Reforma Politicii agricole comune: prioritatile romanesti

Una dintre dezbaterile care va anima scena publică europeană o va constitui reformarea post 2013 a Politicii agricole comune. Pentru România aceasta este o şansă de a-şi reforma, propriul sector agricol, aflat astăzi în criză. Ştiu însă autorităţile române să profite de această ocazie?

 



 

Situatia agriculturii in Romania

 

Inainte de a discuta despre care ar trebui sa fie prioritatile Romaniei in perspectiva reformarii PAC, sa aruncam o privire la situatia sectorului agricol romanesc. Dintr-un raport al Eurostat putem afla ca in Romania exista un total de aproximativ 4 milioane de exploatatii agricole de diferite dimensiuni in care lucreaza aproape 2 milioane de persoane, adică 30% din populatia activa a Romaniei. Cu toate ca aceste cifre sunt profund disproportionate in raport cu media europeana (doar 5,6% din populatia activa lucreaza in agricultura in UE27) acestea nu reprezinta un motiv de ingrijorare in sine. Problemele apar, insa, atunci cand incercam sa diseminam structura acestor exploatatii si sustenabilitatea lor economica. Datele sunt cel putin ingrijoratoare: din cele 4 milioane de gospodarii, aproximativ 2,5 milioane detin sub 1 hectar si doar aproximativ 900 000 au cel putin gradul minim de rentabilitate economica (1 ESU). Cu toate acestea, din cele 900 000 de ferme „rentabile”, aproximativ doua treimi produc doar pentru consumul propriu. Dintr-un calcul simplu rezulta ca din cele 4 milioane de gospodarii românesti, doar 312 000, adica 8% sunt viabile economic si conectate la piata (in special mari ferme agro-industriale) in timp ce restul de 92% sunt, in marea lor majoritate, gospodarii de subzistenta. Astfel, in spatele a ceea ce s-ar putea numi "agricultura supradimensionata romaneasca" sta de fapt un fenomen al saraciei ascunse. Mare parte din cei 2 milioane de romani care lucreaza, statistic, in agricultura nu sunt decat tot atatia (pseudo)agricultori ce traiesc la limita sau sub pragul saraciei si care constituie un rezervor nestins de emigratie. Rezultatul deja vizibil il putem numi „tragedia satului romanesc”. Taranul roman nu doar ca nu se transforma in fermier modern dar dispare treptat si, impreuna cu el, si sansa unei agriculturi sanatoase.

 

 

O soluţie europeana?

In acest context, am putea spune ca una din prioritatile majore, daca nu cea mai importanta, atunci cand vorbim de reforma agricola in Romania ar trebui sa fie rezolvarea problemei structurale a satului romanesc. Atata vreme cat acesta se afla intr-o tendinta continua de „golire” alimentata de lipsa fundamentala de mijloace economice de supravietuire, dezvoltarea agriculturii este imposibila dat fiind ca resursa umana fundamentala cat si interesul pentru dezvoltarea agricola lipsesc.

 

Apartenenta la Uniunea Europeana ne ofera posibilitatea de a beneficia de o Politica agricola comuna inzestrata cu un buget generos. Mai mult decat atat, in contextul reformarii post 2013 a PAC, ne putem aduce si contributia la redefinirea acesteia in functie de nevoile noastre specifice. Iar contrar opiniei publice larg raspandite potrivit careia prezenta lui Dacian Ciolos in Executivul european este suficienta pentru a rezolva aceasta problema, este datoria si responsabilitatea Romaniei de a veni cu o strategie coerenta si de a o sustine in dezbaterea reformarii PAC care se anunta deja extrem de aprinsa.

 

 

Ce fel de strategie?

Pana in prezent, insa, Romania nu doar ca pare sa fi inteles exact pe dos problemele agriculturii nationale, ci s-a si incapatanat sa mearga intr-o directie inversa trendului european, minimizandu-si astfel sansele de reusită.

 

Spre exemplu, Romania a sustinut pana in prezent urmatoarele tipuri de masuri:

  • marirea sau pastrarea la aceleasi proportii a subventiilor pe suprafata desi marea majoritate a fermelor romanesti sunt prea mici pentru a putea profita de aceste subventii,

  • a fost impotriva modularii progresive care ar aduce mai multi bani pentru dezvoltarea rurala pentru care a si obtinut de altfel o exceptare pana in 2016,

  • s-a opus plafonarii sumelor pentru fermele foarte mari impiedicand astfel suplimentarea fondurilor pentru dezvoltarea fermelor mici si medii.

 

Observam astfel o tendinta a autoritatilor romane de a-si concentra atentia in special pe dezvoltarea macro-agricola, de tip industrial, mizand in special pe dezvoltarea de mari exploatatii agricole care sa le permita acestora dobandirea unui acces mai amplu la subvenţiile europene din pilonul I al PAC. Trebuie spus ca acest obiectiv este unul legitim daca tinem cont de faramitarea extrema a suprafetelor agricole in Romania. Pe de alta parte, concentrarea suprafetelor nu va putea soluţiona problema structurala a agriculturii care depaseste sfera strict agricola.

 

Aşa cum afirmam mai devreme, o problema esentiala a agriculturii romanesti este "golirea" satelor si lipsa cronica de sanse a taranului/fermierului roman. In acest context, strategia autoritatilor romane ar trebui reechilibrata in mod decisiv si orientata mai degraba catre dezvoltarea rurală (pilonul II al PAC) decat inspre subventionarea marilor suprafete.

 

 

De ce Romania ar trebui sa mizeze pe pilonul II de dezvoltare rurala al PAC ?

In mod concret, pilonul II de dezvoltare rurala al PAC ar oferi posibilitatea finantarii de proiecte de infrastructura si de dezvoltare care ar aduce in mediul rural canalizare, igienizare, apa potabilă. In plus, aspectele de promovare a unei agriculturi „multifunctionale” incluse in pilonul II al PAC ar putea oferi Romaniei sansa de a-si prezerva specificitatea cadrului natural, traditional si ecologic si de a-l promova si integra in scheme de eficientizare economica si de nisa precum agricultura organica, turismul ecologic si traditional, promovarea de produse locale si regionale etichetate samd.

 

In plus, aceasta strategie ar fi si in acord cu tendintele generale de reforma a PAC, ceea ce ne asigura astfel ca nu am mai merge, ca pana acum, intr-o directie opusa celei majoritare si ne-am maximiza astfel si sansele de reusita.

 

In acest fel, agricultura romaneasca ar putea fi revigorata de la baza ei si, in plus, ar putea rezolva pe termen mediu si lung problematica importanta a subdezvoltarii si alienarii satului romanesc.

 

 

Autor: Alin Cristian Mituta

Coordonator Agricultura si dezvoltare regionala

 

[email protected]

 

Sursa: www.europuls.ro

 

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>