Tehnologia de crestere a tineretului de curca

Detalii

Categorie: Curcani

23 Iunie 2019

Cantarirea femelelor se va face la varsta de 12-13 saptamani, dupa aprecierea conformatiei corporale a acestora se elimina exemplarele necorespunzatoare, iar cele ramase sunt regrupate astfel: masculii, crescuti pana la acel moment impreuna cu femelele se transfera in alt adapost, la o densitate de 1,5 cap/m². Marimea unui lot de masculi nu trebuie sa fie mai mare de 100 capete. In fiecare compartiment de crestere a masculilor se introduc 5 hranitori troconice tip tineret curca si 2 adapatori circulare suspendate cu ventil.

Femelele vor fi mentinute de regula in acelasi adapost, la o densitate de 2 capete pe m² sau se transfera si ele in alt adapost, unde sunt crescute pana la varsta de 30 saptamani. Echipamentele pentru furajare si adapare sunt identice cu cele de la masculi, revenind acelasi numar de hranitori tronconice si de adapatori circulare la 100 capete.

In vederea pregatirii pentru reproductie, la varsta de 25 saptamani, masculii sunt dispusi in loturi mai mici. Se asigura o densitate de 1 cap/m², mentinandu-se ca atare pana la sfarsitul perioadei de reproductie. La varsta de 30 de saptamani, femelele se transfera in adapostul cu masculi, unde daca se practica insamantarea artificiala, se cresc separat de acestia, la o densitate de 1,5-2 cap/m².

Pe tot parcusul perioadei de crestere a tineretului de reproductie curca, de la 16-30 saptamani temperatura in hala va fi constanta, in asa fel ca limita inferioara sa nu scada sub +10°C la femele si sub +15°C la masculi, dar nici sa depaseasca +24°C, in ambele cazuri. Umiditatea relativa a aerului va fi mentinuta permanent intre 65 si 70%, iar ventilatia se va utiliza in parametri la temperatura de +10°C, minim 3m³/ora/kilocorp, iar la temperatura de +15°C, minim 4,5 m³/ora/kilocorp. 

In ce priveste programul de lumina, la masculii din rasele usoare, la varsta de 17 saptamani si la cel din liniile grele de la 16 saptamani se aplica un program de fotostimulare dupa un anumit program, iar la femele programul de fotostimulare incepe mai tarziu.

Curca este de la origine o pasare care oua (si se reproduce) sezonier, pentru a evita scoaterea de pui de o zi in anotimpul rece, expusi vicisitudinilor vremii si deci morti. Introducerea curcii intr-un sistem organizat de crestere, favorabil tot timpul anului, pentru considerente economice, trebuie sa se reproduca, sa scoata pui si acestia sa fie crescuti, industrializati si livrati tot timpul anului. Pe aceste considerente, curca trebuie sa oua in cicluri de ouat in tot timpul anului, iar succesiunea ciclurilor de ouat asigura acest flux tehnologic continuu. Practic, singurul instrument tehnologic folosit de specialisti pentru realizarea acestui obiectiv este programul de lumina. De aici necesitatea halelor ''oarbe'', fara ferestre, care fac posibile programe de lumina elaborate strict, care sa permita obtinerea de oua de incubatie si de pui de curca de o zi, in cantitati sensibil egale, in tot cursul anului.

In cazul in care se doreste realizarea de broileri de curca numai pentru perioada de vara, atunci se poate folosi doar ouatul sezonier, realizabil si in hale cu ferestre.

Treptat trecem de la faza de tineret la cea de adulte. La curcile adulte de reproductie, crescute pe asternut permanent, in hale ferestre, se vor respecta aceiasi parametri de microclimat (temperatura umiditate relativa a aerului, ventilatie), in schimb difera programul de lumina, marindu-se semnificativ durata luminii la femele (de la 8 ore la varsta de 30 de saptamani la 16 ore, la 39 de saptamani, in cazul liniilor usoare si de la 8 ore si 10 min la varsta de 30 de saptamani la 16 ore la 40 de saptamani in cazul liniilor grele). Intensitatea luminoasa ramane in ambele cazuri la nivelul de 5W/m². La masculi nu sunt modificari importante ale programului de lumina fata de cel de la varsta de 30 de saptamani, marindu-se, doar, intensitatea luminoasa de la 2 W/m² la 4W/m².

Halele la adulte trebuie sa fie echipate cu cuibare asezate in asa fel incat sa se poata face recoltarea oualor de pe culoarele de serviciu. Din punct de vedere constructiv-tehnologic, sunt cunoscute mai multe tipuri (modele) de hale pentru cresterea curcilor adulte. De exemplu, in Franta sunt raspandite tipurile (modelele) Godard si Trinitte.

O sistematizare practica a ouatului curcilor imparte activitatea in 4 perioade: pregatirea pentru ouat, primul sezon de ouat, naparlire fortata si pauza de ouat, al doilea sezon de ouat. Dupa parerea noastra, naparlirea fortata a curcilor nu este economica, pauza de ouat fiind de 13 saptamani, iar al doilea sezon de ouat se intinde pe numai 12-14 saptamani, fata de gaini unde pauza de ouat este de 8 saptamani, iar al doilea ciclu este de 36-40 de saptamani. Naparlirea fortata este recomandata numai pentru loturile foarte valoroase biologic, pentru obtinerea unui surplus de pui de o zi la fel de valorosi. Putem spune ca pentru asigurarea unui ouat corespunzator in perioada de 30-51 saptamani trebuie: asigurarea unei hraniri rationale; asigurarea unui bun confort termic, prin organizarea corespunzatoare specifica a ventilatiei de vara si ventilatia de iarna; densitatea corespunzatoare la populare (2-1,5 cap/m² la femele si 1,5-1 cap/m² la masculi; folosirea unor tehnici corespunzatoare pentru insamantari artificale pentru ca pasarile sa nu fie stresate excesiv, reducandu-le in acest fel potentialul productiv.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica

• < Anterior
• Următor >