Alegerea tineretului de reproductie la porci

Detalii

Categorie: Porcine

25 Mai 2016

Indiferent de sistemul de crestere, alegerea animalelor de reproductie are o importanta deosebita, deoarece de calitatea acestor animale depinde si productia celorlalte sectoare. Ca regula generala aceste animale trebuie achizitionate din unitati specializate, din rase pure si nu din metisi comerciali, dupa perioada de testare cand se cunosc performantele proprii, precum si originea si performantele ascendentilor. Alegerea animalelor de reproductie presupune mai multe etape.

Prima etapa se desfasoara inca din maternitate cand viitorii reproducatori sunt indentificati "de sub scroafa", adica din loturile de fatare normale in concordanta cu originea si performantele ascendentilor. Se elimina neconditionat purceii cu conformatie debila, defecte de aplomb, hermafroditii, si care nu au un numar de sfarcuri corespunzator rasei. Purceii alesi pentru reproductie se cresc in grupe separate, beneficiind de o intretinere si furajare corespunzatoare destinatiei. A doua etapa are loc inainte de introducerea la testare (90 de zile) cand sunt eliminate animalele ramase in urma ca dezvoltare, in perioada de cresa, cele bolnave, sau cele cu diferite defecte aparute in perioada de crestere (exemplu herniile). A treia etapa si ultima, privind alegerea animalelor de reproductie, are loc la iesirea din testare (180 zile) cand animalul este supus unui examen complet.

Acest examen este bine sa fie facut de catre o comisie de specialisti care vor avea in atentie urmatoarele: originea si performantele ascendentilor, conformatia corporala corespunzatoare sexului si rasei, starea de sanatate, integirtatea aparatului genital, performantele proprii obtinute in perioada de testare (greutate la 180 de zile, spor mediu zilnic, consum specific, strat de grasime). In urma analizei acestor parametri se ia decizia de incadrare a reproducatorului in diferite clase (2-1, elita, record) care reflecta capacitatea sa de ameliorator si in functie de care se stabileste si pretul de vanzare.

Ca o recomandare generala, este bine sa nu se achizitioneze reproducatori din clasele inferioare, chiar daca sunt mai ieftini, deorece valorea lor de ameliorare si performantele celor din clasele de elita si record fac ca in final investitia sa se amortizeze in totalitate prin efectul lor asupra indicilor de productie. Tinand cont de particularitatile legate de sex, la scrofite, se va acorda o atentie deosebita mamelelor, care trebuie sa fie in numar de cel putin 12, simetrice si uniform dezvoltate, precum si conformatiei salelor si bazinului si integritatea aparatului genital (aspectul vulvei, eventualele secretii vaginale). Decizia definitiva se ia dupa prima fatare, la care se apreciaza modul cum a decurs fatarea, marimea lotului de purcei nascuti morti, comporatamentul matern si capacitatea de alaptare. Durata folosirii la reproductie a scroafelor, pentru obtinerea unei productii corespunzatoare, este influentata de rasa, constitutie, conditii de intretinere, etc, dar in general se recomanda 6-7 fatari, ceea ce corespunde varstei de 4-4,5 ani. In cazul vierusilor, se va urmari in principal corectitudinea aplomburilor si in special a trenului posterior, precum si integritatea organelor genitale externe (penisul si testiculele) clasificarea zootehnica va fi obligatoriu completata cu examenul comportamentului sexual si al materialului seminal. In ceea ce priveste comportamentul sexual, se are in vedere ca vierul sa fie activ, sa caute scroafele in calduri, sa aiba reflexe sexuale normale, sa execute usor saltul, sa se obisnuiasca usor la monta sau recoltare si sa nu fie retiv. Materialul seminal dupa recoltare este supus examenului de laborator, macroscopic (organoleptic) si microscopic (mobilitate, energie de miscare, aglutinare, concentratie). Se elimina de la reproductie toti vierii cu reflexe sexuale anormale, comportament agresiv si calitate necorespunzatoare a spermei.

Utilizarea vierilor pentru reproductie se poate face pana la varsta de 4-5 ani insa aceasta perioada este influentata de regimul de folosire, conditiile de intretinere si furajare, starea sanatatii, calitatea materialului seminal, greutatea corporala si planul de incrucisari pentru evitarea consangvinizarii. Referitor la necesarul de scrofite si vierusii de inlocuire, calculul acestora se face plecand de la faptul ca anual este reformat, pentru varsta sau alte considerente, aproximativ 30% din efectivul de matca. In general, este indicat sa se retina sau sa se procure cu cca 50% mai multi vierusi decat necesarul planificat a fi inlocuit si cu cca 60-80% mai multe scrofite, tinand cont de eventualele pierderi precum si de eliminarile de animale care nu confirma calitatile de reproductie estimate.

Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica

• < Anterior
• Următor >