Ruralul romanesc

Detalii

Categorie: Dezvoltare rurala

23 Iulie 2008

Romania se bucura de un potential de dezvoltare important, insa nefolosit. Cu o suprafata totala de 238 mii km patrati si o populaţie de peste 21 milioane de locuitori, Romania, este ca marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, dupa Polonia.

Romania reprezinta 6% din suprafata totala a Uniunii Europene si 4% din populatia acesteia. Investitiile si competitivitatea din Romania constituie elemente care trebuie imbunatatite, pentru a se reusi o accelerare a cresterii economice si asigurarea unei convergente a veniturilor cu cele din UE.

Zonele rurale dispun de un potential de crestere substantial si au un rol social vital. Conform definitiei din legislatia nationala, zonele rurale din Romania acopera 87,1% din teritoriul tarii, cuprinzand 45,1% din populatie, si anume, 9,7 milioane de locuitori. Desi asemanatoare din punctul de vedere al distributiei in teritoriu, populatia Romaniei are un nivel de ruralitate mult mai pronuntat, ponderea populatiei rurale din Romania reflecta incidenta mai mare a acesteia fata de alte tari din UE, unde asezarile rurale sunt mai putin populate si la scara mai redusa, ca alternativa fata de concentrarile urbane. Multe dintre aceste comunitati rurale contribuie, intr-o mica masura, la cresterea economica, insa isi pastreaza structura sociala si modul traditional de viata.

Avand o suprafata agricola de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafata totala a tarii) in anul 2005, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa Centrala si de Est. Desi zone semnificative din suprafaţa agricola utilizata sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de favorabile activitătilor agricole de productie in regiunile de sud si de vest ale tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole este arabila (63,9%) iar pasunile si fanetele detin de asemenea ponderi importante (22,8% si respectiv 10,2%). Podgoriile si livezile, inclusiv pepinierele, reprezinta restul de 1,5% si respectiv, 1,4% din suprafata arabila a tarii (INS – Anuarul Statistic al României, 2006).

Padurile din Romania sunt printre cele mai bune din Europa, avand un istoric de gospodarire eficace, prin care au ajuns la un standard excelent si un potential economic important. In prezent, sectorul contribuie cu peste 9% la exporturile tarii, reprezentand 3,5% din PIB în 2005.

Spatiul rural romanesc se caracterizeaza prin resurse naturale aflate intr-o stare de conservare in general buna, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversitati de habitate si ecosisteme, de paduri si de peisaje agricole valoroase dar, in acelasi timp, viitorul apropiat aduce provocari serioase: mentinerea acestor valori naturale si lupta impotriva schimbarilor climatice. Romania detine un mediu natural in cadrul caruia se integreaza vaste arii rurale care se remarca, in general, printr-o buna stare de conservare a resurselor naturale de sol si apa, prin varietatea peisajelor traditionale si printr-o remarcabila diversitate biologica. De asemenea, Romania are o mostenire naturala unica reprezentata in principal de Muntii Carpati (65% din eco-regiunea Carpati) si de catre una dintre cele mai importante zone umede din Europa, Delta Dunarii (a doua ca marime din Europa). Este estimat ca ecosistemele naturale si semi-naturale reprezinta 47% din teritoriul national si au fost identificate pe teritoriul Romaniei 52 de eco-regiuni.

Merita mentionat faptul ca 30% din populatia Europei de carnivore mari si aproximativ 300.000 ha de paduri virgine se afla localizate in Romania. In Muntii Carpati si Delta Dunarii se regasesc o serie de specii endemice, printre care se afla si o serie de specii de interes comunitar. Diversitatea de specii si habitate si varietatea peisajelor rurale traditionale sunt o rezultanta a restructurarii agriculturii (trecerea in ultimii 16 ani de la un numar mic de ferme comerciale mari la milioane de gospodarii familiale de dimensiuni mici), a reintoarcerii la un tip de agricultura traditionala si implicit a aplicarii de practici extensive.

Romania dispune de soluri de buna calitate - in special in zonele de campie, insa fenomene ca eroziunea solului, seceta, balanta negativa a apei in sol sau gleizarea, salinizarea, acidifierea sau alcalinizarea si compactarea afecteaza foarte mult fertilitatea acestora.

Calitatea terenurilor agricole, exprimata prin notele de bonitare ale acestora, desi nu exprima in totalitate cantitatea de humus din sol reflectand si alti factori de mediu (in special clima) ce influenteaza cultura plantelor, reprezinta un bun indicator al solurilor cu cantitati ridicate de humus.

Desi turismul rural a inregistrat cresteri, acesta prezinta un potential considerabil care nu este suficient exploatat. Turismul rural si agro-turismul (specific legate de activitatile din ferma) sunt activitati generatoare de venituri alternative, ceea ce ofera posibilitati de dezvoltare a spatiului rural, datorita peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalitatii innascute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea traditiilor, culturii, a specialitatilor culinare si a bauturilor precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potential pentru dezvoltarea acestui sector. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul romanesc, precum si de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizarii, promovarii si diseminarii informatiilor din centrele turistice si de numarul limitat al acestor centre ce activeaza la nivel local.

In vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor naturale si sociale de care dispune Romania, Programul National de Dezvoltare Rurala, prin care se vor derula fondurile comunitare destinate dezvoltarii rurale, este centrat pe trei aspecte-cheie:

• facilitarea transformarii si modernizarii structurii duale a agriculturii si silviculturii, precum si a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive si pentru a contribui la cresterea economica si convergenta veniturilor din spatiul rural (acolo unde este posibil), in paralel cu asigurarea conditiilor de trai si protectia mediului din aceste zone.
• mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din zonele rurale ale Romaniei, prin promovarea unui management durabil atat pe suprafetele agricole, cat si pe cele forestiere;
• gestionarea si facilitarea tranztţiei fortei de munca din sectorul agricol catre alte sectoare care sa le asigure un nivel de trai corespunzator din punct de vedere social si economic.

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) a fost transmis oficial serviciilor de specialitate ale Comisiei Europene, in vederea aprobarii, in data de 29 iunie 2007 si aprobat dupa 8 luni, respectiv in data de 20 februarie 2008.

• < Anterior
• Următor >