Accesarea fondurilor europene

Valeriu Tabara: Solutii si prioritati in agricultura romaneasca (4)

 





Situatiile centralizatoare arata ca se primesc de regula cam de trei ori mai multe proiecte decat posibilitatile de finantare ale APDRP.

 

In aceste conditii nu stiu daca schimbarea regulilor ar aduce avantaje sutelor de oameni care se afla in spatele lor (consultanti evaluatori, etc), pe langa faptul ca necesita aprobari. prealabile de la forurile de la Bruxelles.

 

Poate ar trebui mai multa transparenta si predictibilitate la nivelul APDRP.

 

As fi inconstient sa sper ca vom scapa de influente si presiuni politice, dar sper ca punctajele de evaluare, fiind publice sa fie o reala piedica in acordarea fondurilor discriminatoriu.

 

Pe segmentul finantarii proiectelor intentionez sa intensificam colaborarea cu bancile finantatoare in ideea eliminarii dublarii acelorasi solicitari cu APDRP-ul. Din pacate institutiile bancare sunt private (cu o exceptie) avand propriile reguli, conduse dupa principiul profitabilitatii si singura posibilitate pe care o avem este colaborarea pentru simplificarea unor cerinte administrative.

 

Subventionarea dobanzilor la credite si a comisioanelor de garantare ramane principalul instrument de sprijin al fermierilor.

 

Pe de alta parte nu as vrea sa absolutizam influenta fondurilor pentru investitii disponibile prin FEADR in salvarea agriculturii romanesti.

 

Din formularile organizatiilor de profil reiese ca majoritatea celor care au investit sunt in pragul falimentului. Asta ne indica faptul ca nu investitia in sine este cartea castigatoare ci un mediu de afaceri care sa permita obtinerea profitului (concurenta corectă cu fermierii europeni, eficienta in exploatare, stabilitate, previzibilitate).

 

Pe de alta parte, raportate la suprafata agricola a tarii, sumele disponibile din fonduri europene nu sunt suficiente ca necesar de investitii pentru dezvoltarea agriculturii. Voi detalia această afirmatie: Luand in considerare doar mentinerea in aceasta stare a parcului de masini si utilaje agricole existente la nivel national (conform situatiei prezentate de Institul National de Statistica), care este apreciat ca insuficient si uzat, ar trebui sa se investeasca anual circa 850 milioane de EURO, considerand innoirea o data la 10 ani, a tuturor categoriilor de masini si utilaje agricole.

 

Daca doriti un calcul mai simplu puteti imparti 9 milioane ha teren arabil la 50 (ha/tractor), apoi la 10 (ani-durata normala de utilizare a unui tractor) afland astfel numarul de tractoare necesar pe an, adica 18.000 bucati. Inmultind numarul de tractoare necesar cu pretul mediu de 15.000 de euro obtinem o suma de 360 milioane EURO necesara doar pentru investitii in reinnoirea tractoarelor. Pe acest tipar putem calcula si sumele necesare pentru reinnoirea plugurilor, semanatorilor, combinelor agicole, si sunt sigur ca veti constata ca suma de 850 de milioane este de fapt insuficienta.

 

Alocarile totale ale programului SAPARD, in intervalul 2000-2006, pentru toate masurile au fost de 2.384 milioane de euro, suma reprezentand atat fondurile publice cat si private destinate realizaii tuturor tipurilor de investitii. Impartind suma la 6 ani rezulta o cheltuiala anuala de 397,4 milioane de euro, adica doar 48% din necesarul de inlocuire a utilajelor si masinilor agricole ce trebuie scoase din uz anual.

 

Alocarile FEADR pentru intervalul 2007-2013, cuprinzand fonduri nationale si europene dedicate Axei 1 (Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier), deci banii destinati fermelor, reprezinta 3.170. milioane euro. Suma impartita la cei 7 ani de alocare reprezinta un efort public de 452,8 milioane euro anual, la care daca s-ar adauga si investitii private de o valoare egala, conform principiului cofinantarii, ar rezulta o suma disponibila de 905,7 milioane de euro.

 

Cu alte cuvinte suma ce ar trebui cheltuită prin FEADR este cu 8% mai mare decat cea necesara mentinerii parcului de utilaje si masini agricole in conditiile actuale. Dar dupa cum stiti acesti bani nu se investesc doar in utilaje agricole, chiar de se reuseste absorbtia lor in procent de 100%. Jumatate din ei sunt de regula imprumutati de la banci, ceea ce insemna ca si retunati in urmatorii 10 ani. Raman efectiv alocati investitiilor doar cei 452, 8 milioane EURO pe an, adica jumatate din suma necesara reinnoirii utilajelor agricole existente.

 

Ori pentru a “moderniza” agricultura dupa viziunea existenta, ar trebui investitii cel putin de 20 de ori mai mari daca nu de 100 de ori mai mari, in raport cu sumele disponibile pentru reinnoirea parcului de utilaje... Ar trebui bani pentru achizitii de animale mai performante, modernizarea constructiilor, instalatiilor, amenajarea drumurilor, formarii profesionale etc.

 

Concluzia ar fi ca nu putem cultiva intinsele noastre terenuri facand investitii masive in imputuri si tehnlogie, pentru ca nu vom avea resurse suficiente.

 

 

 

Autor: Valeriu TABARA

 

Sursa: valeriutabara.blogspot.com

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>