Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare
- Detalii
- Categorie: Carti - Agricultura generala
Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.
In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.
Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman
Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a produselor horticole
2.4. Proprietatile fizice ale produselor horticole
2.5. Continutul de apa si substanta uscata al produselor horticole
2.6. Substantele minerale din produsele horticole
2.7. Aspecte generale privind substantele organice din produsele horticole si continutul in substanta uscata solubila
2.8. Continutul in glucide al produselor horticole
2.9. Continutul in protide al produselor horticole
2.10. Continutul in lipide al produselor horticole
2.11. Acizii organici din produsele horticole
2.12. Vitaminele din produsele horticole
2.13. Principalele enzime din produsele horticole si importanta lor
2.14. Pigmentii produselor horticole
2.15. Substante volatile care confera aroma si mirosul produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a produselor horticole
2.4. Proprietatile fizice ale produselor horticole
2.5. Continutul de apa si substanta uscata al produselor horticole
2.6. Substantele minerale din produsele horticole
2.7. Aspecte generale privind substantele organice din produsele horticole si continutul in substanta uscata solubila
2.8. Continutul in glucide al produselor horticole
2.9. Continutul in protide al produselor horticole
2.10. Continutul in lipide al produselor horticole
2.11. Acizii organici din produsele horticole
2.12. Vitaminele din produsele horticole
2.13. Principalele enzime din produsele horticole si importanta lor
2.14. Pigmentii produselor horticole
2.15. Substante volatile care confera aroma si mirosul produselor horticole
Cap. 3. Aspecte fiziologice ale valorificarii produselor horticole (D. Beceanu) pag. 107
3.1. Respiratia produselor horticole
3.2. Transpiratia produselor horticole
3.2.1. Generalitati
3.2.2. Factori interni
3.2.3. Factori externi
3.2.4. Factori tehnici
3.2.5. Masurile tehnologice de reducere a transpiratiei
3.3. Cresterea, maturarea si supramaturarea produselor horticole
3.3.1. Cresterea
3.3.2. Momentul optim de recoltare
3.3.3. Modul de maturare efectiva
3.3.4. Modificarile care apar in timpul cresterii si maturarii
3.3.5. Perioada de evolutie a produselor horticole dupa recoltare
3.2. Transpiratia produselor horticole
3.2.1. Generalitati
3.2.2. Factori interni
3.2.3. Factori externi
3.2.4. Factori tehnici
3.2.5. Masurile tehnologice de reducere a transpiratiei
3.3. Cresterea, maturarea si supramaturarea produselor horticole
3.3.1. Cresterea
3.3.2. Momentul optim de recoltare
3.3.3. Modul de maturare efectiva
3.3.4. Modificarile care apar in timpul cresterii si maturarii
3.3.5. Perioada de evolutie a produselor horticole dupa recoltare
Cap. 4. Calitatea produselor horticole (A. Chira) pag. 121
4.1. Aspecte generale privind calitatea produselor horticole si cadrul legal de reglementare pentru productia horticola
4.1.1. Standardele
4.1.2. Normele interne
4.1.3. Caietele de sarcini
4.1.4. Reglementari interne si internationale privind calitatea produselor agroalimentare
4.2. Aprecierea calitatii produselor
4.3. Factorii care influenteaza calitatea produselor horticole
4.3.1. Factorii care contribuie la formarea si cresterea produselor horticole in cultura
4.3.2. Conditiile de recoltare, manipulare si transport al produselor horticole
4.3.3. Grupa factorilor ce influenteaza mediul ambiant de pastrare a produselor horticole
4.4. Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points sau Analiza Riscurilor si Punctelor Critice de Control) de asigurare a calitatii igienico-sanitare a produselor alimentare
4.5. Asigurarea calitatii conform standardelor seria ISO 9000:2000
4.6. Alterarea produselor horticole valorificate in stare proaspata sau transformate industrial
4.6.1. Alterari de natura fizica
4.6.2. Alterari de natura chimica
4.6.3. Alterari de natura microbiologica
4.6.4. Dereglarile fiziologice (fiziopatii)
4.7. Calitatea produselor horticole biologice (ecologice)
4.1.1. Standardele
4.1.2. Normele interne
4.1.3. Caietele de sarcini
4.1.4. Reglementari interne si internationale privind calitatea produselor agroalimentare
4.2. Aprecierea calitatii produselor
4.3. Factorii care influenteaza calitatea produselor horticole
4.3.1. Factorii care contribuie la formarea si cresterea produselor horticole in cultura
4.3.2. Conditiile de recoltare, manipulare si transport al produselor horticole
4.3.3. Grupa factorilor ce influenteaza mediul ambiant de pastrare a produselor horticole
4.4. Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points sau Analiza Riscurilor si Punctelor Critice de Control) de asigurare a calitatii igienico-sanitare a produselor alimentare
4.5. Asigurarea calitatii conform standardelor seria ISO 9000:2000
4.6. Alterarea produselor horticole valorificate in stare proaspata sau transformate industrial
4.6.1. Alterari de natura fizica
4.6.2. Alterari de natura chimica
4.6.3. Alterari de natura microbiologica
4.6.4. Dereglarile fiziologice (fiziopatii)
4.7. Calitatea produselor horticole biologice (ecologice)
Cap. 5. Recoltarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 137
5.1. Generalitati.
5.2. Determinarea momentului optim de recoltare
5.2.1. Caractere anatomo-morfologice
5.2.2. Caracterele fizice
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
5.2. Determinarea momentului optim de recoltare
5.2.1. Caractere anatomo-morfologice
5.2.2. Caracterele fizice
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.1. Fluxul tehnologic general de conditionare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara.
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara.
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.1. Fluxul tehnologic general de conditionare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
6.7.5. Preambalarea in pelicula extensibila
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
6.7.5. Preambalarea in pelicula extensibila
Cap. 7. Pastrarea in stare proaspata a produselor horticole (D. Beceanu) pag. 173
7.1. Generalitati
7.2. Metode de depozitare
7.2.1. Depozitarea in vrac
7.2.2. Depozitarea in ambalaje
7.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite
7.3.1. Clasificarea depozitelor pentru produse horticole
7.4. Santurile si silozurile
7.5. Depozitele inchise neutilate
7.5.1. Magaziile
7.5.2. Podurile magaziilor sau cladirilor
7.5.3. Bordeiele
7.5.4. Pivnitele, beciurile si subsolurile
7.5.5. Patulele
7.5.6. Depozitele cu ventilatie naturala
7.6. Depozitele cu ventilatie mecanica
7.6.1. Tipul "Voinesti“
7.6.2. Depozitele de mare capacitate, specializate pentru pastrarea cartofilor
7.6.3. Macrosilozurile
7.7. Depozitele frigorifice cu atmosfera normala
7.8. Depozitele frigorifice cu atmosfera controlata (AC)
7.8.1. Generalitati
7.8.2. Realizarea si mentinerea atmosferei controlate
7.9. Bazele teoretice ale pastrarii in stare proaspata a produselor horticole
7.9.1. Efectele temperaturilor folosite in timpul refrigerarii
7.10. Efectele atmosferei controlate
7.10.1. Efectul scaderii concentratiei in O2
7.10.2. Efectul cresterii concentratiei in CO2
7.10.3. Efectele compozitiilor gazoase de atmosfera controlata (AC)
7.10.4. Efectele presiunii atmosferice scazute
7.10.5. Ionizarea produselor horticole proaspete
7.2. Metode de depozitare
7.2.1. Depozitarea in vrac
7.2.2. Depozitarea in ambalaje
7.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite
7.3.1. Clasificarea depozitelor pentru produse horticole
7.4. Santurile si silozurile
7.5. Depozitele inchise neutilate
7.5.1. Magaziile
7.5.2. Podurile magaziilor sau cladirilor
7.5.3. Bordeiele
7.5.4. Pivnitele, beciurile si subsolurile
7.5.5. Patulele
7.5.6. Depozitele cu ventilatie naturala
7.6. Depozitele cu ventilatie mecanica
7.6.1. Tipul "Voinesti“
7.6.2. Depozitele de mare capacitate, specializate pentru pastrarea cartofilor
7.6.3. Macrosilozurile
7.7. Depozitele frigorifice cu atmosfera normala
7.8. Depozitele frigorifice cu atmosfera controlata (AC)
7.8.1. Generalitati
7.8.2. Realizarea si mentinerea atmosferei controlate
7.9. Bazele teoretice ale pastrarii in stare proaspata a produselor horticole
7.9.1. Efectele temperaturilor folosite in timpul refrigerarii
7.10. Efectele atmosferei controlate
7.10.1. Efectul scaderii concentratiei in O2
7.10.2. Efectul cresterii concentratiei in CO2
7.10.3. Efectele compozitiilor gazoase de atmosfera controlata (AC)
7.10.4. Efectele presiunii atmosferice scazute
7.10.5. Ionizarea produselor horticole proaspete
Cap. 8. Manipularea si transportul produselor horticole (D. Beceanu) pag. 197
8.1. Generalitati
8.2. Utilajele si mijloacele folosite la manipularea produselor horticole
8.3. Transportul produselor horticole
8.3.1. Transportul rutier
8.3.2. Transportul feroviar al produselor horticole
8.3.3. Transcontainerizarea
8.3.4. Lantul frigorific
8.2. Utilajele si mijloacele folosite la manipularea produselor horticole
8.3. Transportul produselor horticole
8.3.1. Transportul rutier
8.3.2. Transportul feroviar al produselor horticole
8.3.3. Transcontainerizarea
8.3.4. Lantul frigorific
Cap. 9. Refrigerarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 203
9.1. Aspecte generale
9.2. Efectele si utilitatea refrigerarii la produsele horticole proaspete
9.3. Agentii de racire sau sursele de frig
9.3.1. Refrigerarea cu aer
9.3.2. Refrigerarea cu apa rece sau racita
9.3.3. Refrigerarea cu gheata hidrica naturala sau artificiala
9.3.4. Refrigerarea in vid (vacuum cooling)
9.3.5. Alti agenti de racire
9.4. Masinile si instalatiile frigorifice
9.4.1. Diversitatea actuala a procedeelor si metodelor tehnice de obtinere a frigului
9.4.2. Ciclul de functionare a instalatiei frigorifice cu comprimare mecanica
9.4.3. Componenta unei instalatii frigorifice cu compresie mecanica intr-o treapta
9.5. Functionarea instalatiilor frigorifice. Aspecte generale
9.6. Factorii de climat ai spatiilor racite
9.6.1. Microclimatul din amenajari si din depozitele simple
9.6.2. Microclimatul celulelor cu ventilatie mecanica
9.6.3. Microclimatul din celulele frigorifice
9.2. Efectele si utilitatea refrigerarii la produsele horticole proaspete
9.3. Agentii de racire sau sursele de frig
9.3.1. Refrigerarea cu aer
9.3.2. Refrigerarea cu apa rece sau racita
9.3.3. Refrigerarea cu gheata hidrica naturala sau artificiala
9.3.4. Refrigerarea in vid (vacuum cooling)
9.3.5. Alti agenti de racire
9.4. Masinile si instalatiile frigorifice
9.4.1. Diversitatea actuala a procedeelor si metodelor tehnice de obtinere a frigului
9.4.2. Ciclul de functionare a instalatiei frigorifice cu comprimare mecanica
9.4.3. Componenta unei instalatii frigorifice cu compresie mecanica intr-o treapta
9.5. Functionarea instalatiilor frigorifice. Aspecte generale
9.6. Factorii de climat ai spatiilor racite
9.6.1. Microclimatul din amenajari si din depozitele simple
9.6.2. Microclimatul celulelor cu ventilatie mecanica
9.6.3. Microclimatul din celulele frigorifice
Cap. 10. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a capsunelor si a fructelor de arbusti fructiferi (A. Chira) pag. 219
10.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a capsunelor
10.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor unor arbusti fructiferi cultivati
10.2.1. Afinele
10.2.2. Coacazele
10.2.3. Zmeura
10.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor unor arbusti fructiferi cultivati
10.2.1. Afinele
10.2.2. Coacazele
10.2.3. Zmeura
Cap. 11. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor drupacee (samburoase) (A. Chira) pag. 225
11.1. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a cireselor
11.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a visinelor
11.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a caiselor
11.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a piersicilor
11.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prunelor
11.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a visinelor
11.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a caiselor
11.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a piersicilor
11.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prunelor
Cap. 12. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor pomacee (semintoase) (A. Chira) pag. 235
12.1. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a merelor
12.1.1. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.1.2. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.1.3. Pastrarea merelor in depozite cu ventilatie naturala
12.1.4. Pastrarea improvizata a merelor pentru industrializare
12.1.5. Sistarea pastrarii si livrarea merelor
12.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a perelor
12.2.1. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.2.2. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.2.3. Pastrarea perelor in depozite cu ventilatie naturala
12.2.4. Sistarea pastrarii si livrarea perelor
12.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a gutuilor
12.1.1. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.1.2. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.1.3. Pastrarea merelor in depozite cu ventilatie naturala
12.1.4. Pastrarea improvizata a merelor pentru industrializare
12.1.5. Sistarea pastrarii si livrarea merelor
12.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a perelor
12.2.1. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.2.2. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.2.3. Pastrarea perelor in depozite cu ventilatie naturala
12.2.4. Sistarea pastrarii si livrarea perelor
12.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a gutuilor
Cap. 13. Tehnologia de valorificare a nucilor (A. Chira) pag. 247
13.1 Tehnologia de valorificare a nucilor in coaja
13.2. Tehnologia de valorificare a miezului uscat de nuca
13.3. Tehnologia de valorificare a miezului proaspat de nuca
13.2. Tehnologia de valorificare a miezului uscat de nuca
13.3. Tehnologia de valorificare a miezului proaspat de nuca
Cap. 14. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a strugurilor de masa (A. Chira) pag. 253
14.1.Fluxul tehnologic general
14.2. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala, de tip specializat
14.3. Ingrijiri pe durata pastrarii strugurilor
14.4. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala de tip universal
14.5. Pastrarea strugurilor in spatii amenajate cu ventilatie naturala
14.2. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala, de tip specializat
14.3. Ingrijiri pe durata pastrarii strugurilor
14.4. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala de tip universal
14.5. Pastrarea strugurilor in spatii amenajate cu ventilatie naturala
Cap. 15. Tehnologia de valorificare in stare proaspata legumelor solanacee de la care se consuma fructele (D. Beceanu) pag. 259
15.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a tomatelor
15.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a patlagelelor vinete (vinetelor)
15.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ardeilor
15.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a patlagelelor vinete (vinetelor)
15.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ardeilor
Cap. 16. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a legumelor cucurbitacee (D. Beceanu) pag. 271
16.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a castravetilor
16.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor galbeni
16.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor verzi
16.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a dovleceilor
16.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor galbeni
16.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor verzi
16.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a dovleceilor
Cap. 17. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de pastai (D. Beceanu) pag.281
17.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fasolei de gradina
17.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a mazarii
17.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bobului de gradina
17.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bamelor
17.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a mazarii
17.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bobului de gradina
17.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bamelor
Cap.18. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de frunze si a unor specii mai putin raspandite (D. Beceanu) pag. 287
18.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a salatei
18.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a spanacului
18.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din genul Cichorium
18.3.1.Tehnologia valorificarii in stare proaspata a andivelor (Witloof)
18.3.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a cicorilor de gradina
18.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a sparanghelului
18.5. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a unor legume verdeturi, condimentar-aromatice sau perene, cu grad ridicat de perisabilitate
18.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a spanacului
18.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din genul Cichorium
18.3.1.Tehnologia valorificarii in stare proaspata a andivelor (Witloof)
18.3.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a cicorilor de gradina
18.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a sparanghelului
18.5. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a unor legume verdeturi, condimentar-aromatice sau perene, cu grad ridicat de perisabilitate
Cap. 19. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor bulboase (D. Beceanu) pag. 299
19.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a a bulbilor de ceapa uscata
19.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a bulbilor de usturoi
19.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata pentru ceapa verde si usturoiul verde
19.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a arpagicului
19.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prazului
19.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a bulbilor de usturoi
19.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata pentru ceapa verde si usturoiul verde
19.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a arpagicului
19.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prazului
Cap. 20. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor radacinoase (D. Beceanu) pag. 315
20.1. Tehnologia valorificarii morcovilor de raritura si a ridichilor de luna
20.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a morcovilor, a ridichilor de vara si de iarna, precum si a sfeclei rosii
20.2.1. Preluarea productiei
20.2.2. Tehnologia depozitarii si pastrarii
20.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a patrunjelului si telinei
de radacini, precum si a pastarnacului
20.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a morcovilor, a ridichilor de vara si de iarna, precum si a sfeclei rosii
20.2.1. Preluarea productiei
20.2.2. Tehnologia depozitarii si pastrarii
20.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a patrunjelului si telinei
de radacini, precum si a pastarnacului
Cap. 21. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof (D. Beceanu) pag. 329
21.1. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof extratimpurii, timpurii si de vara
21.2. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof de toamna destinati consumului
21.3. Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum
21.4. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof material saditor
21.5. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof destinati industrializarii
21.2. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof de toamna destinati consumului
21.3. Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum
21.4. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof material saditor
21.5. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof destinati industrializarii
Cap. 22. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din grupa verzei (D. Beceanu) pag. 343
22.1. Tehnologia valorificarii legumelor din grupa verzei pentru capatani
22.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata pentru conopida si broccoli
22.2.1. Conopida
22.2.2. Broccoli
22.3. Valorificarea in stare proaspata a guliilor si gulioarelor
22.3.1. Gulioarele
22.3.2. Guliile
22.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata pentru conopida si broccoli
22.2.1. Conopida
22.2.2. Broccoli
22.3. Valorificarea in stare proaspata a guliilor si gulioarelor
22.3.1. Gulioarele
22.3.2. Guliile
Cap. 23. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ciupercilor comestibile cultivate (D. Beceanu) pag. 355
23.1. Agaricus bisporus (ciuperca de strat, champignon)
23.2. Buretii
23.2. Buretii
Cap. 24. Tehnologia valorificarii florilor (D. Beceanu) pag. 359
24.1. Florile, privite ca produse horticole destinate valorificarii
24.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a florilor taiate
24.2.1. Recoltarea inflorescentelor, florilor sau bobocilor
24.2.2. Manipularea
24.2.3. Conditionarea florilor taiate
24.3. Particularitati ale pastrarii florilor taiate
24.3.1. Pastrarea florilor
24.3.2. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorul specie
24.3.3. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorii de cultura
24.3.4. Factorii tehnologici de valorificare diferentiata
24.4. Tehnologia pastrarii florilor taiate
24.4.1. Factorii determinanti la pastrarea florilor taiate
24.4.2. Pastrarea umeda in apa
24.4.3. Pastrarea umeda in solutii conservante
24.4.4. Pastrarea uscata
24.4.5. Pastrarea florilor in atmosfera controlata (AC)
24.5. Aspecte ale valorificarii altor categorii de produse floricole
24.5.1. Plantele la ghivece
24.5.2. Conditii speciale de calitate pentru plantele la ghivece
24.5.3. Valorificarea bulbilor, tuberobulbilor, rizomilor si tuberculilor de la unele specii de plante floricole perene. Aspecte tehnologice generale
24.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a florilor taiate
24.2.1. Recoltarea inflorescentelor, florilor sau bobocilor
24.2.2. Manipularea
24.2.3. Conditionarea florilor taiate
24.3. Particularitati ale pastrarii florilor taiate
24.3.1. Pastrarea florilor
24.3.2. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorul specie
24.3.3. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorii de cultura
24.3.4. Factorii tehnologici de valorificare diferentiata
24.4. Tehnologia pastrarii florilor taiate
24.4.1. Factorii determinanti la pastrarea florilor taiate
24.4.2. Pastrarea umeda in apa
24.4.3. Pastrarea umeda in solutii conservante
24.4.4. Pastrarea uscata
24.4.5. Pastrarea florilor in atmosfera controlata (AC)
24.5. Aspecte ale valorificarii altor categorii de produse floricole
24.5.1. Plantele la ghivece
24.5.2. Conditii speciale de calitate pentru plantele la ghivece
24.5.3. Valorificarea bulbilor, tuberobulbilor, rizomilor si tuberculilor de la unele specii de plante floricole perene. Aspecte tehnologice generale
Cap. 25. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a fructelor subtropicale si tropicale (A. Chira) pag. 415
25.1. Valorificarea fructelor citrice
25.2. Valorificarea bananelor
25.3. Valorificarea fructelor de actinidia (kiwi)
25.2. Valorificarea bananelor
25.3. Valorificarea fructelor de actinidia (kiwi)
Cap. 26. Tehnologia valorificarii semintelor si a materialului saditor horticol (D. Beceanu si A. Chira) pag. 421
26.1. Tehnologia valorificarii semintelor de plante legumicole
26.2. Tehnologia valorificarii semintelor de plante floricole
26.3. Aspecte specifice ale tehnologiilor de valorificare si pastrare la bulbi si la celelalte organe de rezistenta apartinand unor specii floricole geofite mai importante
26.4. Pastrarea materialului saditor pomicol si dendrologic
26.2. Tehnologia valorificarii semintelor de plante floricole
26.3. Aspecte specifice ale tehnologiilor de valorificare si pastrare la bulbi si la celelalte organe de rezistenta apartinand unor specii floricole geofite mai importante
26.4. Pastrarea materialului saditor pomicol si dendrologic
Cap. 27. Aspecte generale privind valorificarea prin prelucrare industriala a produselor horticole (A. Chira) pag. 437
27.1. Fluxul tehnologic general de industrializare a produselor horticole
27.1.1. Receptia
27.1.2. Depozitarea
27.1.3. Transportul intern
27.1.4. Conditionarea
27.1.5. Prelucrarea materiei prime
27.2. Materii prime si auxiliare folosite la prelucrarea industriala a produselor horticole
27.1.1. Receptia
27.1.2. Depozitarea
27.1.3. Transportul intern
27.1.4. Conditionarea
27.1.5. Prelucrarea materiei prime
27.2. Materii prime si auxiliare folosite la prelucrarea industriala a produselor horticole
Cap. 28. Tehnologia produselor semiindustrializate din fructe (D. Beceanu) pag. 451
28.1. Produse semiindustrializate din fructe
28.2. Prepararea marcurilor de fructe
28.3. Prepararea sucurilor suprasulfitate de fructe
28.2. Prepararea marcurilor de fructe
28.3. Prepararea sucurilor suprasulfitate de fructe
Cap. 29. Tehnologia produselor semiindustrializate din legume (D. Beceanu) pag. 459
29.1. Produsele fermentate lactic
29.2. Produsele acidifiate artificial (muraturi in otet)
29.3. Conservarea legumelor prin suprasarare
29.2. Produsele acidifiate artificial (muraturi in otet)
29.3. Conservarea legumelor prin suprasarare
Cap. 30. Tehnologa conservarii produselor horticole prin deshidratare (A. Chira) pag. 467
30.1. Aspecte generale privind procesul deshidratarii
30.2. Fazele deshidratarii
30.3. Efectele deshidratarii asupra produselor horticole
30.4. Factorii care influenteaza deshidratarea
30.5. Sisteme si instalatii de deshidratare
30.6. Ambalarea produselor deshidratate
30.7. Depozitarea produselor deshidratate
30.2. Fazele deshidratarii
30.3. Efectele deshidratarii asupra produselor horticole
30.4. Factorii care influenteaza deshidratarea
30.5. Sisteme si instalatii de deshidratare
30.6. Ambalarea produselor deshidratate
30.7. Depozitarea produselor deshidratate
Cap. 31. Conservarea produselor horticole prin concentrare (A. Chira) pag. 475
31.1. Termoconcentrarea
31.2. Crioconcentrarea
31.3. Concentrarea prin osmoza inversa
31.4. Produse negelificate
31.4.1. Paste din legume si fructe
31.4.2. Dulceturi
31.4.3. Fructe confiate
31.4.4. Siropuri
31.5. Produse gelificate
31.5.1. Marmelada
31.5.2. Gemurile
31.5.3. Jeleuri
31.5.4. Produse hipocalorice din fructe
31.2. Crioconcentrarea
31.3. Concentrarea prin osmoza inversa
31.4. Produse negelificate
31.4.1. Paste din legume si fructe
31.4.2. Dulceturi
31.4.3. Fructe confiate
31.4.4. Siropuri
31.5. Produse gelificate
31.5.1. Marmelada
31.5.2. Gemurile
31.5.3. Jeleuri
31.5.4. Produse hipocalorice din fructe
Cap. 32. Tehnologia produselor pasteurizate si termosterilizate (apertizate) (D. Beceanu) pag. 483
32.1. Regimul termic de tratare si factorii sai de influenta
32.2. Efectele tratamentului termic
32.3. Metode, procedee si tehnologii de tratament termic
32.4. Schema tehnologica generala si principalele grupe de produse horticole apertizate
32.5. Tehnologia conservelor de legume
32.6. Tehnologia conservelor de fructe
32.2. Efectele tratamentului termic
32.3. Metode, procedee si tehnologii de tratament termic
32.4. Schema tehnologica generala si principalele grupe de produse horticole apertizate
32.5. Tehnologia conservelor de legume
32.6. Tehnologia conservelor de fructe
Cap. 33. Tehnologia conservarii produselor horticole prin congelare (A. Chira) pag. 495
33.1. Generalitati
33.2. Efectele congelarii asupra microorganismelor si produselor horticole
33.3. Procedee si instalatii de congelare
33.4. Ambalarea produselor horticole congelate
33.5. Pastrarea produselor horticole congelate
33.6. Transportul si comercializarea produselor horticole congelate
33.7. Decongelarea produselor horticole congelate
33.2. Efectele congelarii asupra microorganismelor si produselor horticole
33.3. Procedee si instalatii de congelare
33.4. Ambalarea produselor horticole congelate
33.5. Pastrarea produselor horticole congelate
33.6. Transportul si comercializarea produselor horticole congelate
33.7. Decongelarea produselor horticole congelate
Cap. 34. Tehnologia bauturilor distilate din fructe (D. Beceanu) pag. 501
34.1. Procesul tehnologic de producere si fermentare a marcurilor
34.2. Distilarea si rectificarea
34.3. Demetilarea si conditionarea distilatelor brute
34.4. Prepararea si imbutelierea bauturilor alcoolice distilate
34.2. Distilarea si rectificarea
34.3. Demetilarea si conditionarea distilatelor brute
34.4. Prepararea si imbutelierea bauturilor alcoolice distilate
Cap. 35. Valorificarea produselor horticole din “gama a IV-a” (A. Chira) pag. 511
Cap. 36. Tehnologia valorificarii deseurilor industriale horticole (D. Beceanu) pag. 513
36.1. Tehnologia obtinerii pectinei
36.2. Tehnologia obtinerii colorantilor naturali
36.3. Producerea otetului de fructe
36.4. Extragerea uleiurilor
36.5. Alte procese tehnologice de valorificare a deseurilor
36.2. Tehnologia obtinerii colorantilor naturali
36.3. Producerea otetului de fructe
36.4. Extragerea uleiurilor
36.5. Alte procese tehnologice de valorificare a deseurilor
Detalii carte:
Autori: Dumitru Beceanu, Adrian Chira
Editura: Economica
Nr. pagini: 528 pagini
An aparitie: 2003
Format: 17x24 cm
ISBN: 9735907445
Cartea "Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare" este disponibila la:
www.librarie.net > Click aici pentru mai multe informatii ...
Articole similare
Noutati
Cel de-al patrulea congres european al sorgului: o mie și unul de motive pentru a investi într-o cultură de viitor
28-11-2025 Intalniri si conferinte
În perioada 8-9 octombrie a.c., Budapesta a fost gazda celui de-al patrulea congres european al sorgului. Peste două sute de protagoniști din sector, veniți din douăzeci și șapte de țări (cercetători, producători, procesatori și decidenți) au răspuns la apelul lansat de organizația Sorghum ID și de FNPSMS (Federația Națională a Producției de Semințe de Porumb și Sorg): Mai multe>>
VIA TRANSILVANICA – drumul care unește
28-11-2025 Turism rural
Pentru a celebra Ziua Națională a României, Accademia di Romania in Roma și Consulatul General al României la Bari, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social și cu sprijinul Direcției Regionale a Muzeelor din Puglia și al Primăriei Bari, propun publicului italian un proiect inovativ și original, concretizat prin organizarea și prezentarea unei expoziții de fotografie care ilustrează povestea celui mai lung traseu de drumeție din România, care se desfășoară de la Putna până la Drobeta-Turnu Se... Mai multe>>
Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025uri
28-11-2025 Idei si oportunitati de afaceri
Startupurile Alt.Real și RongoDesign sunt câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025, categoria Seed Stage. Romania ClimAccelerator, acceleratorul startupurilor verzi, a fost organizat de Impact Hub Bucharest și partenerul principal Rompetrol, cu sprijinul Climate-KIC și Philip Morris România. Mai multe>>
A fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare româneșt
28-11-2025 Ministerul Agriculturii
În Ședința de Guvern din data de 27 noiembrie 2025 a fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 împreună cu Planul de acțiune aferent. Mai multe>>
APIA finalizează plățile în avans pentru Campania 2025: peste 957,4 milioane euro ajung în conturile fermierilor
28-11-2025 Plati APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță finalizarea procesului de autorizare la plată pentru plățile în avans aferente Campaniei 2025, care se desfășoară anual în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie. Mai multe>>
Peste 271 milioane de lei plătiți în 2025 pentru legume cultivate în spații protejate
27-11-2025 Ministerul Agriculturii
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță finalizarea procesului financiar aferent anului 2025 pentru programul destinat cultivatorilor de legume în spații protejate, cu o alocare totală de 271,2 milioane de lei — cea mai mare din ultimii ani pentru acest sector strategic. Mai multe>>
Producătorii și florăriile pot să își dubleze vânzările de crăciunițe cu ajutorul rețelelor sociale
26-11-2025 Flori
Stars for Europe lansează 9 strategii simple pentru creșterea vânzărilor în sezonul de iarnă.Crăciunița rămâne una dintre cele mai profitabile plante de sezon pentru florării, centre de grădinărit și producători locali. Pe o piață tot mai competitivă, prezența online poate face diferența între un stoc vândut rapid și rafturi rămase pline după sărbători. Mai multe>>
Agrifood Innovation Summit: Inovație, tehnologie și antreprenoriat feminin
26-11-2025 Stiri agricole
Cea de-a cincea ediție a Agrifood Innovation Summit (AFIS), organizată de Impact Hub Bucharest în parteneriat cu EIT Food și susținută de Bayer, a reunit peste 100 de participanți, fondatori de startupuri, reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști care lucrează direct în transformarea agriculturii. Mai multe>>
Patria Credit IFN susține dezvoltarea comunităților rurale: un nou studiu confirmă impactul social ridicat al microfinanțării în România
26-11-2025 Credite agricultura
Un nou studiu național finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) arată că Patria Credit IFN, cea mai veche instituție financiară nebancară dedicată finanțării agricultorilor și micilor afaceri din România este un facilitator important al dezvoltării rurale din România, activitățile sale de microfinanțare stimulând atât progresul economic, cât și incluziunea economică și socială în comunitățile defavorizate. Mai multe>>
Plata de bază APIA și eco-schema PD-28 – Sumele exacte pe care le primesc fermierii anul acesta
25-11-2025 Ministerul Agriculturii
Fermierii au acum confirmarea oficială privind cuantumurile plăților APIA pentru anul de cerere 2025, după ce secretarul de stat Emil Dumitru a explicat public cum vor fi distribuite fondurile între plata de bază și eco-scheme. Deși discuțiile din spațiul public au generat confuzie în ultimele zile, MADR transmite că valorile aprobate rămân ferme și se bazează pe angajamentele asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Strategic PAC 2023-2027. Mai multe>>
Emil Dumitru, secretat de stat în MADR: Agricultura cu două viteze: Prea multe plăți directe pe persoană fizică!
25-11-2025 Ministerul Agriculturii
Agricultura românească va merge în continuare cu două viteze, având ca efect creșterea deficitului balanței comerciale, atât timp cât vom lăsa ca din cele aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, în valoare de circa 2,1 miliarde de euro, doar 86.000 vin din partea unor companii înregistrate fiscal, restul sunt pe persoană fizică, este de părere Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mai multe>>
