Agricultura romaneasca, la coada Europei

subzistenta.jpgComparativ cu tarile vest-europene, sectorul agricol romanesc este caracterizat printr-o productivitate scazuta, o faramitare accentuata a proprietatilor si, in general, printr-o larga  ineficienta.







Desi Romania dispune de 14,7 milioane de hectare de teren agricol
(61,8% din suprafaa tarrii), din care 63,9% reprezinta teren arabil, recoltele sunt modeste si foarte vulnerabile la excese meteorologice, in timp ce cresterea animalelor se face in general in ferme de mici dimensiuni.

mais.jpg

Cerealele reprezinta principala cultura, cu aproape doua treimi din suprafata cultivata la nivelul anului 2007, ponderea cea mai mare in suprafata cultivata cu cereale revenind porumbului (49,5%) si graului (37,9%). Acestea sunt urmate de floarea-soarelui, cartofi, legume si furaje.

Stocul de animale este reprezentat in principal de bovine, porcine si pasari.



import.jpg

Romania nu-si poate asigura necesarul intern de produse agro-alimentare, ceea ce a facut sa cunoasca in perioada postcomunista un deficit continuu al balantei comerciale, care a trecut în 2007 de 1,8 miliarde euro. Desi ponderea agriculturii în PIB a scazut de la 18-21%, la inceputul anilor 1990, la doar 6,6%, in 2005, aceasta este mult mai ridicată decat media europeana. De asemenea, proportia populatiei angajate in agricultura ramane foarte ridicata. Dupa un varf de 41% in perioada 1999-2001, cand o mare parte din muncitorii disponibilizati in industria mineritului si prelucratoare au ingrosat randurile populatiei agricole, aceasta s-a stabilizat la un nivel de 30% în 2006.

Structura proprietatii funciare este, pe de alta parte, extrem de polarizata, 55% din suprafata agricola fiind detinuta de 4,2 milioane de gospodarii individuale cu o marime medie de 2,2 hectare. Dintre acestea insa, 3 milioane, adica mai mult de jumatate, au terenuri mai mici de un hectar si ca urmare nu pot beneficia de subventii directe pentru ca nu indeplinesc conditiile de eligibilitate SPUS. Conform conditiilor, ferma sau unitatea agricola trebuie sa aiba o marime minima de un hectar si parcele de cultură de minimum 0,3 hectare pentru a beneficia de plati directe in cadrul PAC. In consecinta, jumatate din proprietarii autohtoni nu pot accesa sistemul de plati directe. La polul opus sunt marile ferme, de regula societati comerciale, care detin 45% din suprafata cultivata si au o marime medie de 274 de hectare.


muncitorag.jpg

Cea mai mare parte a populatiei rurale, 55%, lucreaza in agricultura. Veniturile acesteia sunt cele mai mici dupa ale somerilor, situandu-se cu o treime sub venitul mediu pe gospodăaie din 2006. Acesti mici fermieri practica o agricultura de subzistenta, in care autoconsumul ocupa un rol important, desi proportia sa a scazut in ultimii ani de la 62% in 2001 la 50,3% în 2006.

Cum cea mai mare parte dintre ei nu vor beneficia absolut deloc de pe urma subventiilor directe, se pune intrebarea daca o alta versiune a PAC, cum ar fi propunerile de extindere a pilonului II in detrimentul pilonului I, nu ar servi mai bine prosperitatea taranilor si a intregii populatii. Un studiu facut de doi cercetatori de la Institutul de Economie Agricolă, Cecilia Alexandri si Lucian Luca, notează presiunile internationale in favoarea unei anumite liberalizari a sectorului agricol si sustinerea de care se bucura aceasta directie atat in randul unor state membre, cat si la nivelul Comisiei Europene.

Cecilia Alexandri si Lucian Luca construiesc trei scenarii pentru a estima impactul unei eventuale noi reforme a PAC asupra bunastarii sociale a Romaniei.

Conform celui dintai scenariu, actuala PAC va continua dupa 2013.

Potrivit celui de-al doilea, al reformei moderate, nivelul subventiilor va fi decuplat de la volumul productiei, limitarile productiei vor fi eliminate si pilonul I va fi absorbit parţial în pilonul II.

In cel de-al treilea scenariu, al reformei radicale. prevede ca interventiile directe vor fi eliminate si fondurile PAC se vor concentra pe axele competitivitate si dezvoltare rurala a pilonului II.

Compararea efectelor celor trei scenarii asupra economiei romanesti este facuta pe baza estimarii surplusului de consumatori si producatori la principalele bunuri agro-alimentare. Deoarece subventiile si limitarile productiei genereaza preturi mai ridicate, ele sunt în detrimentul consumatorului, dar duc, pe de alta parte, la cresterea castigurilor producătorilor. Ca atare, alegerea scenariului optim se face in urma determinarii efectului net asupra bunastarii sociale. Acest efect este mai mare in cazul celui de-al treilea scenariu elaborat de cercetatori, cel al reformei radicale.


pensiune8.jpg

Alexandri si Luca identifica si alte avantaje ale eliminării intervenţiilor directe si concentrarea eforturilor publice pe actualul pilon II. Fara sa poata beneficia de acelasi nivel al subventiilor directe ca vechii membri ai UE pana in anul 2017, capacitatea Romaniei de a se adapta la reforma ar fi mult mai mare. De asemenea, trecerea la o versiune PAC formata exclusiv din pilonul II ar reduce costurile birocratice legate de administrarea pilonului I. In sfarsit, cresterea finantarii programelor de dezvoltare din pilonul II ar avea, in opinia celor doi, un efect de stimulare mult mai puternic al zonei rurale si, ca urmare, un impact mai favorabil asupra societatii si economiei romanesti.

Dar chiar daca investitiile in infrastructura rurala si cofinantarea unor activitati economice au un impact mai puternic decat cheltuirea banilor publici pentru a subventiona anumite grupuri, ramane o problemă deschisa: masura in care beneficiile acestora acopera costul lor de oportunitate.

Autor Bogdan Enache (Saptamana financiara)

Noutati

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

21-11-2023 Pesti

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc.  Mai multe>>

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

13-07-2023 Pescuit

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

09-07-2023 Pesti

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

12-05-2023 Pescuit

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

15-03-2023 Pesti

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

24-01-2023 Pescuit

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

07-12-2022 Pesti

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

16-12-2021 Pescuit

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

05-10-2021 Pesti

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

17-09-2021 Pescuit

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

10-06-2021 Pescuit

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>