Pentru multi
pare imposibil sa produci proteina pentru intreaga populatie a globului, de pe
o suprafata de numai 25 km patrati. Va asigur ca nu este vorba de nici un soi
extraordinar de soia, fasole sau mazare. Si nu este nici o descoperire recenta.
Sunt culturile monocelulare.
Actualul
sistem de agricultura este organizat in avantajul celor bogati. Acest
sistem va trebuii inversat, respectiv sa rezolve problema foamei, si sa devina in
mileniul III un sistem de agricultura sociala, care sa deserveasca intreaga
populatie a planetei. S-a vazut ca prin actualul sistem de agricultura, aproape
1 miliard de oameni sufera de subnutritie si malnutritie si ca 7 milioane de
copii mor anual din cauza foamei.
Ni se bagat in
cap ideea ca din cauza schimbarilor climatice, cresterii populatiei si a consumului
crescut de biocombustibil, exista foame si scumpire la alimente. Este cu totul
fals. Specialistii agricoli si biologii au demonstrat ca sunt solutii la
aceasta situatie de criza permaneta.
Oamenii
de stiinta au ajuns la concluzia ca valorificam energia solara, destul de
putin, respectiv 1-2%. S-au gasit soiuri de plante cu structura modificata a
frunzei pentru a marii eficienta fotosintezei. Exista si un sistem de agricultura
biodinamica in care se folosesc biopreparate pe baza de cuart, corn de cerb si
de coada calului care curata frunzele plantelor in vederea receptionarii de mai multa energie solara.
In anii "60",
odata cu dezvoltarea industriei spatiale, sa pus problema inobilarii cu
proteina si cu vitamine a hranei cosmonautilor, pentru a creste continutul
nutritiv al alimentelor. Stiinta care s-a dezvoltat in paralel cu inalta
tehnologie spatiala a fost microbiologia. Au fost trimisi biologi in spatiu
pentru a vedea ce plante se pot inmultii in lipsa solului terestru.
Asa s-a
dezvolta, microbiologia pentru fortificarea produselor alimentare cu vitamine
si proteine. Astfel s-au cultivat pe verticala plantele monocelulare. Prin aceste uzine microbiologice se pot
produce hrana pentru intreaga omenire. Este nevoie de apa, energie si materie
prima. Materia prima reprezinta de fapt deseurile industriale bogate in
glucide. Iata inovatia prin care, pe o suprafata de 25 km patrati, se produce
proteine necesare hranirii a 5 miliarde de oameni.
O varianta mai
economica o reprezinta cultura de alge. Acestea au nevoie de apa si soare. Prin
inlocuirea energiei conventionale cu energia solara, cultura de alge va avea
succes deosebit. Algele bogate in proteina au dezvoltat si un sector al
industriei alimentare care produce lapte, carne si branzeturi din alge.
O alga,
cunoscuta de toata lumea este Spirulina, cea
mai bogata sursa de proteina organica si integrale din natura, cu o gama
completa de aminoacizi de care are nevoie organismul uman. Spirulina nu produce
mucoase si este usor digerabila. Contine: de 50 de ori mai mult fier decat
spanacul; de 5 ori mai multa vitamina B12 decat ficatul proaspat de vita; de 50
de ori mai mult beta caroten decat morcovii cruzii; uleiuri de trei ori mai
bogate in GLA decat uleiul din primula de seara; de 10 ori mai mult calciu
decat laptele; aceiasi cantitate de vitamina E ca si germenii de grau, avand o
activitate biologica cu 49% mai mare decat vitamina E sintetica; de 5 ori mai
multa clorofila decat lucerna, ovazul sau orzul verde; un spectru larg de
antioxidanti naturali intre care vitaminele C, B1, B5, B6, mineralele ( zinc,
mangan, cupru), metionina, selenium, etc.
Am
ajuns astfel la agricultura agrosistemelor. Aici ne ocupam
de acvacultura si de cresterea molustelor. Prin acvacultura putem creste crapi
chinezesti, sturionii si specii de pestii din SUA, aclimatizati in Romania.
Astfel productia de peste poate creste de la 0,1 kg/ mp de luciu de apa pana la
100 de kg /mp de luciu de apa. Pe litoralu romanesc francezii au adus
tehnologia de crestere a stridiilor si midiilor. In Romania existe multe
terenuri saraturate si care se pot folosi 10 ani ca parcele pisciole, iar apoi
5 ani ca parcele agricole.
In apropierea
fermelor de pasari si porci in bazine piscicole se pot obtine productii de 1500
kg/ ha peste, si in care dejectiile (sub forma de ape uzuale diluate) sunt
folosite ca si surse de hrana.
Se spune ca trebuie
sa crestem cu acelasi procent pretul la toate alimentele din
cauza cresterii pretului la energie. Lucrurile stau cu totul diferit si pentru
a demonstra acest fapt va prezint aportul suplimentar de energie la principale
produse agroalimentare: 0,05 % la pestele oceanic, 0,11% la puii boiller, 0,16
% la oua, 0, 33% la lapte; 0, 49 % la sfeca de zahar; 1,1% la cartof, 1,4 % la paine,
peste 2 % la grau, peste 10% la porumb, etc. Dupa cum vedeti fermierii care
produc grau sau porumb sunt mai afectati de scumpirea energiei decat cei din
panificatie. De asemenea se observa ca sunt alimente care se pot produce cu
aport mic de energie, si care nu trebuie sa-si dubleze preturile. Este vorba in
exemplul dat despre pestele oceanic, carnea de pui boiller, oua si laptele.
Exista o filiera
pentru fiecarui produs alimentar. Si pe fiecare filiera se gaseste industria si
servicii care deservesc fermele de productie, fermele de productie, industria
procesatoare, comerciantii si consumatorii. Pentru ca filiera sa functioneze
perfect mai trebuie sa participe doi factori, respectiva politica
agroalimetarea si cercetarea stiintifica. Fiecare filiera de produs
functioneaza pe baza de un regulament. Fara regulament, fara politica de piata
a produsului, fara cercetare, asa cum se petrece in Romania, Codul de bune
practici dintre industria procesatoare si himermaket-uri, despre care s-a facut
atata caz, in ultimile saptamani, reprezinte doar o impartire a profiturilor
dintre doi actori iar fermierii si consumatorii vor pierde in continuare.
Sunt cateva
teme de discutie pentru viitorul omenirii. Ar trebui sa ascultam de specialisti
si sa-i tragem de maneca pe politicieni, ca nu vor noua politica agricola a
belsugului si prosperitatii pentru toti oamenii care traiesc pe aceasta superba
planeta a UNIVERSULUI.
21-11-2023 Pesti
Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc. Mai multe>>
13-07-2023 Pescuit
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>
09-07-2023 Pesti
Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>
12-05-2023 Pescuit
Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>
15-03-2023 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>
24-01-2023 Pescuit
Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>
07-12-2022 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>
16-12-2021 Pescuit
MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>
05-10-2021 Pesti
O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>
17-09-2021 Pescuit
Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>
10-06-2021 Pescuit
Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>