Consultanta agricola in fata provocarilor

Detalii

19 Octombrie 2007

    Interviu luat de I.Banu de la revista Lumea Satului domnului director general al ANCA, dr ing. Viorel Morarescu

I.B. Aşadar, domnule director, să începem cu principalul dumneavoastră obiect de activitate, consultanţa agricolă. Ştim deja că aceasta presupune un complex de acţiuni ce necesită a fi desfăşurate de specialişti care, pe lângă profesionalism, trebuie să dovedească şi bune aptitudini de pedagogi şi psihologi. Aveţi aşa ceva în sistem?

V. M.: Din fericire, atât în teritoriu cât şi la centru avem astfel de oameni. Când vorbim de performanţă trebuie să avem în vedere trei elemente de bază: locaţia unde consultanţa poate să-şi desfăşoare activitatea, dotarea necesară şi pregătirea profesională.

În paralel cu aceasta – şi aici m-aş referi şi la programul MAKIS, care este în derulare – trebuie să ridicăm şi nivelul de cunoştinţe ale fermierilor şi producătorilor agricoli, astfel încât să fie capabili să-şi conducă afacerea şi să obţină profit.

I.B.: Fără îndoială, realizările unor fermieri sunt şi rezultatul colaborării cu oamenii din reţeaua de consultanţă…

V.M.: Cu siguranţă. Este, de altfel, un aspect confirmat în nenumărate rânduri, cu diverse prilejuri, de fermieri. Acolo unde au beneficiat de consilierea celor din consultanţă rezultatele au fost pe măsură. Fermierii trebuie să înţeleagă că nu pot obţine rezultate decât dacă fac investiţii în tehnică şi tehnologii. Iar consultanţii noştri tocmai asta îi învaţă. Să facă bani.

I.B.: Poate tocmai de aceea oamenii îi mai numesc pe specialiştii din centrele locale „învăţăceii“ satelor, de fapt ai producătorilor agricoli.

V.M.: Să ştiţi că sunt bine ancoraţi în realitate, cunosc zona şi sunt de un real sprijin pentru producători şi fermieri.

I.B.: Prin natura lucrurilor, aţi fost antrenat, ca să spun aşa – mă refer la întreaga structură ANCA – în diverse activităţi. Mă gândesc la Registrul Fermelor, proiectele SAPARD şi respectiv Fermierul, cota de lapte etc. Cât de mult s-au implicat specialiştii din reţeaua pe care o coordonaţi în aceste acţiuni şi care au fost rezultatele?

V.M.: Dacă vorbim de finalizarea acţiunilor care au premers activităţilor specifice Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, să ştiţi că în mare măsură aceasta ni se datorează. Pentru că toţi oamenii noştri, atât de la nivel de oficiu, cât mai ales de la nivel de centru local au lucrat şapte zile din şapte pentru realizarea obiectivelor la care vă refereaţi.

I.B.: Ştiu că proiectele au fost întocmite pentru diverse domenii de activitate. Aţi avut specialişti care să răspundă tuturor doleanţelor celor care le solicitau?

V.M.: Cu specialiştii noştri acoperim întreaga paletă de activităţi specifice domeniului. Suntem însă deficitari la capitolul arhitecţi, constructori, jurişti, specialişti de care producătorii, dar şi ANCA au mare nevoie pentru a-şi putea îndeplini mai bine şi în timp util obiectivele. Am făcut o solicitare la minister pentru suplimentarea cu 200 de posturi, astfel încât să putem construi mai bine nucleul de specialişti care să lucreze pe proiecte. În ceea ce priveşte întocmirea de proiecte, ANCA a avut în lucru 719, au fost finalizate 337 şi sunt în curs de finalizare 315. Din motive obiective ori subiective, 67 de solicitanţi au renunţat. Agenţia este solicitată şi pentru că multe dintre serviciile ei sunt gratuite. De pildă, pentru proiecte de sub 10.000 de euro nu percepe niciun comision, iar pentru cele ce depăşesc acest plafon comisionul este de 2 până la 6%.

I.B.: Se ştie că vom beneficia de importante fonduri europene ce urmează a fi absorbite. În ce măsură consultanţa se va implica în acest proces?

V.M.: Anul trecut, pentru noi a fost un exerciţiu şi am demonstrat că putem. Faptul că am reuşit la fiecare oficiu judeţean de consultanţă agricolă să închegăm echipa de lucru, să avem proiecte implementate, cred că este un lucru extraordinar. E un impuls, o provocare şi pentru oamenii din teritoriu; am simţit acest lucru şi de aceea ne-am propus să iniţiem cursuri de perfecţionare pe proiecte.

I.B.: Aţi finalizat şi aveţi în derulare cursuri de calificare în mai toate judeţele. Câţi oameni s-au şcolarizat la nivel naţional?

V.M.: Anul trecut au fost şcoliţi 35.000 şi anul acesta, până acum, aproximativ 15.000, iar în curs de finalizare a cursurilor sunt alţi 7.000. Avem 679 cursuri de formare profesională pentru 25 de meserii. Concomitent cu pregătirea profesională a producătorilor agricoli, consultanţa agricolă s-a implicat şi în construirea diferitelor forme asociative.

I.B.: Dintr-o discuţie anterioară am reţinut că vă preocupă dotarea centrelor locale de consultanţă cu logistica necesară. Care este situaţia în acest moment?

V.M.: Proiectul acesta, al meu, e în derulare. La nivel de Oficii judeţene, acest aspect este finalizat. Suntem acum în curs de dotare la nivel de centru local.

I.B.: Se vorbeşte despre noua organizare a structurilor agricole, respectiv înfiinţarea Camerelor Agricole. Domnul Remeş a declarat chiar că acestea ar urma să funcţioneze pe structura ANCA.

V.M.: Cred că domnului ministru nu i-a fost greu să concluzioneze că ANCA este o instituţie viabilă, care a putut să vină cu rezultate, să rezolve problemele fermierilor, având în ultima perioadă o legătură mult mai strânsă cu aceştia, cu asociaţiile profesionale, cu cooperativele şi cu celelalte instituţii de la nivel central şi local.

I.B.: Consideraţi oportună această măsură?

V.M.: În principiu, da. Cred însă că ar trebui pornit de la consolidarea instituţională a agenţiei, din punctul de vedere al dotării – spaţii, logistică, personal suficient. Apoi, această construcţie ar trebui făcută de jos în sus, cum de altfel s-a făcut şi în alte ţări ale UE, cu experienţă, Franţa, de exemplu.

Aceste camere agricole au fost construite de către fermieri. În primul rând, au fost ajutaţi producătorii agricoli să constituie ferme, să vândă pentru piaţă, să se asocieze, ceea ce este foarte important, pentru că se reduc input-urile şi le cresc aot-put-urile.

Dacă vom construi aceste structuri numai printr-un act normativ şi nu le realizăm de jos în sus, riscăm să stricăm. Oricum, specialiştii ANCA au şi pregătirea profesională, şi capacitatea să realizeze şi să susţină această construcţie.

I.B.: Aţi vorbit despre realizări şi despre implicarea consultanţilor agricoli în diverse activităţi. Ce vă propuneţi pentru viitor şi, mai ales, pentru anul 2008?

V.M.: În primul rând să realizăm cât mai multe ferme, asociaţii, cooperative care să constituie factori de dezvoltare a spaţiului rural şi pilonul construcţiei Camerelor agricole. Apoi să lucrăm mai bine cu fermierii, cu asociaţiile profesionale, să creăm, dacă vreţi, nişte pachete de servicii, pe domenii de activitate, pe care fermierul să le poată chiar cumpăra.

Proiecte într-adevăr îndrăzneţe. Rămâne doar să fie create cât mai multe ferme, iar fermierii să fie capabili să „absoarbă“ serviciile oferite de consultanţă. Şi nu doar pentru domeniile consacrate, ci şi pentru alte activităţi specifice satului românesc. Spaţiu care, am speranţa, va dăinui. Depinde însă de noi.

I.BANU

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2007

• < Anterior
• Următor >