Sprijinirea financiara a fermierilor care au sanse sa devina profitabili

Valeriu Tabara: Solutii si prioritati in agricultura romaneasca (3)

 





Asa cum am spus, daca afacerea agricola nu este profitabila, sprijinul public realizat prin subventii este o mare risipa. Ca urmare propun ca platile nationale directe si complementare sa se acorde (eventual de anul viitor) doar fermierilor care au o anumita dimensiune ce le permite sa se dezvolte.

 

In cazul fermei vegetale de exemplu (cultura mare) conditia minimă ar putea fi ca fermierul sa detina in exploatare minim 20 ha teren si cel putin un tractor cu plug, etc. Vor urma niste analize mai amanuntite de sigur.

 

Vom solicita Comisiei Europene ca plafonul fondurilor alocate Romaniei sa ramana acelasi in fiecare an, avand noi flexibilitatea de a stabili cuantumul platii pe fiecare ha si criterriul minim pentru a fi beneficiar.

 

Ca urmare, am putea imparti totalitatea fondurilor doar exploatatiilor agricole si nu micilor proprietari de pamant.

 

Fondurile nationale ar putea fi directionate spre zootehnie si alte prioritati.

 

Urmarile pe care le estimez sunt:

Cresterea imediata a sustinerii financiare pentru fermieri la un nivel de circa 200 euro/ha. O parte a terenului si detinatorii lui nu vor primi subventii, se intelege. In 2-4 ani, exploatatiile vor reintegra in circuitul agricol profitabil mai mult teren, astfel ca suma ar trebui sa ramana relativ constanta de la an la an, deoarece si plafonul fondurilor alocate tarii noastre este in crestere anuala.

 

Stimularea exploatarii comasate a terenurilor. Micii proprietari, pe langa faptul ca nu au cunostinte de management si tehnice suficiente pentru o exploatare eficienta a terenului nu se vor putea transforma in exploatatii functionale, neavand capital. Mai este si varsta inaintata un factor dar si altii. Ei vor renunta la munca terenului in favoarea fermelor comerciale, care cel putin prin prisma sustinerii finaciare importante vor fi motivati sa se extinda si desigur in favoarea fermelor de subzistenta sprijinite prin FEADR. Experienta demonstreaza ca cei cu o anumita anvergura obtin de regula profit, chiar daca ocazional, din cauza conditiilor meteo nefavorabile situatia nu e chiar de invidiat.

 

Cresterea suprafetei lucrate la nivel national. Dupa cum stiti circa 2 milioane ha raman nelucrate anual. Impozitarea sau amendarea celor care nu il lucreaza nu e un lucru simplu. De regula oamenii sunt saracii, unii nici nu au acte pe el sa il poata vinde si atunci ce pot face? In plus cum poti obliga pe cineva sa intreprinda o activitate nerentabila, de vreme ce la dimensiuni mici, fara masini si utilaje agricole performante afacerea in agricultura e din start pierdanta. Mi-e teama ca cei bogati, care detin terenuri in scopuri speculative vor scapa dand mita iar cei saraci nu vor putea fi obligati sa plateasca, neavand cu ce. Mai usor este sa stimulam dezoltarea fermelor adevarate, care sa preia din proprie initiativă cat mai mult teren in arenda de la cei care nu au capacitatea de a-l lucra.

 

Scaderea presiunii administrative asupra statului. APIA primește anual peste 1 milion de cereri (aferente platilor directe pe ha) pentru 9 milioane de ha. Daca ar ramane ca sprijinul sa se acorde doar agricultorilor cu un minim de potential, ar insemna ca numarul cererilor sa scada la circa 150.000 initial. Adica vor fi doar circa 15% din numărul actual. Asta ne va permite sa controlam daca solicitantii respecta conditiile exploatarii rationale a terenului respectand cerintele europene.

 

Impact economic si social pozitiv. Stabilizarea la circa 200.000-250.000 de ferme comerciale cu o medie de 70 ha nu ar fi chiar rau pentru Romania. Ar însemna circa tot atatea familii din clasa de mijloc plus cel putin de 3 ori mai multi angajati adica circa 1 milion de persoane cu venituri acceptabile. Acum avem 1 milion de posesori de pamant, toti saraci. Nu mai analizam si impactul in aval si in amonte generat in alte ramuri ale economiei de aceste unitati profitabile. De altfel ideea sustinerii financiare selective este in acord si cu evolutia demografica a tarii si cu necesitatea reajustarii treptate a populatiei ocupate la nivel de ramura. Extinderea exploatatiilor si transformarea lor in unitati profitabile va determina o presiune din partea proprietarilor in sensul cresterii nivelului arendei solicitate. Pretul terenurilor vor creste de asemenea, e drept ca in timp. Pe termen mediu si lung proprietarii terenurilor vor fi si ei foarte avantajati. Oricum alternativa ar fi lasarea terenului parloaga sau vanzarea catre persoane straine la un pret derizoriu, cum se si intampla. Comasarea proprietatilor (juridica) este aproape imposibila acum din cauza costurilor foarte mari si a documentațiilor cadastrale.

 

Cresterea productiei agricole, reducerea dependentei de importuri. Nu este greu de dedus ca mai multi bani impartiti la mai putini, intreprinzatori care au si capacitatea teoretica sa aplice tehnologii mai performante vor aduce si productii mai bune. Mai multi bani vor insemna utilaje mai performante si achizitii de servicii de consultanta tehnica pentru cresterea randamentului la ha, care in cele din urma trebuie sa vina. Suntem la coada Europei.

 

 

 

Autor: Valeriu TABARA

 

Sursa: valeriutabara.blogspot.com

 

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>