Discursul sustinut in cadrul intalnirii plenare, din cadrul Conferintei la nivel inalt pentru Securitatea Alimentara Mondiala, Schimbari Climatice si Bioenergie, desfasurata sub egida Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), la Roma de catre Domnul Dacian CIOLOS, Ministrul agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Domnule Presedinte,
Doamnelor si Domnilor,
Salut, in
numele Guvernului Romaniei, initiativa FAO de a organiza aceasta conferinta, al
carui subiect prezinta un interes deosebit pe plan mondial, si inca de la inceput
doresc sa va asigur ca Romania, in calitate de stat membru UE, va contribui in
mod activ la dezbaterile ce vor urma.
Prin specificul
sau, agricultura este unul din sectoarele economice care resimte cel mai
puternic efectele schimbarilor climatice, impactul acestora avand efect si
asupra capacitatii de a asigura securitatea alimentara.
In acest
context, securitatea alimentara a devenit, inca o data, un subiect de prima
pagina al dezbaterilor publice la nivel mondial. Ceea ce piata resimte cel mai
stringent in acest proces este criza alimentara datorata cresterii preturilor.
Criza globala a
resurselor, cresterea pretului petrolului, aparitia unor fenomene climatice cu
efecte directe asupra recoltelor de cereale, cererea mare din tarile cu
economii emergente al caror standard de viata a crescut in ultimii ani ca
urmare a dezvoltarii economice, au impact direct asupra preturilor produselor
alimentare, cu efecte directe asupra celor mai saraci.
Ne aflam in fata
unei situatii paradoxale in care dezvoltarea la unii, poate avea ca
rezultat saracia la altii, ceea ce justifica inca o data responsabilitatea
comuna pentru solutionarea acestei probleme.
Toate acestea
justifica faptul ca agricultura si productia de alimente trebuie sa-si
redobândească locul prioritar în cadrul politicilor privind dezvoltarea
durabilă la nivel mondial.
In acest
context, Romania
se alatura analizei si strategiei propuse de Uniunea Europeana care propune solutii privind masuri pe termen
scurt, mediu si lung pentru a face fata provocarilor cu care se confrunta.
Daca termenul
scurt presupune cresterea resurselor financiare destinate asistentei umanitare
in favoarea tarilor care se confrunta cu probleme grave privind accesul
la alimente si riscul subnutritiei, dezvoltarea unor mecanisme de protectie
sociala, pe termen mediu si
lung va fi necesara revizuirea politicilor pentru cresterea durabila a productiei
agricole.
(Mica agricultura si pietele locale)
Astfel,
consideram ca pe termen mediu si lung numai agricultura extensiva, specifica
marilor exploatatii orientate catre piata mondiala, cu vocatie pentru
export, nu constituie o rezolvare pentru criza alimentara. Un rol suplimentar
poate si trebuie sa fie jucat de catre mica agricultura, pentru hrana si
subzistenta, care reprezinta atat in Nord cat si in Sud, o resursa
nevalorificata indeajuns, pentru aprovizionarea pietelor cu alimente. Desigur,
acest tip de agricultura poate sa raspunda mai bine exigentelor si specificului
pietelor locale, dar, din nefericire, in programele de dezvoltare nu s-a tinut
suficient seama de aceasta oportunitate.
Acceptand
aceasta, nu numai ca recunoastem dreptul popoarelor de a se hrani singure, dar
depasim si ideea ca principala solutie pentru foamete este doar liberalizarea
schimburilor si intensificarea si mai mult a productiei in Nord.
Desigur, tehnologiile
moderne ne vor permite sa sporim productia agricola in tarile dezvoltate, dar
logica gestionarii rationale a resurselor si utilizarea lor echilibrata, ne
facem din ce in ce mai mult sa gandim global si sa actionam local.
In aceasta logica,
mica agricultura, agricultura pentru hrana, trebuie sa se afle in centrul atentiei
programelor de dezvoltare, deoarece, datorita numarului mare de mici
agricultori, in special in multe din tarile care se confrunta astazi cu
insuficienta alimentara, ea poate juca un rol mai important in reducerea
foametei in lume.
Sprijinirea accesului la tehnologii moderne al
acestei agriculturi trebuie, dupa parerea noastra coroborat cu sprijinul pentru
organizarea agricultorilor si pentru organizarea pietelor locale.
Marea
agricultura trebuie sa poata coexista cu mica agricultura, atat pe camp, cat si
pe piata, iar cercetarile tehnologice si economice trebuie sa aduca solutii in
acest sens.
Astfel, echilibrul
preturilor produselor alimentare (important atat pentru stabilitatea
veniturilor agricultorilor, cat si pentru accesul la alimente al
consumatorilor) ar putea fi mai bine asigurat prin politici agricole regionale,
in regiunile omogene din punct de vedere al conditiilor naturale de productie si
al conditiilor de piata. In acest fel este incurajata libera concurenta si sunt
oferite sanse egale de acces la piata pentru toti agricultorii.
(Biocarburanti)
Dezvoltarea
biocarburantilor poate reprezenta o provocare din punct de vedere al
combaterii schimbarilor climatice si in acelasi timp o sansa pentru atingerea
securitatii energetice. Totusi, e necesar sa se faca o evaluare a consecintelor
politicii privind biocarburantii asupra securitatii alimentare. In acelasi
timp, noi consideram importanta sustinerea cercetarilor pentru dezvoltarea si imbunatatirea
productiei de biocarburanti din generatia a doua.
Doamnelor si domnilor,
Vreau sa ma
refer de asemenea la cercetare si rolul pe care aceasta poate si trebuie sa-l
joace pentru a gasi solutii pentru problemele legate de schimbarile climatice si
de securitatea alimentara.
Logica noastra
pe termen scurt si „complet economica” trebuie sa cedeze locul din ce in ce mai
mult unei abordari integrate, sustinute de rezultatele unor cercetari aplicate
care, in spiritul expresiei „a gandi global si a actiona local”, ne permite sa
combinam rezultatele stiintei moderne cu cunostintele traditionale privind
productia agricola, care deseori sunt mai durabile si respecta mai mult
gestiunea resurselor ca apa si solul.
Doamnelor şi domnilor,
Aceste discutii
asupra securitatii alimentare, care se afla pe prim plan in preocuparile societatii
noastre, efectele pe care le au din ce in ce mai mult schimbarile climatice
asupra vietii noastre cotidiene in toate zonele planetei, dau o imagine din ce in
ce mai concreta notiunii de „sat planetar”.
Aceasta ne
obliga din ce în ce mai mult sa iesim din casele noastre, sa facem eforturi
pentru a cunoaste si intelege mai bine pe ceilalti, pentru a putea imagina solutii
impreuna.
Ieri, aici, au
fost aratate mai multe cifre care dovedesc faptul ca in lume exista capacitatea
economica pentru a rezolva problema foametei.
Totul este sa stim
sa ne stapanim egoismul si uneori ipocrizia pentru a putea apoi lasa sa apara
solutiile bune.
Daca aceasta
reuniune m-a invatat ceva, atunci ea mi-a oferit mai ales cheile pentru citirea
unei realitatii ale carei probleme ofera deja solutii. Acum ne trebuie curajul si
memoria pentru a actiona zilnic in acest sens.
Va multumesc pentru atentie!
Biroul
de presa al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Data publicarii: 9 iunie 2008
21-11-2023 Pesti
Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc. Mai multe>>
13-07-2023 Pescuit
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>
09-07-2023 Pesti
Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>
12-05-2023 Pescuit
Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>
15-03-2023 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>
24-01-2023 Pescuit
Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>
07-12-2022 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>
16-12-2021 Pescuit
MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>
05-10-2021 Pesti
O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>
17-09-2021 Pescuit
Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>
10-06-2021 Pescuit
Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>