Tehnologii moderne pentru cresterea porcilor

Detalii

Categorie: Porcine

14 Mai 2015

Datorita calitatilor lor biologice, suinele reprezinta una dintre speciile implicate major in acoperirea necesarului de carne al populatiei umane, asigurand, in prezent, peste 30% din consumul mondial. Tehnologiile moderne de crestere a suinelor pot fi aplicate in sistemele semiintensiv si intensiv-industrial, in care se acorda o atentie deosebita materialului biologic exploatat.

Tehnologia de crestere a vierilor de reproductie

Vierusii ce urmeaza a fi utilizati pentru monta sau insamantare trebuie sa corespunda din punct de vedere al originii, al conformatiei si al constitutiei, dar si al capacitatii de reproductie. Varsta optima pentru inceperea activitatii vierilor la reproductie este cuprinsa intre 8-10 luni, la o greutate de 115-125 kg.

Se recomanda cazarea vierilor de reproductie in boxe individuale, asigurandu-se conditii de hranire diferentiate in functie de varsta si de greutatea corporala a animalului. Suprafata boxei individuale variaza intre 3-6 m² si trebuie sa asigure spatiu suficient de odihna, precum si posibilitati de miscare.

Hranirea vierilor se face cu ajutorul unor hranitoare automate, distribuirea nutretului efectuandu-se automat, cu distribuitoare de diferite tipuri. Hrana trebuie sa contina toate substantele nutritive (proteine, aminoacizi, minerale si vitamine) si energia metabolizabila necesara organismului, iar sub aspect cantitativ sa fie asigurata la nivelul a 2,5-3,5 kg/zi, in functie de dezvoltarea corporala, starea de intretinere si intensitatea de folosire la reproductie.

Adaparea vierilor se face cu ajutorul adapatorilor automate. Apa va fi administrata la discretie, necesarul zilnic fiind de 10-15 litri. Pentru monta naturala, in unitatile de producere a porcului comercial destinat abatorizarii, se calculeaza 1 vier la 25-30 de scroafe, iar in unitatile de selectie 1 vier la 5 scroafe. Utilizarea vierilor pentru insamantari artificiale este mult mai avantajoasa, deoarece un vier produce anual 1500-2000 de doze de sperma, cu care pot fi insamantate 800-1000 de scroafe. In plus, la recoltare fiecare ejaculat este supus examenului de laborator, fiind utilizate pentru insamantare numai cele de buna calitate.

Tehnologia de crestere a scroafelor gestante

Pentru unitatile cu numar mic de scroafe se recomanda sistemul de intretinere in care scroafa ramane in aceeasi boxa de la insamantare pana la fatare. In acest fel se poate stabili o conduita adaptata fiecarei scroafe si se pot preveni accidentele si avorturile mecanice.

Pentru inlaturarea pierderilor de purcei in timpul perioadei de gestatie se va acorda o atentie deosebita hranirii rationale a scroafelor si a scrofitelor gestante. Gestatia la scroafa dureaza, in medie, 114 zile (106-121). In prima parte a perioadei de gestatie, corespunzatoare primelor doua luni, purceii cresc foarte putin, in timp ce in ultima parte, de la doua luni pana la fatare, ei se dezvolta intr-un ritm accelerat, mai ales in ultimele trei saptamani, cand purceii isi dubleaza greutatea. Se recomanda, astfel, o hranire stimulativa in prima luna de gestatie, in vederea refacerii organismului scroafei si asigurarii unei bune nidatii, precum si in ultima luna de gestatie, cand intensitatea de crestere a fetusilor este foarte ridicata.

Pentru scroafele gestante se utilizeaza furajul combinat 0-5, la care proteina bruta este 14-15% si energia metabolizabila 2800-2900 kcal/kg. Hrana se administreaza in unul sau doua tainuri pe zi, respectandu-se orele de distribuire si asigurandu-se pentru fiecare scroafa un front de furajare de 40-50 cm.

Este recomandat ca scroafele sa aiba in permanenta apa pentru adapare, la discretie, prin adapatori automate. Consumul de apa este, in medie, de 9,2 l/scroafa/zi. Apa administrata trebuie sa fie la temperatura adapostului.

Tehnologia de crestere a scroafelor in perioada de lactatie

Adaposturile trebuie sa asigure in permanenta un microclimat optim, temperatura in adaposturi, la nivelul scroafei, va fi de 17-200C, iar la nivelul purceilor, in primele sapte zile, de 30-320C, umiditatea relativa a aerului de 55-60%. In sezonul cald, in compartimentele dotate cu sisteme de incalzire in pardoseala, in zona de crestere a purceilor, dupa 15 zile de la fatare caldura se va intrerupe. In acest caz, temperatura optima este de 24-280C. In cazul boxelor cu pardoseala de beton se va asigura asternut (rumegus, paie curate si uscate etc.) in grosime de 6-7 cm.

In ziua fatarii, scroafa poate primi numai apa (la temperatura adapostului, in timp de iarna) sau cel mult un barbotaj ca si inainte de fatare, format din amestecuri de uruieli cu o treime tarate de grau, care inlatura constipatia la care sunt predispuse scroafele dupa fatare.

Pentru hranirea scroafelor in lactatie se recomanda administarea unui nutret combinat, in structura caruia pot intra cereale (porumb, orz, grau) in proportie de 70-80%, nutreturi proteice de origine vegetala (srot de soia, srot de floarea-soarelui, mazare furajera) 20-25%, saruri minerale (sare, fosfat mono sau dicalcic) 2,5-3% si premix mineralo-vitaminic 0,5-1%. Nutreturile combinate utilizate in alimentatia scroafelor cu purcei pot avea o caloricitate cuprinsa intre 2900-3000 kcal EM/kg, un nivel proteic de 15%, cu o valoare biologica buna, asigurand toti aminoacizii esentiali la nivel optim (0,55-0,6% lizina si 0,45-0,5% metionina si cistina). Un rol deosebit in productia de lapte il au si substantele minerale, recomandandu-se ca nivelul de calciu sa fie de circa 8%, iar cel de fosfor de circa 0,5-0,6%.

Furajarea scroafelor in perioada de lactatie este influentata de productia de lapte, deci implicit de numarul de purcei alaptati. Avand in vedere acest lucru se recomanda ca nutretul combinat sa se administreze in urmatoarele cantitati: 1 kg pentru fiecare 100 kg greutate vie (necesarul pentru intretinere) si 0,4-0,5 kg pentru fiecare purcel alaptat. In varf de lactatie (saptamana 4-5) se poate ajunge la un consum zilnic de 6-7 kg nutret combinat/cap, in functie de numarul de purcei alaptati, varsta si greutatea corporala a scroafei.

O atentie deosebita trebuie acordata si consumului de apa, care este foarte ridicat in aceasta perioada, cand se poate ajunge la 25-30 litri/cap/zi (4-4,5 litri/kg substanta uscata ingerata). In general, apa se asigura la discretie.

Tehnologia de crestere a purceilor, de la nastere la intarcare

Perioada de timp in care purcelul este considerat sugar dureaza de la fatare pana la intarcare, deci pana la 4-8 saptamani, in functie de sistemul de exploatare, perioada pe care purcelul o petrece in maternitate, alaturi de scroafa.

In prima saptamana de viata, purceii consuma doar laptele matern. Dupa varsta de 7-8 zile, purceilor trebuie sa li se puna la dispozitie hrana suplimentara, in special saruri minerale (in special fier), care sunt insuficiente in laptele scroafei. Se recomanda sa se dea purceilor, la discretie, graunte de orz, mazare sau porumb, prajite in prealabil, pentru a mari palatabilitatea.

La varsta de 10-12 zile se incepe hranirea suplimentara a purceilor cu nutret combinat din reteta 0-1, sub forma uscata, calculand la inceput circa 50 g/cap/zi, si apoi marind treptat ratia, astfel incat la intarcare sa ajunga pana la 500 g/cap/zi.

Adaparea purceilor sugari este absolut necesara, incepand cu a patra zi de viata. Adaparea se face la discretie, cu apa proaspata, prin adapatori automate, de tip pipa.

Tehnologia de crestere a tineretului porcin

Categoria tineret porcin incepe de la intarcare pana la varsta de trei luni (greutatea maxima 30 kg). Incepand cu momentul intarcarii si inca 6-10 zile dupa acesta, purceii trec printr-o perioada dificila de viata, numita „criza de intarcare”. Aceasta perioada de criza poate fi atenuata daca purceii, dupa intarcare, nu se scot imediat din adapostul in care au crescut pana atunci si se mentin in aceleasi boxe cateva zile, administrandu-li-se si un furaj de cea mai buna calitate.

Dupa 10-14 zile de la intarcare, cand organismul purceilor s-a obisnuit cu lipsa laptelui matern, se formeaza loturile, in functie de greutatea corporala a acestora, recomandandu-se ca diferenta de greutate dintre purceii unui lot sa nu fie mai mare de 2-3 kg.

Marimea unui lot de purcei din aceasta categorie este diferita in functie de sistemul de exploatare, dar se recomanda ca, pentru fiecare purcel, sa se asigure 0,30-0,40 m² din suprafata boxei.

Pe langa conditiile de intretinere, hranirea rationala a purceilor intarcati este un factor important, care asigura cresterea si dezvoltarea normala a acestora, astfel incat, la varsta de trei luni, cand tineretul porcin va fi transferat in sectorul crestere-ingrasare sau testare, sa inregistreze o greutate de 28-30 kg. Se recomanda ca furajarea purceilor intarcati sa se faca, in primele 10 zile dupa intarcare, tot cu reteta de nutret combinat 0-1, pentru ca apoi, treptat, in 4-5 zile, sa se treaca la reteta de furajare 0-2.

Tehnologia de crestere a porcilor la ingrasat

Aceasta categorie se refera la porcinele cu masa corporala cuprinsa intre 25 (35 kg) si 100-110 kg. Obiectivele urmarite de crescator la aceasta categorie sunt: realizarea unei viteze de crestere superioare; un consum specific redus; o carcasa cu un procent crescut de tesut muscular.

Intretinerea porcinelor se face in boxe colective, asigurandu-se o suprafata de 0,80-1 m²/animal. Boxa trebuie sa asigure trei zone bine delimitate si anume: zona de odihna; zona de hranire si adapare; zona de evacuare a dejectiilor. Pentru a se mentine curata boxa, spatiul de odihna trebuie sa fie mai ridicat cu circa 8-10 cm fata de nivelul gratarelor, iar adapatorile se vor amplasa deasupra gratarelor. Boxa trebuie dotata cu hranitor, eventual compartimentat, pentru a se asigura furajarea la discretie. Zona de defecare, plasata in spatele boxei, poate fi dotata cu un gratar din beton armat cu bare de 6-8 cm si fante de 2,5 cm.

La popularea compartimentelor, animalele sunt grupate in functie de sex (femele si masculi castrati) si greutate corporala.

Exploatarea porcinelor din aceasta categorie se bazeaza pe principiul „totul plin - totul gol”, respectiv dupa livrarea porcilor se face curatenie mecanica, dezinfectie, verificarea tehnica si reparatia instalatiei electrice si a sistemului de adapare si furajare.

Pentru asigurarea parametrilor de microclimat se recomanda ca suprafata pe cap de animal sa fie de 0,4 m² pentru porcii cu masa corporala mai mica de 50 kg si de 0,8-0,9 m² pentru cei de peste 50 kg.

Pentru asigurarea unor temperaturi optime, adaposturile pentru aceasta categorie nu necesita, iarna, incalzire, in schimb vara, mai ales in timpul caldurilor, se recomanda ventilatia, cu mai multe ventilatoare mai mici.

Ingrasarea pentru carne este cea mai eficienta si incepe cand purceii au 25-40 kg si tine pana ajung la 100-110 kg. Furajarea acestor porci se face cu nutret combinat care asigura 15,7% proteina bruta pana la atingerea unei mase corporale de 60 kg si, in continuare, 13,7% proteina bruta pana la 100 kg. Pentru porcul de carne trebuie sa se asigure o carcasa cu peste 56% tesut muscular si un strat de grasime sub 15 mm, precum si calitati gustative deosebite ale carnii.

Ingrasarea pentru bacon se face cu scopul de a obtine carcase cu un strat subtire de slanina, porcii crescandu-se pana la 70-80 kg. Receptura de nutret combinat folosita la furajarea porcilor pentru bacon trebuie sa contina un procent de proteina bruta mai mare cu 1-2% decat in retetele precedente si un continut mai mic de energie metabolizabila, pentru a nu favoriza depunerile de grasime.

• < Anterior
• Următor >