Bruceloza bovina

Detalii

Categorie: Bovine

21 Ianuarie 2014

Bruceloza bovina este o boala infecto-contagioasa manifestata clinic printr-un tablou polimorf, dar mai ales prin avort si leziuni ale organelor genitale.

Istoric

Infectia brucelica a fost cunoscuta la om si la animale de foarte multa vreme, fiind descrisa sub diferite denumiri, unele legate le locul unde a fost descoperita boala (Febra de Malta), unde a fost intalnita cu o frecventa mai mare (Febra mediteraniana de Cipru, de Creta, de Neapole, de Gibraltar, etc.), legate de un simptom dominant al bolii (Febra ondulanta, avort infectios, avort epizootic) sau de numele descoperitorului (Bruceloza sau boala lui Bang).

La taurine bruceloza se face cunoscuta sub acesta denumire dupa ce bacteria initial numita Bacillus abortus bovis, izolata si identificata de Bang si Stribolt in 1895 de la vacile cu avort epizootic, a fost incadrat in genul nou creat "Brucella" sub numele de abortus impreuna cu alti doi germeni asemanatori Brucella melitensis si Brucella suis. Denumirea genului de Brucella a fost data in onoarea lui Bruce, cel care a izolat si identificat prima bacterie din acest gen "Microccocus melitensis" de la oameni bolnavi cu febra de Malta. Ulterior, in genul Brucella au fost incadrate si alte bacterii asemanatoare izolate de la diferite specii de animale, ovine, caprine, rozatoare, canide, etc. In Romania primele semnalari ale avortului infectios la vaci au fost facute de Staicu si colaboratorii.

Etiologie

Bovinele se infecteaza de obicei cu Brucella abortus, biotip 1, uneori cu Brucella melitensis si rar cu Brucella suis.

Epidemiologie

Bruceloza reprezinta zoonoza raspandita in majoritatea tarilor dezvoltate inregistrand 500.000 de cazuri anual (Pappas et al 2006). Transmiterea brucelozei depinde de o serie de factori precum: obiceiurile culinare, procesarea laptelui, conditii climatice, statutul socioeconomic. Bruceloza se transmite de la animalele infectate la om si apoi printre oameni (Naparstek et al 1982, Lubani et al 1988, Mantur et al 1996, Tikare et al 2008). Produsele de consum zilnic precum: iaurt, lapte nepasteurizat, produse din carne, au un rol important in transmiterea brucelelor, mai ales a speciei B. abortus si B. melitensis. Laptele de camila este de asemenea o sursa de contaminare mai ales in tarile din Estul Mijlociu si Mongolia. In carne bacteria este mai putin raspandita insa insuficient preparata termic poate fi o sursa de contaminare. In macelarii aceste bacterii pot fi preluate de lucratori prin manipularea carnii infestate nesupuse controlului sanitar veterinar, atat prin leziuni superficiale cat si pe cale aeriana. Vanatorii pot contacta boala prin manipularea vanatului mai ales a porcului mistret, cerb, elan, etc.

B. melitensis a inregistrat un numar mare de cazuri. B. canis, B. neotomae si B. ovis nu au inregistrat insa rezultate ingrijoratoare privind cauza infectiei la om.

In conditii naturale receptivitatea la infectia brucelica spontana in cadrul aceleasi specii este influentata de un numar mare de factori, unii legati de varsta, altii de starea fiziologica a animalelor, de individ, sex, etc. Astfel viteii proveniti de la vaci bruceloase sunt protejati in cursul primei luni de viata fata de infectie prin anticorpi colostrali specifici de origine parentala: dupa ce acestia dispar viteii devin receptivi la o noua infectie. Totusi uneori pot face o forma usoara si pasagera de infectie de care se vindeca spontan.

Peste varsta de 1 an receptivitatea creste pe masura apropierii de maturitatea sexuala, chiar in absenta gestatiei. Bruceloza apare in special la femele, se intalneste mai rar la masculi.

Vacile gestante reprezinta categoria de taurine cu cea mai mare receptivitate la infectia brucelica deoarece uterul gestant constituie locul de electie pentru fixarea si multiplicarea brucelelor.

Sursele de infectie sunt animalele cu infectii brucelice active sau purtatoare si excretoare de germeni. S-a constatat ca in efecivele contaminate 5 -10 % din animalele clinic sanatoase si negative serologic pot fi purtatoare si excretoare de brucele. La vacile bruceloase indiferent daca au avortat sau nu, daca au avut sau nu retentii placentare, brucelele se gasesc intotdeauna in cantitate mare, uneori in stare pura, in avorton, pulmon cheag, in invelitorile si lichidele fetale, in mamela si lapte. Eliminarea brucelelor prin lapte poate fi continua sau intermitenta din unul sau mai multe sferturi.

Calea principala de patrundere a brucelelor in organism este pielea de la nivelul extremitatilor membrelor si a mamelei care vin aproape in permanenta in contact cu asternutul si balegarul contaminat. Brucelele pot patrunde si prin pielea intacta, este posibila inocularea prin insectele hematofoge. Urmeaza, ca frecventa, calea digestiva prin furaje si apa contaminate. Mucoasele (conjunctivala si vaginala) lezionate sau nu sunt cai de intare ale brucelelor. Mai rar infectia se poate transmite pe cale respiratorie.

Bruceloza taurinelor are un caracter pronuntat de contagiozitate si evolueaza enzootic. Debutul este exploziv cu avorturi numeroase la intervale apropiate cand infectia se realizeaza la efectivele indemne prin monta, fie tardiv dupa o latenta de cateva luni cu avorturi sporadice cand infectia s-a realizat pe alte cai decat cea genitala.

Introducerea bolii in efectivele indemne se face de obicei prin animalele purtatoare si excretoare de germeni, circulatia intensa si insuficient controlata a animalelor din rase perfectionate purtatoare de infectie brucelica poate duce la aparitia simultana a numeroase focare de bruceloza, iar boala imbraca un aspect epizootic. 

Bruceloza la oameni

Omul sanatos se poate molipsi de bruceloza prin intermediul produselor alimentare: dupa consumul in hrana a laptelui nefiert, a casului dulce, branzei proaspete, carnii insuficient prelucrate termic, precum si a apei infectate. Molipsirea mai poate avea loc si in rezultatul contactarii omului sanatos cu animalele bolnave la ingrijirea lor. Brucelele pot patrunde in organismul uman si prin tegumentele lezate ori cale aerogena (aerosol), in timpul curatirii grajdurilor, prelucrarii lanii, pielicelilor, sacelatului si ingrijirii animalelor.

Bruceloza se intalneste mai des la persoanele care ingrijesc animalele, prelucreaza produsele alimentare si materia prima de la ele, printre zootehnicieni, veterinari etc. Morbiditatea prin bruceloza este mai sporita vara si primavara, cand au loc nasterile ori avorturile la animale, se consuma frecvent produsele lactate, se tund ovinele si caprinele, se prelucreaza lana lor, se taie si jupoaie pielicelile de miei bolnavi ori avortati, nerespectandu-se masurile de precautie.

Patrunzand in organismul uman pe diverse cai (contact direct ori indirect, cu animalele, pe cale alimentara, hidrica, prin tegumentele lezate, aerosol etc), brucelele ajung si afecteaza ganglionii limfatici regionali, apoi nimeresc in sange si provoaca maladia propriu-zisa.

Perioada de incubatie a brucelozei constituie mai frecvent 2-3 saptamani, minimal – o saptamana, maximal – 7 saptamani. Maladia incepe treptat cu dureri in muschi (mialgii) si articulatii (artralgii), se micsoreaza capacitatea de munca. Simptomele mentionate devin ulterior rapid pronuntate, mai apare cefalee, insomnie istovitoare, transpiratie abundenta si febra ridicata.

Ultimul este unul din principalele semne a brucelozei acute si subacute. Curba termica are un caracter divers, mai frecvent ondulatoriu, cu o durata de 3-4 saptamani pana la 3 luni, iar in formele subacute – 3-6 luni. Fiecare scadere brusca de temperatura este insotita de o transpiratie abundenta si chinuitoare.

Pentru formele acute de bruceloza cele mai caracteristice simptome sunt: temperatura ridicata, transpiratiile abundente si diverse dureri in aparatul locomotor. De regula, se maresc in volum ficatul si splina, iar la o parte din pacienti se mai determina marirea ganglionilor limfatici regionali.

Pentru formele subacute si cronice sunt caracteristice starile subfebrile, multiple schimbari in diverse organe si sisteme.

Afectarea aparatului locomotor, a sistemului nervos, urogenital, cardiovascular si altele, poate provoca modificari indelungate care duc la diverse dereglari ale sanatatii bolnavului, la pierderea capacitatii lui de munca si chiar la invaliditate. Unele dintre cele mai frecvente pronuntari clinice ale brucelozei sunt lezarea aparatului locomotor determinata de artrite, bursite, ostite, tendovaginite, miozite, radiculite, plexite, de asemenea si a sistemului nervos central, exprimata prin meningite, encefalite ori meningoencefalite, care pot aduce chiar la deces.

Durata maladiei variaza 3-4 luni si 1 -2 ani, uneori pana la 8-10 ani si mai mult.

Prevenire si diagnoza

Diagnosticul de bruceloza la bovine se stabileste prin examene anatomopatologice asociat cu examenele bacterioscopice, bacteriologice, serologice si alergice.

In caz de aparitie a brucelozei, intr-o gospodarie animaliera de stat sau privata, toate animalele trebuie sa fie supuse imediat unui examen clinic si de laborator, iar cele bolnave – izolate. Ulterior ele sunt transportate la abatoare, unde se sacrifica, respectandu-se strict regulile de igiena.

Sunt foarte importante masurile de prevenire a brucelozei la oameni. In primul rand vor fi dezinfectate toate produsele animaliere si materia prima provenite de la animalele bolnave de bruceloza. Este categoric interzis consumul laptelui dulce, acru, chisleagului, zarului, casului dulce, branzei proaspete, smantanii, untului preparat din laptele crud al animalelor bolnave.

Consumarea acestor produse lactate este admisa numai dupa fierberea ori pasteurizarea laptelui. Ultima se efectueaza la temperatura de +70°C timp de 30 min. Branza de oi sau de vaci preparata din laptele crud ale animalelor bolnave de bruceloza poate fi consumata in hrana numai dupa doua luni de la preparare, fiind tinuta intr-o saramura cu concentratia de 20%.

In acelasi mod se procedeaza si cu carnea. La piata carnea se cumpara, numai daca a fost examinata la punctul de control sanitar-veterinar. Pieile jupoiate de pe animalele bolnave de bruceloza trebuie sarate si tinute astfel timp de 3 luni. Fatul avortat si tot ceea ce a fost eliminat cu el trebuie sa fie ingropate la o adancime de cel putin 2 metri, presurand groapa cu un strat gros de var nestins sau sa fie ars impreuna cu baligarul si asternutul.

Persoanele care ingrijesc vitele bolnave trebuie sa fie vaccinate contra brucelozei si sa poarte haine de protectie, care se dezinfecteaza la sfarsitul lucrului. Deservirea animalelor bolnave de bruceloza de catre copii, adolescenti si femei este strict interzisa. De asemenea, se interzice categoric luarea mesei si fumatul in incaperile unde se afla animalele bolnave de bruceloza. Apa fiarta pentru persoanele ce deservesc aceste animale se pastreaza in bacuri cu robinete, fiind inchise ermetic. Toate incaperile, in care au fost intretinute animalele bolnave si abatoarele, unde ele au fost sacrificate, se dezinfecteaza in mod obligatoriu.

Regulile de precautie trebuie sa fie respectate de toti lucratorii fermelor de vite, de oamenii care au animale proprii si de personalul din abatoare.

Statusul atestat al tarilor indemne de bruceloza

Atestatul, care dovedeste oficial indemnitatea fata de bruceloza, este eliberat cu respectarea conditiilor privind calificarea exploatatiilor, in raport cu aceasta zoonoza. Nicio bovina existenta in spatiul vizat nu trebuie sa fi fost vaccinata impotriva bolii, iar unele semne clinice prezente la vreun animal in ultimele 6 luni reprezinta alta conditie primara neindeplinita.

De asemenea, este obligatoriu ca toate bovinele cu varsta mai mare de 12 luni sa fie anterior supuse unuia dintre urmatoarele teste la care sa prezinte reactii negative:

• • doua teste serologice, efectuate la intervale de minimum 3 luni si maximum 12 luni;
  • teste ale probelor de lapte urmate, dupa cel putin 6 saptamani, de un test serologic.

Intrarea altor bovine in exploatatie nu pericliteaza mentinerea statusului oficial, daca provin tot din unitati indemne de bruceloza si (in cazul bovinelor cu varsta mai mare de 12 luni) au prezentat un titru brucelic mai mic de 30 unitati internationale (UI) de aglutinare/ml, la un test de seroaglutinare. Daca testul este efectuat ulterior introducerii in exploatatie, animalele trebuie izolate fizic, pentru a evita contactul (in)direct cu celelalte bovine, pana la confirmarea reactiei negative.

Suspendarea statusului oficial indemn de bruceloza va fi aplicata in cazul neindeplinirii conditiilor de acordare a atestatului sau daca exista bovine suspecte (identificate clinic sau prin teste de laborator) sacrificate/izolate. Cand animalul nu mai poate fi testat, fiind sacrificat, suspendarea poate fi ridicata conditionat: doua teste seroaglutinare (efectuate tuturor bovinelor in varsta de peste 12 luni) sa indice obligatoriu un titru mai mic de 30 Unitati Internationale de aglutinare/ml.

Izolarea animalului bolnav de celelalte animale permite revizuirea statusului. Acelasi lucru se va intampla cand bovinele prezente in momentul declansarii focarului au fost sacrificate sau cand, in urma testarii de control, toate animalele cu varsta mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative, dupa doua testari efectuate consecutiv, la interval de 60 de zile. Statusul oficial indemn de bruceloza bovina se retrage cand investigatiile epidemiologice sau testele de laborator confirma infectarea cu Brucella.

Medic veterinar,
Dr. Galatanu Diana

• < Anterior
• Următor >