De ce nu e performanta agricultura Romaniei?

21aratura.jpg
Catalin Simota, director adjunct la Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agricultura, considera ca, din punct de vedere economic, agricultura Romaniei nu este performanta. Nu din cauza omului, nici a degradarii solului, ci din cauza evolutiei climatice.









„Daca romanul din sudul tarii
si-ar lucra pamantul asa cum o face olandezul sau belgianul, nu ar obtine mai mult de cinci tone la hectar. Olandezul produce 8 tone, cu aceleasi investitii, pentru ca nu are problema secetei. In plus, el obtine aceasta recolta constant, plus / minus 500 de kg pe an, in timp ce la noi recolta poate fi compromisa total din cauza secetei”, explica el.

Schimbarile climatice vor avantaja tarile la nord de Romania tocmai datorita cresterii temperaturilor. Cele mai avantajate sunt, in acest caz, Ucraina si Rusia, aceasta din urma transformandu-se in ultimii ani din importator in exportator de grane.




Sistemele de irigatii

In Occident, sistemele de irigatii au sursa de apa la inaltime, iar apa cade gravitational. In Romania esti nevoit sa o ridici, ceea ce e mai scump, explica Simota. In opinia sa, este o prostie sa investesti bani in sisteme de irigatii ca sa uzi grau si porumb. "Pe vremea lui Ceausescu era folosita armata, pentru ca era o munca imensa. Cand se iriga, in perioada aceea destul de scurta, mai mult de jumatate din energia tarii se ducea pe irigatii. Plateam cu totii”.

La Dabuleni, Simota vede o situatie speciala, pentru ca este una dintre putinele zone ale tarii unde irigatiile sunt rentabile. Din satelit se poate vedea o pata alba, de la solariile de pepeni, la fel cum se vede in sudul Spaniei, la Almeria, unde se produc jumatate din rosiile Europei. Datorita faptului ca e cea mai calda zona a tarii, producatorul de la Dabuleni iese cu pepenii pe piata mai devreme cu doua saptamani si vinde astfel la un pret mai mare. „Dar pentru asta trebuie apa. Si tocmai de aceea o sa vedeti ca acolo sistemele de irigatii sunt ingrijite. Au grija de statiile de pompare, le scot pompele in timpul iernii etc.”, subliniaza specialistul. Restul sistemului de irigatii Sadova – Corabia s-a redus tocmai pentru ca l-au dus prea departe, unde se cultiva grau si porumb si unde nu mai era rentabil, este de parere specialistul.




Taranul roman nu crede in kiw
i

In privinta culturilor experimentale, care ar putea fi adaptate la noile conditii climatice din sudul tarii, Catalin Simota se arata destul de sceptic: „E greu să-l faci pe un taran de 60 de ani sa cultive kiwi. El nu stie ce e aia. In plus, am indoieli ca vom planta, ca bulgarii, portocali la sud, pentru ca inca mai avem iarna. E suficient sa ai o saptamana de ger ca sa-ti compromita o cultura specifica zonei calde. E riscant pentru culturile permanente, pentru ca toti banii investiti se pot duce pe apa sambetei”, arata Simota.

Un studiu europen recent arata ca sistemul agricol din nordul Europei se adapteaza foarte rapid la orice schimbare, in vreme ce cultura mediteraneana si balcanica opune o rezistenta foarte mare. „Atunci se pune intrebarea: cati ani trebuie sa mai pierzi cultivand grau. O treime din tara nu e cultivata, iar toata floarea politichiei romanesti plange pe umarul taranului roman. Dar eu vin si intreb... daca exportam produse agricole de pe terenurile acestea, se faceau oare cele 6 miliarde de euro pe care le trimit in tara romanii care lucreaza afara?”.




Solurile, prost gestionate

Potrivit mai multor studii realizate la nivel european, fenomenul de degradare a terenurilor arabile din Romania se va extinde semnificativ pana in anul 2040, in special in sudul Campiei Romane, in Banat, in Gorj, in Braila, Galati si in zonele de-a lungul Prutului. Riscul cel mai mare de desertificare va fi in Calarasi, Ialomita, Constanta, sudul tarii (Lunca Dunarii) si Moldova.

Degradarea solurilor provine in principal de la gestiunea proasta a terenurilor, arata Simota. Pentru a evita eroziunea, spre exemplu, pamantul nu ar trebui sa fie lucrat din deal in vale. Or majoritatea restituirilor de proprietati din Romania au fost facute din deal in vale. O solutie aproape de neimaginat ar fi ca satenii sa-si puna la comun pamantul pentru a lucra „pe curbele de nivel”.




Bulgarii, mai destepti

O alta problema este compactarea sau tasarea solului, din cauza echipamentelor grele folosite la lucrarea pamantului. In plus, romanii au obsesia aratului, metoda nepotrivita pentru solurile medii si usoare din sudul tarii, care au continut scazut de argila. „E un conservatorism care nu se regaseste si in Bulgaria. Cand se ara, pierzi apa din primul strat de sol (20 de cm), care se evapora. In Bulgaria, agricultorii discuiesc, in loc sa rastoarne brazda, asa ca pe acelasi sol au recolte mai bune”, explică Simota.

O rotatie corecta a culturilor ar proteja si solurile, si culturile. Spre exemplu, floarea soarelui nu se pune decat o data la cinci ani, deoarece apar probleme fitosanitare. Or, in special in judetele Calarasi si Ialomita, proprietarii nu tin seama de acest lucru si seamana floarea soarelui fara sa se gandeasca la faptul ca peste doi ani pe acel teren nu va mai creste nimic.

O alta modalitate importanta de protectie a solului sunt perdelele forestiere, pe care Romania a inceput sa le taie cu spor inca din anii 50. Problema lipsei de precipitatii ar putea fi rezolvata si prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor „neomogenitati” (paduri si ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa ploua. „Dar asta presupune o strategie la nivel national”, conchide Catalin Simota.


Autor Livia Cimpoieru

Sursa: www.evz.ro

Noutati

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

21-11-2023 Pesti

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc.  Mai multe>>

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

13-07-2023 Pescuit

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

09-07-2023 Pesti

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

12-05-2023 Pescuit

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

15-03-2023 Pesti

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

24-01-2023 Pescuit

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

07-12-2022 Pesti

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

16-12-2021 Pescuit

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

05-10-2021 Pesti

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

17-09-2021 Pescuit

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

10-06-2021 Pescuit

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>