O vorba spune ca toata lumea se pricepe la agricultura si la fotbal. Am putea adauga si imobiliarele, care au devenit sport national. Toata lumea vinde si cumpara terenuri. Mai putin ne gandim la cultivarea pamantului. Asa se face ca un milion de hectare raman nelucrate.
Circuli
cu masina prin Romania si iti dai imediat seama de terenurile vandute – au
ramas parloaga, necultivate, pline de maracini cat calaretul. Satele din jurul
marilor orase, in loc sa redevina bazine legumicole, cum au fost dintotdeauna, s-au
transformat in bazine imobiliare. Foarte bine, astea sunt cererea si oferta
zilei, dar sa nu ne mai plangem. Daca am avea recolte bune in alte parti, am
putea rupe si ceva suprafete pentru imobiliare.
Punctul
116 din Rezolutia PE privind evaluarea "starii de sanatate" a PAC atrage
insa atentia asupra rolului important detinut de agricultorii din zonele
periurbane. Hrana devine marfa cea mai pretioasa. Muntii de unt si
lacurile cu lapte au devenit un vis. Auzi insa de proiecte imobiliare
si mai deloc de cele agricole. Putini romani cumpara terenuri pentru
infiintarea de ferme. Mai curand strainii, care stiu ce valoare va avea o ferma
cu pamant bun. Specialisti de prestigiu afirma ca investitiile in agricultura
vor fi la fel de profitabile precum cele petroliere.
Dezbatem
toate zvonurile politice si toate mondenitatile, mai putin
probleme serioase, cum ar fi faptul ca FAO avertizeaza ca in deceniul urmator
preturile la alimente vor cunoaste "valori fara
precedent" fata de nivelul mediu din ultimii zece ani. Asadar,
agricultura devine importanta pentru fiecare. Sa nu uitam ca 40% din bugetul UE
este destinat finantarii productiei agricole.
Romania
are mari suprafete de teren agricol de cea mai buna calitate, avem
si conditii climatice, nu trebuie decat sa-i sprijinim pe agricultori sa devina
eficienti. Criza preturilor la produsele alimentare n-ar trebui
sa afecteze o tara ca Romania, harazita de Dumnezeu cu "unt", nu pamant. Cand vorbim despre darurile de
care dispune pamantul romanesc, pe prim plan trebuie sa punem tocmai pamantul.
Altii cultiva in nisip si pamant rosu, iar noi ne batem joc de cel mai bun
pamant posibil.
De departe, agricultura este cea mai raspandita ocupatie umana – 42% din populatia globului. Atunci, iti pui intrebarea: de ce se
scumpesc alimentele? Securitatea alimentara depinde de noi: sa ne
uitam mai atent la cultivarea terenurilor, nu la vanzarea lor pentru scopuri
imobiliare. In perspectiva, terenul va fi mai valoros prin productia agricola
decat 10-15 euro/mp cat se obtine acum pe el.
Dezvoltarea
accelerata a pietei imobiliare nu este ceva rau, asa cum scoaterea
din circuitul agricol a 500 de hectare — sa zicem – pentru orase ca Timisoara,
Cluj, Iasi nu inseamna cine stie ce, cu o conditie: sa cultivam sutele de mii
de hectare nelucrate.
Comuna Stefanestii de Jos a ajuns etalonul luptelor de strada cu iz de imobiliare, prin mita electorala data la intamplare. "stefanescul" este, asadar, etalonul imobiliarului. O
categorie noua de satean, capabil sa vina de cu noapte la urne, sa-l voteze pe
cel care-i asigura o vanzare mai buna terenului sau agricol. "stefanestii" nostri se gandesc si sa pacaleasca
APIA prin supradeclaratii. Dar CE ne-a numarat hectarele (aproape un milion in
plus).
"stefanestii
nostri" au trecut mai curand prin febra nutriilor (rentabile cat timp se vindeau pentru reproductie; asa se va intampla si
cu chinchilla, adica tot o himera), au distrus sistemele de irigatii (in anii
secetosi stau cu ochii pe cer, dupa ce au furat dalele din canale), au taiat
padurile, au furat caramizile grajdurilor.
Romania,
lipsita de resurse, face fara sa vrea agricultura ecologica sau
organica. Adica produce hrana curata. asta este un avantaj. Pretul obtinut din
produsele ecologice este dublu. Numai ca, la invazia de produse de aiurea, si
agricultorii romani vor apela la fertilizanti, stimulatori, regulatori de
crestere, hormoni s.a.m.d.
Cunosc
un savant roman care a reusit sa inmulteasca o viespisoara ce se poate
hrani cu ouale a peste 200 de daunatori ai agriculturii. Dar s-a uitat cu
desavarsire de componenta biologica – adica sa beneficiezi aproape gratuit de
serviciile naturii. Australia, de pilda, s-a transformat in cel mai mare
producator de hrana organica din lume. La noi, agricultura ecologica este
o sansa amanata.
In
multe zone din tara se practica o agricultura de Ev Mediu, in vreme ce
peste tot in lume se vorbeste despre rolul vital al tehnologiei in cultivarea
pamantului. Iata exemplul Chinei, care a accelerat procesul de modernizare a
agriculturii sale, in conditiile in care este tara cu cea mai mare populatie
din lume, cu rezerve mici de apa si suprafete arabile reduse (7% din suprafata
arabila a lumii, in vreme ce are de hranit un sfert din populatia globului).
Deplangem SUA – "zdruncinate de criza financiara" –, dar sa nu uitam
ca ele reprezinta cel mai mare exportator de produse agricole din lume. In
final, vom descoperi cum creste economia americana din devalorizarea dolarului
si ce banet obtine din produsele sale agricole.
Sa
luam si exemplul danez: agricultura produce alimente pentru 25 milioane
de oameni, adica de patru ori populatia Danemarcei, tara vitregita din punctul
de vedere al terenului si al climei. 65% din productia agricola daneza este
destinat exportului.
Agricultura
noastra, cu pamanturi atat de bune, ar trebui sa-i hraneasca pe romani si
jumatate din Europa. "stefanestii nostri"
s-o tina tot asa! Sa dezbata ce a mai facut Magda lu’ Tolea, in vreme
ce-si pun stomacurile la bataie cu produse scumpe. Mancarea o sa arda tare la
buzunar.
Petre Mihai Bacanu
Romania Libera
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>