Reforma Politicii Agricole Comune – ce echilibru de forte la nivel european ?

Asa cum afirmam intr-un articol precedent, una dintre dezbaterile care va anima si anima deja scena publica europeana este legata de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) in contextul adoptarii unui nou cadru financiar pentru perioada 2013-2020.

 



Implicit, negocierile asupra acestui subiect vor avea in prim plan resursa financiara acordata PAC. Reforma are insa ambitia de a merge si mai departe: revizuirea schemelor de ajutor direct, echilibrarea subventiilor si ajutoarele pentru dezvoltare rurala, includerea pe baze mai ample a temelor ecologice sau ameliorarea competitivitatii agriculturii europene sunt doar cateva dintre marile teme ale dezbaterilor care au inceput deja sa aiba loc. In acest context, ne propunem sa evaluam in cele ce urmeaza pozitiile diversilor actori implicati in acest proces, cu scopul de a furniza o figura de ansamblu asupra echilibrului de forte la nivel european.

 

 

Tabara conservatoare

 

Desi am numit-o „tabara conservatoare”, trebuie spus ca aceasta fateta a spectrului de interese asupra PAC dispune si ea de elemente de reforma. Desigur, de aceasta parte a mesei de negocieri vom regasi in primul rand Franta, tara care a beneficiat si benefiaza cel mai mult de pe urma PAC, dar si tari ca Grecia sau ca majoritatea statelor noi membre din Europa de Est, inclusiv Romania. Acest grup de state sustin, asa cum Presedintele francez Sarkozy spunea de curand, „o noua Politica Agricola Comuna fondata pe preturi si pe preferinta comunitara” ce inseamna, in limbaj mai concret, pastrarea status-quo-ului. Plutonul de state condus de Franta sustine, astfel, pastrarea la aceleasi standarde a bugetului agricol comunitar (aproximativ 40% din totalul bugetului european) si apara in acelasi timp Pilonul I de subventii pentru productie in dauna unei prioritizari a dezvoltarii rurale via Pilonul II. Elementele de noutate pe care acest grup, totusi, neomogen, de state le sustine includ masuri aflate „in trend” precum: protejarea biodiversitatii, ameliorarea conditionalitatii ecologice pentru obtinerea de finantari europene, o mai buna conectare a agriculturii de piata. In interiorul acestui grup regasim un grup aparte format din noile state membre care, aparand subventiile, militeaza activ pentru simplificarea si armonizarea alocarii acestora.

 

Aceasta pozitie conservatoare a diverselor state membre este, bineinteles, sustinuta foarte activ de puternicul lobby agricol de la nivel european, care aduce in prim plan cifre prin care apara o agricultura europeana bine finantata. Potrivit acestora, agricultura europeana ce produce 30 de milioane de locuri de munca in intreaga UE trebuie sa ramana puternica si bine finantata pentru a continua nu doar sa produca alimente ci si sa creeze bunuri publice precum protejarea mediului si a biodiversitatii, ameliorarea si protejarea cadrului natural – inclusiv prin crearea de conditii specifice de lupta impotriva inundatiilor, a desertificarii.

 

 

Tabara reformista

 

De cealalta parte a spectrului de interese gasim un grup de actori condus de Marea Britanie, critic traditional al PAC, sustinuta de tari ca Danemarca, Suedia sau Olanda. Potrivit acestora, Politica Agricola Comuna trebuie sa fie profund reformata astfel incat sa tina cont de noile conditii economice din Europa, conditii ce presupun o reevaluare a prioritatilor in cadrul UE. Astfel, prioritatea esentiala a Europei in noul context este ameliorarea competitivitatii economice, inclusiv in zona agricola ceea ce s-ar traduce prin reducerea substantiala a subisdiilor agricole in favoarea unui sistem de finantare mai flexibil, bazat pe principii contractuale, in care ecoconditionalitatea sa fie ameliorata si care sa puna accentul pe multifunctionalitatea agriculturii. In termeni mai exacti, acest grup de tari sustine nu doar scaderea subventiilor ci si o modulare obligatorie care sa transfere din ce in ce mai multe fonduri dinspre Pilonul I catre Dezvoltarea rurala si (co)finantarea de proiecte precise si usor evaluabile. In sfarsit, potrivit acestora, un Pilon II de dezvoltare rurală puternic, bazat pe principiul ecoconditionalitatii si orientat spre piata ar contribui si mai bine la ameliorarea luptei impotriva schimbarilor climatice.

 

Acestea fiind spuse, se poate observa o linie de demarcatie in interiorul acestui grup. Astfel, in timp ce Marea Britanie s-a pronuntat deja in mod energic pentru o reducere semnificativa a plicului bugetar acordat PAC, aliatele sale obisnuite nu au urmat-o ci s-au pozitionat, cel putin deocamdata, alaturi de tabara traditionalista care sustine conservarea bugetului PAC la standardele actuale.

 

 

Tabara moderata

 

In aceasta inclestare de interese intre tabara reformista si cea traditionalista, putem regasi si cel putin doi actori care au o pozitie mai degraba moderata. Primul dintre ei este, in mod oarecum natural, Comisia Europeana, care trebuie sa agrege diversele interese intr-o propunere legislativa echilibrata pentru a facilita un viitor consens al legislatorilor (Parlamentul European are putere de codecizie in domeniul agricol dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona). In acest sens, Comisarul pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a demonstrat ca are o pozitie de mijloc, in ciuda temerilor privind partizanatul sau cu tabara conservatoare. Cu toate ca s-a pronunţat ferm pentru pastrarea bugetului actual al PAC, el s-a aratat foarte deschis principiilor unei agriculturi multifunctionale si flexibile: „Nu pot vedea spatiul rural fara agricultura asa cum nu il pot vedea doar cu agricultura”. In plus, noul comisar a aratat ca doreste o simplificare si o mai mare claritate a acordarii subventiilor via Pilonul I, fiind totodata preocupat de temele ecologice si de o mai buna integrare a acestora in noua Politica Agricola Comuna.

 

Pe de alta parte, cel putin pana in prezent, Parlamentul European pare sa se fi situat pe aceeasi linie de moderatie cand vine vorba de reforma PAC. Intr-o rezolutie adoptata recent cu o larga majoritate, deputatii europeni sustin mentinerea aceluiasi nivel al finantarii „cel putin in urmatoarea perioada de programare financiara” (2013-2020). Era de asteptat ca teme ecologice precum protejarea biodiversitatii sau ecoconditionalitatea sa fie prezente in poziia Parlamentului (acestea fiind, in mod uzual, apanajul PE), insa ce surprinde este sustinerea oarecum sub asteptari pe care deputatii o acorda Dezvoltarii rurale. Pozitia mai degraba fada a europarlamentarilor poate fi explicata prin consensul neasteptat de larg asupra acestei rezolutii care a diluat probabil pozitiile forte ale grupurilor politice. Este insa de asteptat ca odata pusa pe masa propunerea legislativa a Comisiei, pozitiile grupurilor politice sa fie mult mai transante.

 

Ce spun cetatenii europeni?

 

In sfarsit, in ceea ce priveste opinia publica, aceasta pare mai degraba inclinata catre o viziune traditionalista a PAC, fiind in majoritatea cazurilor satisfacuta cu starea actuala a acesteia. Astfel, 90% din cetatenii intervievati in cadrul unui sondaj Eurobarometru considera agricultura si spatiul rural ca fiind vitale pentru Europa. In acelasi sens, ei sustin in proportie de 83% mentinerea actualelor niveluri de subventii, concomitent cu pastrarea la aceleasi standarde sau chiar cresterea bugetului PAC (doar 17% considera ca bugetul agricol este prea ridicat). Cat priveste temele ecologice, europenii sustin in mare majoritate (82%) integrarea preocuparilor de protectie a mediului in mecanismele PAC, punand totodata in fruntea listei de prioritati a acestei politici asigurarea de produse sigure si de calitate (romanii fac nota discordanta aici, ei sustinand, ca si prioritate majora, asigurarea unui standard de viata stabil pentru fermieri – 66% dintre respondenti).

 

Astfel, din echilibrul de forte de la nivel european putem observa, cel putin pentru moment, un avantaj al taberei conservatoare in negocierile privind viitorul Politicii Agricole Comune post 2013. Cu toate acestea, suntem inca la inceputul dezbaterilor iar pozitiile diversilor actori implicati pot evolua, se pot decanta si diferentia cu precadere in fazele de negociere propriu-zisa a noii PAC ce va incepe in aceasta toamna odata cu prezentarea Comunicarii Comisiei pe acest subiect.

 

 

Autor: Alin Cristian Mituta

 

Coordonator Agricultura si dezvoltare regionala

 

Mail: [email protected]

 

 

 

Sursa: www.europuls.ro

 

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>