Canalul morilor

Detalii

Categorie: Turism rural

25 Iulie 2008

Canalul Morilor se formeaza din zona Joia Mare-Buteni si a fost sapat intre anii 1824-1848 pana la granita de Vest, cu Ungaria, in hotarul Pil-Varsand strabatand in paralel cu Crisul Alb campia cu acelasi nume, apa lui fiind folosita la irigatii.

De la Joia Mare pana la Varsand unde se varsa in Crisul Alb, canalul pastreaza pe malurile lui numele a unsprezece cladiri, unele ajunse ruine, in care functionau tot atatea mori si prese de ulei care satisfaceau pana prin anii 1960 cerintele locuitorilor acestor meleaguri.

CRISUL ALB

Canalul Morilor este situat pe malul stang al Crisului Alb. Canalul porneste din Crisul Alb in dreptul localitatii Berinda si are un curs paralel cu raul, traversand localitatile Buteni, Aldesti, Voievodeni, Bocsig, Ineu, Mocrea, Seleus, Zarand, Chisineu Cris, Pil.

Tot pe Canalul Morilor, in dreptul mai multor localitati, precum Aldesti, Bocsig, mai functioneaza si "Caldarea" - locul unde se face "Vinarsaritul", si unde putem remarca instalatii automate actionate de forta apei.

Canalul Morilor prezinta 45 km lungime, 2,4 metri latime si se desprinde din Crisul Alb printr-o priza de apa de 2,5 mc. Trece printr-un sifonaj pe sub Cigher si Canalul Matca, pentru a reveni in apropiere de granita de stat a Romaniei prin intermediul Canalului Ciohos in Crisul Alb.

LAC TAUT

In bazinul Crisului Alb exista acumularea de la Mihaileni (10,3 mil mc), acumularea de la Taut. De asemenea si un numar de 9 lacuri piscicole (Ineu, Rovina, Bocsig, Socodor, Pilu, Seleus, Manerau) alimentate din Canalul Morilor sau alte canale de drenare.

Apa minerala de la Mocrea, in apropiere de Canalul Morilor, a aparut „la zi” in urma saparii unui put de 10 m, situat la circa 2 km de dealul Mocrea, in plina terasa inferioara a Crisului Alb, cand a erupt artezian apa carbogazoasa. Apa minerală nu aparea la suprafata in mod natural din cauza unui strat de argila aluviala care acopera panza de apa freatica. Forajul a interceptat o falie pe care se ridica dioxid de carbon de la mare adancime. Din punct de vedere chimic, apele de la Mocrea sunt bicarbonate sodice, sulfuroase si carbogazoase.

• < Anterior
• Următor >