Din 1860 vorbim despre seceta si perdele de protectie

Interesul pentru infiintarea perdelelor forestiere de protectie dateaza din 1860, cand ministrul de interne Ion Ghica, a promovat un proiect de lege, prin care se prevedea, in principal, impadurirea in judetele Ialomita si Braila, a unor terenuri apartinand domeniul public.

.

In 1880 se realizeaza primele perdele de protectie in Ialomita, iar in 1884 a inceput sa se fixeze nisipurile din Oltenia cu plantatii de salcam. In 10 ani, respectiv pana in 1895, s-au fixat peste 3000 ha de nisipuri.

Apoi pana in 1930 nu s-au mai realizat perdele de protectie decat cele create impotriva vanturilor dominate din jurul conacelor boieresti din Baragan, sau in jurul salaselor din Campia de Vest.

Dupa dezastrele produse de secetele din anii 1928-1929 si 1933-1935, a existat o opinie unanima in favoarea perdelelor de protectie.

In 1937 s-au plantat in Baragan 65 ha perdele de protectie pe islazuri si 25 ha perdele de protectie pe loturile agricole.

In 1938 s-a infiintat Statiunea Experimentala Silvica Baragan, pe o suprafata de 327,3 ha, avand ca obiect principal efecturea de experiente pentru protectia campului prin crearea de perdele de protectia.

Prin reforma agricola din 1945 s-au mai creat in Romania 1100 ha de perdele de protectie, indeosebi in Ialomita, Buzau si Braila.

Pana in 1957 s-au creat perdele de protectie si in raza statiunii Marculesti din Baragan sau pe raza statiunii Lovrin din Banat.

Au existat in evidenta 9300 ha de perdele de protectie care au fost distruse incepand din anii 1970-1980 pentru a creste suprafata arabila a tarii si pentru a realiza agricultura socialista, dorita de Ceausescu. Astazi mai exista perdele de protectie pe 1000 ha, respectiv 4-5% din nevoia de protectie a campurilor agricole din Romania.

Din cerecetarile efectuate, pana in prezent, sa observat ca pe terenurile unde avem perdele de protectie, in anii secetosi productia este mai mare cu 300% iar in anii normali cu 50%. Asta inseamna 6000 de kg/ha porumb, unde avem perdele de protectie, in loc de 2000 kg/ha porumb in anii secetosi sau 4500 kg/ha porumb in ani normali, pe terenuri fara perdele de protectei.

In perioada 1992-1994 s-au produse alte secete, iar organele de decizie au facut alte programe in care existau si cate un capitol referitor la instalarea perdelor forestiere de protectia.

Astfel de programe de combatere a secetei s-au facut si dupa secetele din 2000-2002 si 2006-2007. Dar au ramas doar pe hartie.

  

Cercetarile din Olanda, de acum 50-60 de ani, au dus la concluzia ca distanta dintre perdele de protectie este corelata cu inaltimea respectiv (distanta = 6h). Asta inseamna, ca daca perdeau de protectie are inaltimea de 15 m, distanta dintre perdele este de 90 m. In Romania sa stabilit distanta, intre perdele de protectie, de 300 m (20h).

Din cercetarile efectuate de specialistii romani Avramescu, Lupe, Pascovschi, Nesu, a rezultat ca plantatiile de ulm si salcam se dezvolta cel mai bine.

Lupe si Catrina au ajuns la concluzia ca stejarul este stimulat in crestere daca se asociaza cu artar tatarasc, frasin de Pensylvania si jugastru. De asemenea s-a recomandat folosirea arbustilor atat pe randul de stejar cat si pe randurile intermediare.

Lupe a stabilit o harta, avand in vedere realizarea perdelelor de protectie in trei etape, respectiv urgent, etapa II si III. Astfel este necesar a se crea perdele forestiere de protectia campului, pentru 7,4 milioane ha teren agricol, din care 1,1 milioane ha in Moldova; 0,8 milioane ha in Dobrogea; 1,8 milioane ha intre raul Arges si raul Siret, 1,1 milioane ha intre raul Olt si raul Arges, 0,9 milioane ha in Oltenia, 0,8 milioane ha in Campia de Vest si 0,7 milioane ha in Campia Transilvaniei.

Conform acestei harti, cele 7,3 milioane de hectare de teren, sunt afectate de climat uscat, ariditate, uscaciune si vanturi cu frecventa mare. Daca se vor scoate din cultura maxim 0,3% din suprafata agricola, rezulta ca este necesar sa realizam perdele forestiere de protectie pe 21 000 ha in intreaga tara.

De la Uniunea Europeana vom primiii bani si pentru realizarea perdelelor forestiere de protectie a campului. Tare ma tem ca vom realiza cateva sute de hectare de perdele de protectie si vom raporta cu mandrie nationala, cat de multi bani am cheltuiet cu realizari atat de putine.


Noutati

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

21-11-2023 Pesti

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc.  Mai multe>>

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

13-07-2023 Pescuit

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

09-07-2023 Pesti

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

12-05-2023 Pescuit

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

15-03-2023 Pesti

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

24-01-2023 Pescuit

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

07-12-2022 Pesti

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

16-12-2021 Pescuit

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

05-10-2021 Pesti

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

17-09-2021 Pescuit

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

10-06-2021 Pescuit

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>