Valeriu Tabara: Solutii si prioritati in agricultura romaneasca (3)
Asa cum am spus, daca afacerea agricola nu este profitabila, sprijinul public realizat prin subventii este o mare risipa. Ca urmare propun ca platile nationale directe si complementare sa se acorde (eventual de anul viitor) doar fermierilor care au o anumita dimensiune ce le permite sa se dezvolte.
In cazul fermei vegetale de exemplu (cultura mare) conditia minimă ar putea fi ca fermierul sa detina in exploatare minim 20 ha teren si cel putin un tractor cu plug, etc. Vor urma niste analize mai amanuntite de sigur.
Vom solicita Comisiei Europene ca plafonul fondurilor alocate Romaniei sa ramana acelasi in fiecare an, avand noi flexibilitatea de a stabili cuantumul platii pe fiecare ha si criterriul minim pentru a fi beneficiar.
Ca urmare, am putea imparti totalitatea fondurilor doar exploatatiilor agricole si nu micilor proprietari de pamant.
Fondurile nationale ar putea fi directionate spre zootehnie si alte prioritati.
Urmarile pe care le estimez sunt:
Cresterea imediata a sustinerii financiare pentru fermieri la un nivel de circa 200 euro/ha. O parte a terenului si detinatorii lui nu vor primi subventii, se intelege. In 2-4 ani, exploatatiile vor reintegra in circuitul agricol profitabil mai mult teren, astfel ca suma ar trebui sa ramana relativ constanta de la an la an, deoarece si plafonul fondurilor alocate tarii noastre este in crestere anuala.
Stimularea exploatarii comasate a terenurilor. Micii proprietari, pe langa faptul ca nu au cunostinte de management si tehnice suficiente pentru o exploatare eficienta a terenului nu se vor putea transforma in exploatatii functionale, neavand capital. Mai este si varsta inaintata un factor dar si altii. Ei vor renunta la munca terenului in favoarea fermelor comerciale, care cel putin prin prisma sustinerii finaciare importante vor fi motivati sa se extinda si desigur in favoarea fermelor de subzistenta sprijinite prin FEADR. Experienta demonstreaza ca cei cu o anumita anvergura obtin de regula profit, chiar daca ocazional, din cauza conditiilor meteo nefavorabile situatia nu e chiar de invidiat.
Cresterea suprafetei lucrate la nivel national. Dupa cum stiti circa 2 milioane ha raman nelucrate anual. Impozitarea sau amendarea celor care nu il lucreaza nu e un lucru simplu. De regula oamenii sunt saracii, unii nici nu au acte pe el sa il poata vinde si atunci ce pot face? In plus cum poti obliga pe cineva sa intreprinda o activitate nerentabila, de vreme ce la dimensiuni mici, fara masini si utilaje agricole performante afacerea in agricultura e din start pierdanta. Mi-e teama ca cei bogati, care detin terenuri in scopuri speculative vor scapa dand mita iar cei saraci nu vor putea fi obligati sa plateasca, neavand cu ce. Mai usor este sa stimulam dezoltarea fermelor adevarate, care sa preia din proprie initiativă cat mai mult teren in arenda de la cei care nu au capacitatea de a-l lucra.
Scaderea presiunii administrative asupra statului. APIA primește anual peste 1 milion de cereri (aferente platilor directe pe ha) pentru 9 milioane de ha. Daca ar ramane ca sprijinul sa se acorde doar agricultorilor cu un minim de potential, ar insemna ca numarul cererilor sa scada la circa 150.000 initial. Adica vor fi doar circa 15% din numărul actual. Asta ne va permite sa controlam daca solicitantii respecta conditiile exploatarii rationale a terenului respectand cerintele europene.
Impact economic si social pozitiv. Stabilizarea la circa 200.000-250.000 de ferme comerciale cu o medie de 70 ha nu ar fi chiar rau pentru Romania. Ar însemna circa tot atatea familii din clasa de mijloc plus cel putin de 3 ori mai multi angajati adica circa 1 milion de persoane cu venituri acceptabile. Acum avem 1 milion de posesori de pamant, toti saraci. Nu mai analizam si impactul in aval si in amonte generat in alte ramuri ale economiei de aceste unitati profitabile. De altfel ideea sustinerii financiare selective este in acord si cu evolutia demografica a tarii si cu necesitatea reajustarii treptate a populatiei ocupate la nivel de ramura. Extinderea exploatatiilor si transformarea lor in unitati profitabile va determina o presiune din partea proprietarilor in sensul cresterii nivelului arendei solicitate. Pretul terenurilor vor creste de asemenea, e drept ca in timp. Pe termen mediu si lung proprietarii terenurilor vor fi si ei foarte avantajati. Oricum alternativa ar fi lasarea terenului parloaga sau vanzarea catre persoane straine la un pret derizoriu, cum se si intampla. Comasarea proprietatilor (juridica) este aproape imposibila acum din cauza costurilor foarte mari si a documentațiilor cadastrale.
Cresterea productiei agricole, reducerea dependentei de importuri. Nu este greu de dedus ca mai multi bani impartiti la mai putini, intreprinzatori care au si capacitatea teoretica sa aplice tehnologii mai performante vor aduce si productii mai bune. Mai multi bani vor insemna utilaje mai performante si achizitii de servicii de consultanta tehnica pentru cresterea randamentului la ha, care in cele din urma trebuie sa vina. Suntem la coada Europei.
Autor: Valeriu TABARA
Sursa: valeriutabara.blogspot.com
21-11-2023 Pesti
Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc. Mai multe>>
13-07-2023 Pescuit
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>
09-07-2023 Pesti
Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>
12-05-2023 Pescuit
Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>
15-03-2023 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>
24-01-2023 Pescuit
Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>
07-12-2022 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>
16-12-2021 Pescuit
MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>
05-10-2021 Pesti
O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>
17-09-2021 Pescuit
Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>
10-06-2021 Pescuit
Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>