Omul a creat cu propriile maini nevoia de munca si
truda.
Scopul final al omului nu este
cresterea animalelor si cultivarea plantelor ci cultivarea si perfectionarea
fiintei umane.
Tehnologia de
perfectionare si crestere umana se bazeaza pe niste principii de care nu prea
tinem seama. Este vorba de cele 10 porunci. In loc sa ne ocupam de ele noi am
creat propria noastra munca si truda.
Va aduceti
aminte cum traiau Adam si Eva in paradis. Nu trebuiau sa trudeasca si nici nu
trebuia sa puna mana pe ceva. Un singur lucru nu trebuia sa-l faca, sa
manace din fructul oprit. Au mancat si
astfel au ajuns din paradis in infern, iar urmasii lor au trebuit, pana astazi,
prin munca si truda sa-si castige mancarea cea de toate zilele.
Suntem in
Uniunea Europeana dar nu suntem in paradis. Ba putem spune ca ne-am indepartat
si mai mult.
De fapt ce este
paradisul? Pot spune ca reprezinta biodiversitata naturala existenta, la facerea
lumii si a omului, in care plantele cresteau fara ingrasaminte chimice, pesticide
sau erbicide. Omul a dorit ceva mai mult, respectiv productii mai mari, fructe
mai frumoase. A dorit sa abuzeze de aceasta biodiversitate. Prin aceasta
dorinta excesiva, sau placere bolnavicioasa, a dorit mai mult si astfel s-au
creat dezechilibrele naturale prezente si in care natura a fost pus in
incapacitate de auto-reinoire. Omul a intrerup legatura dintre pamant si
Dumnezeu prin mandria si ambitia de a demonstra ca creatia sa lumeasca este
mai buna decat cea divina.
Sunt
cinci principii pentru a avea un paradis, oriunde in lume:
Pare
ceva absurd. Noi credeam ca vom avea nevoie de multa munca si truda pentru a
crea un paradis terestru, si cand colo constatam ca in afara de a semana si
conserva biodiversitatea nu trebuie sa facem mai nimic, la fel
ca si Adam si Eva.
Vom constata ca
arborii si ierburile vor da seminte, care vor cadea pe pamant si din care vor
creste noi plante. Frunzele cazute, toamna in padure, in cateva luni se transforma
in compost si devine ingrasamat natural pentru un nou ciclu
de viata al plantelor. Milioane de organisme vii, aproximativ 4 tone de rame/ha,
si aproape o tona de insecte si animale/ha, participa la realizarea paradisului in
locul muncii noastre.
Agricultura
stiintifica conventionala si cea ecologica pe care o facem noi, nu reprezinta
de fapt paradisul terestrul mai sus prezentat. Masurile pe care le luam pentru
protejarea naturii sunt de fapt masuri distructive.
Desi peste o
mie de boli ataca padurea in fiecare an, natura este in echilibru, si nu este
nevoie acolo de pesticide. In loc sa ne folosim de cunostiinte, pentru a crea echilibrul natural, creem confuzie prin
identificarea bolillor si insectelor daunatoare, pentru combaterea carora
avem nevoia de munca si truda.
Natura poate recicla multa materie organica pentru a
avea un mediu echilibrat. Dar pentru asta e nevoie si de un pic de sprijin din
partea noastra. Omul a primit in dar, de la Dumnezeu, pamantul pentru a avea
grija de el. Dar a uitat de datorie.
Cum
arata milioanele de hectare de teren agricol din tara noastra? Daca am
fi semanat salcam in zona nisipurilor am fi avut un mic paradis. Daca am fi
creat perdele de protectie naturale, in zonele secetoase am fi avut un mic
paradis. Daca am fi cultivat in fiecare regiune atat culturi perene de
leguminoase, cat si legume, vii, arbori si pomi fructiferi, am fi transformat
tara intr-un paradis.
Multi oameni
sunt ingrijorati, astazi, de uscarea terenurilor arabile si de pierderea
vegetatiei in intreaga lume. Civilizatia umana a gresit iar metodele de
cultivare moderne si monocultura, au dus la aceasta situatie dezastroasa.
Nu trebuie sa
amenajam lacuri in zonele secetoase ci trebuie sa infiintam paduri care sa atraga
ploile si care sa refaca vegetatia distrusa.
Noi cautam
cauze si efecte. In natura nu exista nici cauza si nici efect. Natura
nu face nimic impotriva ei. Omul este acela care nu se poate subordona. Sau mai
bine zis nu a ajuns la nivelul de perfectiune sau de disciplina, prin care se va subordona si
el sistemului natural.
Ar
trebui sa reinvetam soiurile locale si sistemele de inmultire pe cale naturala.
Intr-o ferma naturala trebuie sa existe o padure, o livada, o gradina de
legume, piersici, pruni, stupi de albine, plantele pentru ingrasaminte verzi si
flori impreuna. Se cunoaste simbioza intre plante si bacterii sau
ciuperci, compatibilitatea intre culturi, insecte si animale folositoare
agriculturii, rolul unor culturi de a elimina sau inabusii buruienile.
Toate aceste
cunostiinte ne pot ajuta sa restauram paradisul pe pamant. Dar mai intai sa nu
uitam sa semanam si sa udam. Nu credeti ?
21-11-2023 Pesti
Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc. Mai multe>>
13-07-2023 Pescuit
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>
09-07-2023 Pesti
Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>
12-05-2023 Pescuit
Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>
15-03-2023 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>
24-01-2023 Pescuit
Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>
07-12-2022 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>
16-12-2021 Pescuit
MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>
05-10-2021 Pesti
O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>
17-09-2021 Pescuit
Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>
10-06-2021 Pescuit
Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>