Tulburari datorate deficientelor nutritionale la palmipede

Detalii

Categorie: Rate si gaste

23 Iunie 2015

Tulburarile nutritionale sunt generate fie de deficiente existente in compozitia furajului (greseli in amestec, dezechilibre privind participarea diversilor nutrienti, pierderea potentialului biologic al vitaminelor, o inadecvata pastrare sau manipulare a materiilor prime sau a furajului), fie ca urmare a incapacitatii palmipedelor de a ingera sau asimila nutrientii administrati in crestere si exploatare.

Utilizarea vitaminelor depinde de:

• Disponibilitatea si digestibilitatea acestora in ingredientele furajelor;
• Cantitatea de vitamine prezente in ingredientele furajului;
• Calitatea si compozitia ingredientelor (interrelatia vitamina E - grasimi);
• Prezenta substantelor antagoniste in furaj;
• Distrugerea vitaminelor in diverse procese, cum ar fi peletarea si stocarea prelungita.

Carenta in vitamina A

Induce cresterea defectoasa, necoordonare in mers, stari de prostatie, penaj zburlit, scaderea productiei de oua si a eclozionalitatii, leziuni ale tractului digestiv si leziuni oculare. Manifestarile clinice sunt dependente de nivelul vitaminei A in furaj si de durata furajarii cu furaj deficitar in vitamina A. In functie de rezervele de vitamina A in ficat, simptomele la palmipedele adulte pot aparea la 2-5 luni. La bobocii tineri, manifestarile de carenta apar in 2-3 saptamani, mai ales cand acestia provin din mame care au primit niveluri reduse de vitamina A in ratie. Modificarile anatomopatologice se refera la prezenta conjunctivitei (uneori cu material cazeos in sacii conjunctivali), hipercheratoza epiteliului cornean, cheratinizarea epiteliului faringian si prezenta unor pustule mici in cavitatea bucala, faringe esofag. Rinichii sunt palizi, tubii uriniferi si ureterele sunt dilatate si prezinta cantitati variabile de urati. Depozitele de urati pot fi prezente si in alte organe. In ce priveste tratamentul impune niveluri de vitamina A majorate la 3-5 ori, insanatosirea trebuie sa fie rapida.

Carenta in vitamina D

Are drept efect o slaba utilizare a calciului si fosforului, cu consecinte grave. Bobocii de rata si in special de gasca, cu ritmuri foarte mari de crestere, manifesta rahitism in decurs de 1-2 saptamani. Oprirea in crestere este vizibila. Se constata demineralizarea ciocului, a ghearelor si oaselor lungi, bobocii nu se mai pot deplasa, stau in decubit sterno-abdominal. Cand deficienta este grava, mortalitatea poate ajunge 100%, mai ales datorita imposibilitatii de adapare si hranire. La ouatoare se observa si subtierea cojii oului, depresie si horiplumatie. Tratamentul presupune administrarea vitaminei D parenteral in doze de 50-100 Ul/kg, apoi se administreaza furaj cu nivel normal de vitamina D.

Carenta in vitamina E

Deficientele de vitamina E produc o scadere a fertilitatii si eclozionalitatii, diateza exsudativa si ditrofii musculare. La adulte nu se observa semne clinice si se constata scaderea procentului de ecloziune, iar la masculi se constata degenerarea testiculara, care duce la infecunditate. Tratamentul consta in administrarea de vitamina E in apa de baut.

Carenta in vitamina K

Deficientele in vitamina K se manifesta prin prelungirea timpului de coagulare sau moarte datorita unor hemoragii dupa traumatisme usoare. Tineretul este mai sensibil decat adultii. Dupa operatiunile de marcare, crotaliere sau rani usoare, bobocii sangereaza mai mult decat normal si se constata hemoragii la nivelor diverselor organe, inclusiv in tesutul subcutanat. Tratamentul se realizeaza prin administrarea vitaminei K, iar timpul de coagulare revine la normal dupa 27-48 ore de la administrarea vitaminei K.

Carenta in vitamina B1(Tiamina), vitamina B2(Riboflavina), vitamina B6(Pyridoxina)

Deficientele de vitamina B1, se exprima clinic prin anorexie extrema, polinevrita, simptome nervoase si mortalitate. Exteriorizarea se manifesta brusc la bobocii tineri si gradat la adulti. Consecutive sunt pierderea in greutate, horiplumatie, tulburari locomotorii. Fenomenele progreseaza aparand paralizia muschilor flexori ai falangelor, ulterior aceasta extinzandu-se si la muschii exteriori ai membrelor, aripilor, gatului. Ca modificari anatomopatologice, apare atrofia musculaturii miocardului. Tratamentul consta in administrarea vitaminei B1, in doze recomandate de 5-15 mg vitamina B1/zi la tineret si 30-80 mg vitamina B1/zi la adulte. In ce priveste carenta de vitamina B2 se caracterizeaza prin cresterea defectoasa, ataxie, emaciere musculara, paralizii, iar la adulte prin scaderea procentului de ouat. In cazurile severe este prezenta paralizia. Tratamentul se realizeaza prin administrarea vitaminei B2, pana la refacerea lotului in doze de 5-10 mg/zi la boboci si 15-10 mg/zi la adulte. La vitamina B6, o carenta severa se traduce la bobocii tineri, prin tulburari de crestere si o anemie grava, manifestata prin stagnarea cresterii, paralizii, convulsii, anemii grave, dezvotarea slaba a penajului. Tratamentul consta in administrarea vitaminei B6, inlocuirea furajului carentat cu furaj care sa contina 2,5 mg vitamina B6/kg.

Mai pot aparea si carente in acid nicotinic prin deplasari greoaie, prevenirea facandu-se prin adaugarea in furaj a 40 mg acid nicotinic la 1 kg nutret. Apoi carente in colina si acid folic care duc toate la o slaba rata de crestere, paralizii si moarte, in special in primele doua saptamani de viata. Deficienta acidului folic la boboci care au si carente de colina determina extensia gatului (gat intins) dupa aproximativ o saptamana.

Si in sfarsit, carentele de calciu si fosfor, ca la toate speciile de pasari se traduc in tulburari grave de crestere, rahitism etc. Nivelul cel mai ridicat al sporului de crestere in greutate la bobocii de rata pana la doua saptamani s-a realizat la 0,55% calciu in ratie, nivel la care s-a realizat cel mai scazut indice de conversie a hranei. Bobocii hraniti cu ratie ce contin 0,26% fosfor utilizabil au un spor in greutate optim. La un nivel mai scazut de 0,10% fosfor utilizabil, poate aparea rahitismul. Daca fosforul utilizabil depaseste 0,76% se observa o usoara scadere a cresterii in greutate. O slaba utilizare a hranei s-a otinut cu un nivel de 0,16-0,26% fosfor utilizabil.

medic veterinar,
Dr. Galatanu Diana-Monica

• < Anterior
• Următor >