Sisteme acvaponice: Productie combinata de legume/fructe/peste

Detalii

Categorie: Constructii, instalatii, echipamente

05 August 2015

Proiectul Aqua Rom promoveaza acvaponia in zonele montane, cu sprijin prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman.

Desi cunoscuta din Antichitate, acvaponia este considerata astazi o solutie de viitor, in contextul schimbarilor climatice. Dar pana acolo, Cristian Bulbuc, cercetator stiintific la Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Industrializarea si Marketingul Produselor Horticole (I.C.D.I.M.P.H.) Horting vorbeste despre acvaponie ca modalitate de crestere a veniturilor si de imbunatatire a starii de sanatate in zonele defavorizate ale Romaniei, in special in cele montane.

In anul 2006, in tara noastra s-a infiintat, intr-o sera, prima statie pilot romaneasca de cercetare in domeniul acvaponiei. Acvaponia combina beneficiile culturii de legume cu cele ale cresterii pestilor, intr-un singur efort uman si financiar. Initiativa apartine consortiului condus de I.C.D.I.M.P.H. Horting, din care fac parte Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura (I.C.D.E.A.P.A.) Galati, Societatea Ecologica Aquaterra si Kaviar House.

Incepand de anul acesta, fermierii romani au posibilitatea de a testa tehnologia Aquaponic oriunde in tara, bucurandu-se de asistenta profesionista acordata prin intermediul proiectului romano-elvetian Aqua Rom.

Ce este acvaponia?

Acvaponia are la baza un procedeu simbiotic de crestere a plantelor si pestilor intr-un sistem recirculant. Cele doua componente vii ale sistemului isi asigura una alteia mediul de viata ideal, curatandu-si reciproc apa si sustinandu-si existenta. Din acest motiv, costurile productiei de plante si peste se reduc considerabil.

Clasificarea sistemelor acvaponice se face in functie de volumul de apa folosit; exista microsisteme (cu un volum de apa de cativa litri si cu un rol pur decorativ datorita dimensiunilor reduse; acvariul are dimensiuni de 60x60x150 centimetri), sisteme de capacitate mica (volumde apa sub 3.000 de litri, asigura consumul de peste si legume al unei familii), sisteme de capacitate medie (cu volum de apa de pana in 10.000 de litri, cu o productie ce acopera nevoile unei familii, permitand si comercializarea la scara mica) si sisteme de capacitate mare, ideale in vederea comercializarii pe scara larga a produselor (volum de apa de peste 10.000 de litri, cu o productie de ordinul tonelor de legume si zecilor de tone de peste).

Intr-un sistem acvaponic se poate creste orice specie de pesti. Pe plan international, preferata este Tilapia, dar potrivite sunt si specii precum crapul, pastravul si carasul. Ca legume si fructe, cel mai usor se cultiva in acest sistem spanacul, salata, busuiocul, capsunele, bamele, menta, patrunjelul, iarba grasa, stevia si nasturelul. Pentru culturile de pepeni galbeni, ardei si rosii, sunt necesare adaosuri de potasiu, calciu si fier.

Avantajele si dezavantajele acvaponiei

Acvaponia apare ca o alternativa sigura in conditiile schimbarilor climatice – incalzire globala, seceta, reducerea resurselor de apa. Sistemul acvaponic nu depinde de mediu si clima, fiind amplasat in spatii cu temperatura controlata si independente de sol.

Tot in seria avantajelor se incadreaza si urmatoarele:

• • se obtin doua productii (legume si peste) cu un singur input (hrana de pesti);
  • productia de legume este de patru pana la opt ori mai mare decat in cazul culturilor clasice (in camp), datorita densitatii de plantare, mai mare decat pe sol, si a alimentarii permanente cu apa si substante nutritive;
  • produsele nu contin substante chimice;
  • in spatii protejate, se obtin productii de legume indiferent de anotimp;
  • legumele se pot cultiva si pe verticala, reducand suprafata de teren utilizata.

Exista doar doua dezavantaje ale acvaponiei: costurile legate de consumul de energie in perioada rece a anului, consumul fiind similar cu cel al serelor incalzite, si riscurile implicate de oprirea accidentala a curentului electric pe durate lungi de timp; in acest caz, se opreste recircularea apei in sistem si este afectat procesul de epurare, ducand la cresterea concentratiei substantelor toxice in bazine. Pentru eliminarea acestui risc semonteaza un generator de curent care intra automat in functiune in caz de avarie. Exista si alternativa panourilor solare.

Acvaponia - o sursa suplimentara de venit in zona montana

Proiectul Aqua Rom urmareste implementarea acvaponiei in zonele defavorizate, cu accent pe zona montana a Romaniei, unde aceasta tehnologie ar putea oferi atat o sursa de venit suplimentar, cat si o sursa de alimente sanatoase. „Alegerea zonei montane defavorizate s-a facut tinand cont de faptul ca are cea mai mare pondere in totalul zonelor defavorizate; apoi, conditiile pedoclimatice sunt defavorabile productiei de legume care se aduc din alte zone la preturi mari. Pestele se comercializeaza congelat, iar piata de peste proaspat este nesemnificativa, ducand la o alimentatie slab diversificata in regiunea montana.”

Printre activitatile proiectului Aqua Rom se numara organizarea unor cursuri de initiere in acvaponie, consiliere pe durata confectionarii sistemului acvaponic, dar si in etapa demonitorizare a sistemului, precum si infiintarea unei asociatii a acvaponistilor in tara noastra.

„Grupul de initiativa este reprezentat de membrii celor trei parteneri ai proiectului Aqua Rom, la care se adauga aproximativ 30 de romani pasionati ai domeniului, care de doi ani tin legatura cu noi. Si-au construit deja instalatii proprii si sunt multumiti de rezultate", marturiseste Cristian Bulbuc. Asociatia urmeaza sa cuprinda si specialisti din domeniile piscicultura, horticultura si constructie de sere.

Din punct de vedere al costurilor implementarii unui sistem acvaponic in zonele montane defavorizate, acestea depind de marimea dorita si de materialele din care se fac elementele componente. „Un bazin pentru pesti poate fi realizat intr-o groapa in pamant, captusita cu folie PVC, caz in care va costa 20-30 de lei, sau captusita cu folie EPDM (pentru iazuri), caz in care va costa 100-150 lei; bazinul confectionat din fibra de sticla costa intre 800 si 900 lei”, precizeaza Cristian Bulbuc. „Noi vom promova sisteme al caror cost initial este cel mai mic posibil si care sa poata fi realizate cu materiale foarte ieftine.” Un acvariu de 3.000 de litri consuma pe zi echivalentul unui bec de 30Watt.

Dorinta de a implementa aceasta tehnologie intr-o regiune marcata de ocupatii traditionale se bazeaza pe simplitatea sistemului acvaponic. „Ca in orice actiune de pionierat nu ne asteptam sa avem un aflux de fermieri sau tarani care sa implementeze aceasta tehnologie din primele luni. Contractul de executie a proiectului s-a semnat in aprilie 2015. Dar, dupa ce vom organiza demonstratii practice cu sisteme confectionate de noi si participantii la aceste demonstratii vor constata avantajele tehnologiei propuse, sunt convins ca, pentru cativa dintre acestia, implementarea va deveni o provocare. Va fi suficient ca doua, trei, poate mai multe persoane sa-si construiasca un sistem acvaponic in gospodarie, pentru ca, vecinii, vazand rezultatele, sa-si confectioneze si ei un sistem asemanator. Aceste sisteme sunt realizate in mii de variante in toata lumea.”

In 2014 a fost incheiat primul parteneriat romano-elvetian in scopul implementarii tehnologiei Aquaponic in Romania. Partenerul roman e reprezentat de I.C.D.I.M.P.H.Horting si Societatea Ecologica Aquaterra, iar partea elvetiana e reprezentata de Zurcher Hochschule fur Angewandte Wissenschaften (ZHAW), universitate cu experienta in implementarea tehnologiilor de mediu in regiunile defavorizate ale Elvetiei si alte tari.

Proiectul este sustinut printr-un grant oferit de Confederatia Elvetiana prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman in cadrul Fondului Tematic pentru Parteneriate si Experti. Bugetul total al proiectului se ridica la suma de 296.013 de franci elvetieni, din care contributia Confederatiei Elvetiene ajunge la 84,5%, adica 249.982 de franci elvetieni. Proiectul a demarat in aprilie si are o durata de 30 de luni.

Stiati ca …
... cel mai mare sistem acvaponic a fost implementat in China, pe suprafata lacului Taihu? Tehnologia s-a impus si in Abu Dhabi, acolo unde o ferma acvaponica a ajuns la capacitatea de 400 de tone de legume si 12 tone de peste pe an. Dar cel mai mare succes se inregistreaza in SUA, unde exista 3.500 de sisteme acvaponice?

R.N.D.R.
Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala

• < Anterior
• Următor >