Este o sporozooza ce afecteaza purceii imediat dupa nastere, pana la varsta de 4-5 luni evoluand ca sindrom diareic si tulburari metabolice, maldigestie si malabsorbtie, produsa de specii de Isospora. Boala evolueaza in maternitati cu conditii necorespunzatoare de intretinere si hranire. Este raspandita pe tot globul, cu extensivitate variata.
Etiologie: Boala este produsa de Isospora Suis, din ordinul Eucoccidiida fam Eimeriidae. Se caracterizeaza prin oochisturi subsferice, cu invelisul gros, de nuanta roz-galbuie, cu micropil slab vizibil si granula refrigenta: masoara 20-24/18-21µm si Isospora Almaataensis, caracterizata prin oochisturi ovale sau sferice, cu dimensiuni de 25-32/23-29µm. Aceasta este semnalata in zone din sud-estul Asiei. In dezvoltarea lor multistadiala, speciile de isospora se prezinta sub forme polimorfe, mai ales in perioada endogena, deoarece in mediu exterior se intalneste oochistul ne/sau evoluat, forma de rezistenta si contaminare. La oochistul infestant de isospora, la finele fazei sporogonice, in interior se formeaza doua sporochisturi, fiecare cu cate patru sporozoiti.
Ciclu evolutiv se realizeaza endogen si exogen, cu trecerea prin faza schizogonica, gametogonica si scorogonica. Contaminarea se face cu hrana si apa, continand oochisturi infestante. In lumenul intestinal prin distrugerea peretelui sau deshidratarea micropilului oochistului si sporochisturilor sub actiunea sucurilor gastroenterice (pepsina, tripsina) si bila, sporozoitii se elibereaza si patrund in celulele epiteliale, unde se dezvolta asexuat. In citoplasma celulelor parazitare sporozoizii cresc, se rotunjesc si, inconjurati de o vacuola, formeaza trofozoitii. In faza finala nucleul se divide multiplu formand schizontul din care prin ruperea membranei se elibereaza cateva zeci de merozoiti care ataca noi celule ale mucoasei intestinale, reluandu-se ciclul de 2-3 ori.
Boala este mai raspandita in unitati cu conditii neigienice, cu exploatarea la sol, cu pardoseala umeda, cu padocuri umede si umbroase. Sursele sunt constituite de purceii bolnavi si in convalescenta, la care se adauga scroafele infestate in perioada de gestatie si parturitie.
Incidenta este sporadica, in unele crescatorii s-au semnalat infestatii pana la 16%. Aglomeratiile de animale, folosirea gunoiului si reziduurilor poluate cu oochisturi si fertilizarea solului, favorizeaza dispersarea acestora. Rezistenta oochisturilor la interactiunea factorilor ecologici este de 15 luni pe pardoseala din adapost si solul din padocuri. Razele solare, uscaciunea si caldura peste 50°C ii distrug repede. Dezinfectantele uzuale in solutii sunt ineficace daca nu se folosesc incalzite la temperatura ridicata. Are insa efect distructiv flambarea. Receptivitatea este crescuta la purceii imediat dupa nastere si in special la cei care nu beneficiaza de alaptare in conditii de cazare corespunzatoare si la cei imunodepresati si cu afectiuni intercurente. Contaminarea se face pe cale bucala cu furajele si cu apa.
Patogeneza este influentata de agresivitatea parazitilor, starea fiziologica si reactivitatea gazdei, segmentele intestinale parazitare, alimentatia si starea de intretinere. Isospora paraziteaza epiteliul jejunului si ileonului. Tulburarile se produc local, cu rasunet general asupra metabolismului. Patrunderea in celulele mucoasei intestinale si evolutia acestora distrug enterocitele, tesuturile mucoasei si submucoasei, capilarele sanguine producand microhemoragii. Lezarea membranelor, a celulelor glandulare, schimbarea PH-ului intestinal produc dishinezie, malnutritie si malabsorbtie. Parazitii actioneaza toxic prin metaboliti si inoculator prin ruperea barierei epiteliale. Efectele toxice asupra organelor si a hematiilor se evidentiaza prin anemie, iar unele toxine actioneaza ca antivitamine. Leziunile intalnite in isosporoza acuta sunt localizate in tubul intestinal si se caracterizeaza prin enterita catarala sau hemoragica, cu infiltratii edematoase ale peretelui intestinal. Se observa infiltratii ale tesutului conjuctiv, in limfonoduluii mezenterici care apar hipertrofiati. In forma cronica, modificarile sunt discrete, putand apare mucoasa intestinala ingrosata si plata.
Ca si simptomatologie boala poate evolua acut si cronic la purcei. Evolutia acuta se caracterizeaza prin sindrom diareic sau dezinterie la purcei in primele 1-3 saptamani de viata. Diareea se manifesta prin fecale pastoase pentru ca apoi sa devina de nuanta verde-gri sau alba-gri. Apar vomismente, abatere, subfebrilitate, slabire, inapetenta pana la anorexie, deshidratare, adinamie si stagnare in crestere. Boala dureaza 4-8 zile, cu mortalitate sau trecere in forma cronica.
Diagnosticul se realizeaza pe baza semnelor clinice si modificarilor morfopatologice si se confirma prin examen coproparazitologic. Pronosticul este grav cand isosporoza este asociata cu alte afectiuni la purcei subnutriti. In formele simple, finalul este favorabil. Ca si tratament putem spune ca se obtin rezultate bune cu Halofuginon 6 mg/kg furaj timp de 4-5 zile. In mod special in chimioprofilaxia isosporozei se recomanda Aprolium in apa de baut, dat purceilor in primele 2-3 saptamani de viata, sau administrat la scroafe in furaj in doza de 200 p.p.m o saptamana in avans si o saptamana dupa parturitie. Se mai poate da, preventiv Lasalocid, 150 mg/kg furaj.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
