Pasteureloze la animale

Detalii

Categorie: Sanitar / veterinar

15 Iunie 2014

Pasteureloza este o boala infecto-contagioasa produsa de germeni din genul Pasteurella care cuprinde mai multe specii: Pasteurella aerogenes; P. avium; P. bettyae; P. caballi; P. canis; P. dagmatis; P. gallinarum; P. langaaensis; P. mairii; P. multocida; P. pneumotropica; P. skyensis; P. stomatis; P. testudinis; P. trehalosi; P. volantium. Germenul este un cocobacil de dimensiune redusa, gram negativ, nesporulat, fiind un comensal al tractului respirator superior, gasindu-se la toate speciile de animale, inclusiv la om.

Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia, varsta, virulenta germenului, infectiile recurente, conditiile de mediu. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse, stranut, raluri, lacrimare, sinuzita si depresie. La unele specii boala poate evolua si subclinic, cum ar fi curcanii. Mortalitatea si morbilitatea sunt doua constante foarte variabile, depinzand in mare parte de semnele clinice notate mai sus.

Pasteureloza bovinelor

Pasteureloza bovinelor este produsa de Pasteurella haemolytica si Pasteurella multocida, germeni comensali care se gasesc in tractul respirator al acestora. De obicei acestia isi maresc virulenta in cazul unor boli cum ar fi: BVD, PI-3, IBR etc. dar si in cazul nerespectarii conditiilor zooigienice.

Boala se transmite prin intermediul aerosolilor, prin contact direct cel mai frecvent, dar si prin ingestia de furaje si apa contaminate.

Semnele clinice: primele semne sunt vagi (usoara depresie) dar cu timpul boala evolueaza, animalele refuza hrana, apare depresia, secretii nazale care cu timpul devin tot mai consistente avand o culoare galbena, temperatura peste 40, tahipnee, tuse si respiratie dureroase o data cu afectarea grava a plamanilor. Spre final temperatura scade sub limitele normale, iar animalele mor.

Tablou anatomopatologic

In cazurile grave se constata hemoragii multiple, indeosebi pe seroase si mucoase, exudate in cavitati, distrofii in organele parenchimatoase. In formele mai putin grave se observa infiltratii seroase, sero-fibrinoase ale tesutului conjunctiv subcutanat, echimoze musculare, exsudate seroase chiar hemoragice in cavitati si gastro-enterita catarala. La nivelul pulmonului in treimea anterioara, pleurei si pericardului domina leziunile sero-fibrinoase. Pe sectiune pulmonul are spatiile interlobulare dilatate de fibrina, iar zonele lobulare au aspect marmorat. Se mai pot constata poliartrite si periartrite, meningite sero-fibrinoase.

Pasteureloza suinelor

Boala este produsa de Pasteurella multocida, germen comensal si totodata agentul etiologic al rinitei atrofice progresive.

In aparitia rinitei atrofice este asociat si Pasteurella multocida serotipul D care produce o toxina dermonecrotica. Aceasta toxina cauzeaza atrofia cornetilor nazali, iar in cazuri grave duce la deformarea fetei.

Tablou anatomopatologic

Se intalnesc: diateza hemoragica, exsudate sero-fibrinoase in cavitati, infiltratii sero-fibrinoase in tesutul conjunctiv subcutanat din regiunea submaxilara, substernala, cervicala; pleuropneumonie fibrinoasa sau fibrinonecrotica sau hemoragico-necrotica (imaginile de mai jos) si edem interlobular; limfadenita, pleurita si pericardita serofibrinoasa, gastro-enterita cataral-hemoragica, artrite sero-fibrinoase.

In cazul rinitei atrofice, mucoasa nazala este hipertrofiata si acoperita cu o secretie purulenta, cornetii nazali si volutele etmoidale sunt atrofiate. Septul nazal este subtiat si deviat, iar maxilarul superior si oasele nazale sunt deviate si decalcificate. Destul de rar se mai pot observa tonsilite, otite, meningite, encefalite si miocardite. Glandele lacrimale au acinii chistizati iar canalele sunt obliterate de o masa vascoasa.

Corelatia dintre pasteureloza la animale - om

Boala este produsa in majoritatea cazurilor de Pasteurella multocida. Apare de obicei datorita muscaturilor sau zgarieturilor produse de animale.

Leziunile rezultate sunt de obicei cele locale: rani infectate, abces, flegmon, celulite, tenosinovite, osteomielite, artrite septice, ultimele doua fiind frecvent caracteristice muscaturilor de pisica.

Medic veterinar
Dr. Diana Galatanu

• < Anterior
• Următor >