Comisia Europeana: Piata produselor lactate si "Pachetul privind laptele"

Piata produselor lactateComisia Europeana a publicat in 13 iunie a.c. un raport referitor la evolutia situatiei pietei produselor lactate si la functionarea „Pachetului privind laptele” din 2012. Acesta descrie perspectivele mai degraba pozitive pentru piata produselor lactate, face bilantul punerii in aplicare a dispozitiilor „Pachetului privind laptele”, precum si al posibilitatilor oferite de acesta si prezinta o serie de consideratii suplimentare legate de eliminarea regimului de cote in 2015.



Asa-numitul „Pachet privind laptele”, adoptat prin codecizie in 2012, vizeaza consolidarea pozitiei producatorilor de produse lactate in cadrul lantului de aprovizionare cu produse lactate si pregatirea sectorului pentru un viitor mai sustenabil si mai orientat catre piata, urmarind in special sa traga invataminte ca urmare a crizei din 2009 a pietei produselor lactate. Statele membre au optiunea de a face obligatorie incheierea de contracte scrise intre producatorii si procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea sa negocieze colectiv, prin intermediul organizatiilor de producatori, clauzele contractuale, inclusiv pretul laptelui crud. Normele specifice la nivelul UE pentru organizatiile interprofesionale permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa dialogheze si sa desfasoare o serie de activitati. Totodata, ele permit statelor membre sa aplice, in anumite conditii, norme de reglementare a ofertei de branzeturi DOP/IGP.


Raportul confirma faptul ca incheierea de contracte intre agricultori si procesatori a devenit obligatorie in 12 state membre (Bulgaria, Cipru, Croatia, Franta, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania si Ungaria), in timp ce in altele (Belgia, Regatul Unit), organizatiile de agricultori si cele de procesatori au convenit asupra unor coduri de bune practici. Dispozitiile nationale privind recunoasterea organizatiilor de producatori (OP) a dus la recunoasterea oficiala a 228 de astfel de organizatii in sase state membre (Belgia, Franta, Germania, Italia, Republica Ceha si Spania,). In patru din aceste state membre (Franta, Germania, Republica Ceha, Spania), organizatiile de producatori au purtat negocieri colective vizand intre 4% si 33% din totalul livrarilor. Doua state membre (Franta si Italia) au aplicat norme pentru reglementarea ofertei de anumite branzeturi DOP/IGP.

Comisia considera ca este prea devreme pentru a se putea observa efecte semnificative ale Pachetului privind laptele asupra sectorului laptelui, mai ales in regiunile defavorizate. Adoptarea masurilor necesare pentru aplicarea efectiva a posibilitatilor oferite de Pachetul privind laptele, precum instituirea de organizatii de producatori si organizarea de negocieri colective necesita timp si o dinamica puternica din partea agricultorilor insisi.

Ca o masura suplimentara pentru piata de dupa suprimarea cotelor, Comisia a lansat recent un observator european al pietei laptelui (European Milk Market Observatory - MMO), menit sa imbunatateasca transparenta si analiza pietei in beneficiul operatorilor economici, atunci cand iau decizii comerciale. Acest observator va ajuta Comisia sa monitorizeze evolutiile pietei, sa implementeze in mod proactiv dispozitii privind „plasele de siguranta” si sa reactioneze in circumstante exceptionale.

Cu toate acestea, in pofida unei perspective in mare parte pozitive pentru pietele mondiale ale produselor lactate, cu posibilitati semnificative de crestere in anii care urmeaza, raportul analizeaza indoielile exprimate cu privire la capacitatea cadrului de reglementare al UE de a face fata unei volatilitati extreme a pietei sau unei situatii de criza dupa expirarea regimului de cote, in special cu scopul de a asigura dezvoltarea echilibrata a productiei de lapte in Uniunea Europeana si de a evita concentrarea extrema in cele mai productive zone. Conform celor confirmate in raport, Comisia va continua dezbaterea necesara pentru a da curs acestor preocupari si va examina necesitatea si sfera de aplicare a unor instrumente suplimentare.


Concluziile raportului

In cadrul conferintei privind „Perspectivele sectorului european al laptelui dupa anul 2015”, organizate in Bruxelles la 24 septembrie 2013, au fost analizate noile provocari cu care urmeaza sa se confrunte sectorul laptelui si a fost discutata necesitatea si fezabilitatea introducerii de instrumente suplimentare, tinand cont ca regimul cotelor se incheie in 2015. In prezent, in cadrul institutiilor UE au loc dezbateri cu privire la rezultatele conferintei.

Prezentul raport aduce elemente suplimentare discutiei, Comisia dorind sa continue dezbaterea impreuna cu Parlamentul European, cu statele membre si cu partile interesate cu privire la modalitatea optima de gestionare a pietelor imediat dupa disparitia cotelor, in vederea formularii de propuneri ulterioare, daca este cazul.


Evolutia situatiei pietei laptelui si a produselor lactate

Piata UE a laptelui se afla in prezent intr-o situatie destul de favorabila. Pretul mediu al laptelui in UE in ianuarie 2014 era de 40,03 c/kg, adica cu 17 % mai mare decat in ianuarie 2013, reprezentand cel mai ridicat pret mediu al laptelui inregistrat vreodata (statistici incepand cu anul 1977). Aceasta tendinta ascendenta a fost observata si in ceea ce priveste pretul produselor lactate, desi pretul untului a fost supus la o anumita presiune de la inceputul anului 2014. Pana in prezent, cererea puternica la nivel mondial a contribuit la mentinerea unor preturi ferme. Cu toate acestea, o rectificare a preturilor nu ar trebui exclusa, avand in vedere cresterea productiei de lapte remarcata la principalii exportatori.

Previziunile pe termen mediu privind laptele si produsele lactate sunt favorabile atat in ceea ce priveste piata mondiala, cat si piata interna. Cererea la nivel mondial ramane dinamica, in special la nivelul economiilor emergente. In ciuda incetinirii cresterii economice, produsele lactate joaca un rol important in regimul alimentar al oamenilor, data fiind proportia mai ridicata de gospodarii apartinand clasei de mijloc. Se preconizeaza cresteri ale productiei rezultate in urma ridicarii sistemului de cote in special in statele membre restrictionate in prezent de acest sistem, cum ar fi Irlanda, Germania, Tarile de Jos, Danemarca, Austria si Polonia, precum si in Franta. Productia va depinde de ritmul de crestere a consumului atat in UE, cat si la nivel mondial, precum si de alti factori, cum ar fi constrangerile legate de mediu.


Contracte obligatorii

Contractele stabilesc responsabilitatile operatorilor din lantul produselor lactate, cresc gradul de constientizare a semnalelor pietelor, imbunatatesc transmiterea preturilor, adapteaza oferta la cerere si evita anumite practici comerciale neloiale. Dupa eliminarea regimului cotelor de lapte, acestea vor constitui un instrument util pentru producatori si procesatori de planificare a volumelor lor de productie. In temeiul articolului 148, statele membre au posibilitatea de a impune obligativitatea contractelor scrise intre fermieri si procesatori si de a obliga cumparatorii de lapte sa ofere fermierilor o durata minima a contractului. Aceste contracte ar trebui intocmite anterior livrarii si ar trebui sa contina elemente specifice precum pretul, volumul, durata, detaliile privind efectuarea platilor, colectarea si normele aplicabile in caz de forta majora. Toate aceste elemente ar trebui sa fie negociate in mod liber intre parti, iar fermierii ar trebui sa aiba dreptul de a refuza o oferta cu o durata minima in cadrul unui contract. Livrarile efectuate de un fermier care este membru al cooperativei sale sunt scutite de obligatia de a intocmi astfel de contracte daca statutele sau normele aplicabile in cadrul cooperativei respective prevad dispozitii cu efecte similare dispozitiilor descrise in contract.

Pana in prezent, 12 state membre, printre care si Romania, au prevazut contracte obligatorii, unele dintre acestea chiar inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.


Organizatiile de producatori

Statele membre au obligatia de a recunoaste formal organizatiile de producatori (OP) constituite de producatori din sectorul laptelui la initiativa producatorilor si care urmaresc un scop specific care poate include (i) asigurarea planificarii si a adaptarii productiei la cerere, in special in privinta calitatii si a cantitatii; (ii) concentrarea ofertei si introducerea pe piata a produselor obtinute de membrii lor; (iii) optimizarea costurilor de productie si stabilizarea preturilor de producator. Statele membre pot stabili un numar minim de membri si/sau un volum minim de productie comercializabila pe care organizatiile de producatori trebuie sa le indeplineasca pentru a fi recunoscute.

Toate organizatiile de producatori recunoscute se concentreaza pe productia de lapte de vaca, cu exceptia uneia din Spania care se concentreaza pe productia de lapte de oaie. Un numar considerabil de organizatii de producatori din totalul de 228 din sectorul produselor lactate din UE, in special in Germania si Italia, exista deja inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.


Negocierile colective

In vederea consolidarii puterii de negociere a producatorilor de lapte, fermierii se pot reuni in organizatii de producatori (OP) care pot negocia in mod colectiv termenii contractelor, inclusiv pretul laptelui crud. Volumul de lapte pe care il poate negocia o OP este supus anumitor limite clar definite (si anume, 3,5 % din productia UE, 33 % din productia nationala a statului membru). Livrarile efectuate de fermieri catre cooperativele de procesare ale caror membri sunt nu pot face obiectul unor negocieri comune pe baza Pachetului privind laptele, in timp ce cooperativele de colectare pot alcatui organizatii de producatori care pot purta negocieri colective cu procesatorii.

Patru state membre, respectiv Republica Ceha, Germania, Spania si Franta au raportat livrari de lapte crud in 2013 in baza unor contracte negociate in mod colectiv in contextul acestei dispozitii.


Organizatiile interprofesionale

Normele specifice pentru organizatiile interprofesionale din sectorul laptelui permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa intretina dialoguri si sa deruleze o serie de activitati care, in anumite conditii, pot fi partial scutite de la normele in materie de concurenta (articolul 210). Aceste activitati comune vizeaza, printre altele, consolidarea cunostintelor si a transparentei productiei si a pietei, promovarea, cercetarea, inovarea si imbunatatirea calitatii. Organizatiile interprofesionale ar trebui sa fie alcatuite din reprezentanti ai producatorilor de lapte crud si cel putin una sau mai multe dintre urmatoarele etape ale lantului de aprovizionare: procesare sau comercializare (inclusiv distributie).

Organizatii interprofesionale pentru sectorul produselor lactate au fost recunoscute in Spania (una pentru laptele de vaca si una pentru laptele de capra), in Franta (una pentru laptele de vaca, una pentru laptele de capra si doua pentru laptele de oaie), in Ungaria (pentru laptele de vaca) si in Portugalia. In general, acestea desfasoara activitati la nivel national, cu exceptia celor doua organizatii interprofesionale pentru laptele de oaie din Franta, care au o acoperire regionala. Toate acestea cuprind productia si procesarea, in timp ce comercializarea cu amanuntul este reprezentata numai in cadrul organizatiei interprofesionale din Ungaria.


Declaratiile obligatorii privind livrarile de lapte

In vederea unei analize mai amanuntite a evolutiei pietei dupa expirarea regimului cotelor de lapte si in vederea asigurarii transparentei, aceasta dispozitie tine cont de informatiile privind volumele de lapte livrate. Aceasta se aplica incepand cu 1 aprilie 2015. Normele de aplicare sunt in prezent in curs de elaborare.


Efectele pachetului privind laptele asupra producatorilor de lapte si a productiei de lapte din regiunile dezavantajate

In temeiul programelor de dezvoltare rurala, statele membre pot aborda nevoile specifice ale sectorului produselor lactate in mod strategic prin elaborarea de subprograme tematice specifice adaptate, precum restructurarea productiei de lapte in cazul in care sectorul are un impact specific asupra dezvoltarii zonelor rurale sau a zonelor montane. In plus, sprijinul destinat zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale si cu alte constrangeri specifice prevede plati pentru compensarea pierderilor de venit si a costurilor suplimentare in zonele in care productia agricola este afectata de constrangeri naturale. Aceasta ar putea viza, de asemenea, producatorii de lapte, daca acestia sunt situati intr-o zona supusa constrangerilor. Aceste plati sunt deosebit de importante pentru prevenirea parasirii terenurilor agricole. In plus, noul regulament privind dezvoltarea rurala prevede un plafon majorat pentru platile destinate zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice – intre 250 si 450 EUR/ha in zonele montane si intre 150 si 250 EUR/ha in alte zone.

In baza platilor directe, de exemplu, statele membre pot decide sa furnizeze sprijin cuplat facultativ pentru fermierii din sectorul produselor lactate, pana la o anumita limita din pachetul lor national si in masura in care acest lucru este necesar pentru a stimula mentinerea actualelor niveluri de productie. Acest sprijin va viza sectoarele sau regiunile in care tipuri specifice de agricultura sau sectoare agricole specifice deosebit de importante din punct de vedere economic, social sau al mediului se confrunta cu anumite dificultati. In plus, statele membre pot decide sa acorde plati zonelor care sunt supuse unor constrangeri naturale in valoare de pana la 5 % din pachetul financiar national.


Potentiale stimulente pentru a incuraja fermierii sa incheie acorduri de productie in comun

In raspunsurile la chestionar, mai multe state membre propun acordarea de sprijin financiar in favoarea organizatiilor de producatori (unele referindu-se, de exemplu, la sectorul fructelor si legumelor) ca stimulent corespunzator pentru a incuraja fermierii sa incheie acorduri de productie in comun. Alte propuneri vizeaza cresterea capacitatii organizatiilor de producatori de a dezvolta alte functii, dincolo de negocierile colective privind livrarile de lapte crud, de exemplu o implicare sporita in activitatile de reglementare a pietei, negocieri comune cu furnizorii de hrana pentru animale sau cu fermierii care se ocupa cu ingrasarea vitelor. De asemenea, au fost propuse campanii de sensibilizare privind beneficiile aderarii la organizatiile de producatori si prezentarea de exemple de succes. Un alt grup de state membre, referindu-se la structura de cooperativa bine dezvoltata a sectorului lor al laptelui, nu au considerat necesare astfel de stimulente.

In acest context, politica de dezvoltare rurala reformata ofera in special urmatoarele posibilitati:

  • In perioada 2014-2020, sprijinul pentru crearea de grupuri de producatori a fost extins la organizatiile de producatori.
  • Noile masuri privind cooperarea (care este potential deschisa grupurilor de producatori, cooperativelor si organizatiilor interprofesionale) prevad posibilitati de sprijinire, de exemplu, a dezvoltarii de noi produse si practici, a lanturilor scurte de aprovizionare si a pietelor locale, precum si a cooperarii cu micii operatorii in organizarea de procese de lucru comune si in utilizarea in comun a instalatiilor. In combinatie cu sprijinul acordat in baza masurii privind investitiile, investitiile colective pot beneficia de rate de ajutor mai ridicate (o posibila crestere cu 20 de puncte procentuale).
  • Grupurile de fermieri pot beneficia, in plus, de o serie de masuri de dezvoltare rurala, precum sprijinirea investitiilor, participarea la sistemele de calitate si la activitatile de informare/promovare, masuri agricole, de mediu si privind clima etc.


Organizatii de producatori: criterii minime stabilite de statele membre/recunoasteri

Statul membru

Legislatia nationala

Numarul minim de fermieri

Productia minima comercializabila x 1 000T *

Numarul de organizatii de producatori recunoscute pana la sfarsitul anului 2013

Franta

inainte de 2012

200

sau 60

36

Portugalia

inainte de 2012

12

20

 

Spania

noiembrie 2011

 

200

7

Finlanda

mai 2012

15

3

 

Tarile de Jos

iunie 2012

150

90

 

Estonia

septembrie 2012

 

5%

 

Austria

octombrie 2012

20

sau 3

 

Republica Ceha

octombrie 2012

10

 

8

Lituania

octombrie 2012

20

1

 

Belgia

decembrie 2012/august 2013

40/20

 

2

Italia

decembrie 2012

5

3

32

Slovacia

decembrie 2012

5

 

 

Ungaria

decembrie 2012

 

30

 

Danemarca

la inceputul anului 2013

5

3

 

Letonia

ianuarie 2013

10

0,125

 

Regatul Unit

aprilie 2013

10

6

 

Suedia

mai 2013

10

6

 

Croatia

iunie 2013

5

3

 

Cipru

iunie 2013

35

20

 

Grecia

septembrie 2013

5/20

0,5/5

 

Germania

noiembrie 2013

5

 

143

Polonia

noiembrie 2013

20

2

 

Romania

primul trimestru al anului 2014

5

0,035

 

Slovenia

martie 2014

20

2 000

 

Luxemburg

martie 2014

10

 

 

* Cumulata cerintei referitoare la numarul de fermieri, daca nu este indicat.

Mai multe state membre dispun de cerinte diferentiate, de exemplu, pentru fermierii ecologici, pentru producatorii de lapte de oaie sau de capra si pentru organizatiile de producatori dintr-o anumita zona geografica.

Accesati intregul RAPORT AL COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU privind Evolutia situatiei pietei produselor lactate si aplicarea dispozitiilor prevazute in Pachetul privind laptele AICI >>>


Pentru mai multe informatii:

Site-ul web referitor la Pachetul privind laptele: http://ec.europa.eu/agriculture/milk/milk-package/index_en.htm


Comisia Europeana



Noutati

Agrifood Innovation Summit: Inovație, tehnologie și antreprenoriat feminin

26-11-2025 Stiri agricole

Agrifood Innovation Summit: Inovație, tehnologie și antreprenoriat feminin

Cea de-a cincea ediție a Agrifood Innovation Summit (AFIS), organizată de Impact Hub Bucharest în parteneriat cu EIT Food și susținută de Bayer, a reunit peste 100 de participanți, fondatori de startupuri, reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști care lucrează direct în transformarea agriculturii. Mai multe>>

Patria Credit IFN susține dezvoltarea comunităților rurale: un nou studiu confirmă impactul social ridicat al microfinanțării în România

26-11-2025 Credite agricultura

Patria Credit IFN susține dezvoltarea comunităților rurale: un nou studiu confirmă impactul social ridicat al microfinanțării în România

Un nou studiu național finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) arată că Patria Credit IFN, cea mai veche instituție financiară nebancară dedicată finanțării agricultorilor și micilor afaceri din România este un facilitator important al dezvoltării rurale din România, activitățile sale de microfinanțare stimulând atât progresul economic, cât și incluziunea economică și socială în comunitățile defavorizate. Mai multe>>

Plata de bază APIA și eco-schema PD-28 – Sumele exacte pe care le primesc fermierii anul acesta

25-11-2025 Ministerul Agriculturii

Plata de bază APIA și eco-schema PD-28 – Sumele exacte pe care le primesc fermierii anul acesta

Fermierii au acum confirmarea oficială privind cuantumurile plăților APIA pentru anul de cerere 2025, după ce secretarul de stat Emil Dumitru a explicat public cum vor fi distribuite fondurile între plata de bază și eco-scheme. Deși discuțiile din spațiul public au generat confuzie în ultimele zile, MADR transmite că valorile aprobate rămân ferme și se bazează pe angajamentele asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Strategic PAC 2023-2027. Mai multe>>

Emil Dumitru, secretat de stat în MADR: Agricultura cu două viteze: Prea multe plăți directe pe persoană fizică!

25-11-2025 Ministerul Agriculturii

Emil Dumitru, secretat de stat în MADR: Agricultura cu două viteze: Prea multe plăți directe pe persoană fizică!

Agricultura românească va merge în continuare cu două viteze, având ca efect creșterea deficitului balanței comerciale, atât timp cât vom lăsa ca din cele aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, în valoare de circa 2,1 miliarde de euro, doar 86.000 vin din partea unor companii înregistrate fiscal, restul sunt pe persoană fizică, este de părere Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mai multe>>

Clarificări privind aplicarea eco-schemei PD-28 și PD-04 și respingerea informațiilor eronate vehiculate în spațiul public

24-11-2025 Ministerul Agriculturii

Clarificări privind aplicarea eco-schemei PD-28 și PD-04 și respingerea informațiilor eronate vehiculate în spațiul public

Pentru corecta informare a fermierilor și a opiniei publice, MADR formulează următoarele clarificări detaliate, în legătură cu aplicarea eco-schemei PD-28 și PD-04, cu trimitere la cadrul european aplicabil și la prevederile Planului Strategic PAC 2023–2027. Mai multe>>

Ziua culturilor regenerative la Zădăreni

21-11-2025 Stiri agricole

Ziua culturilor regenerative la Zădăreni

Agricultura regenerativă – soluție reală pentru fermele românești. Agricultura regenerativă se conturează ca una dintre cele mai solide direcții pentru viitorul fermelor românești. Aceasta a fost concluzia centrală a „Zilei culturilor realizate în sistem regenerativ”, un eveniment care a reunit peste 130 de fermieri din județul Arad și zonele apropiate, desfășurat la Pensiunea Maria din Zădăreni. Mai multe>>

TETRA PAK, MEGA IMAGE ȘI PARTENERII LANSEAZĂ ÎN ROMÂNIA PRIMUL PROIECT DE COLECTARE A AMBALAJELOR DE CARTON PENTRU BĂUTURI ȘI LACTATE

21-11-2025 Stiri agricole

TETRA PAK, MEGA IMAGE ȘI PARTENERII LANSEAZĂ ÎN ROMÂNIA PRIMUL PROIECT DE COLECTARE A AMBALAJELOR DE CARTON PENTRU BĂUTURI ȘI LACTATE

Primul proiect pilot de amploare din Europa dedicat colectării ambalajelor de carton pentru băuturi răcoritoare și lactate va fi lansat de Tetra Pak și partenerii săi în orașele București și Brașov. Colectarea se va realiza prin intermediul automatelor de colectare (RVM-uri) instalate în magazinele Mega Image selectate. Pentru fiecare ambalaj returnat, consumatorii vor primi un voucher în valoare de 0,5 RON. Mai multe>>

Nou raport IUCN: Pentru a atinge țintele globale de reducere a emisiilor, solul trebuie refăcut

21-11-2025 Stiri agricole

Nou raport IUCN: Pentru a atinge țintele globale de reducere a emisiilor, solul trebuie refăcut

Solul mondial conține cu 45% mai mult carbon decât se credea anterior, conform noului raport al IUCN, Aroura și Salvează SolulUn nou raport global realizat de Aroura, IUCN WCEL și Salvează Solul prezintă Cadrul de securitate a solului, o cale practică pentru refacerea stării solului, consolidarea rezilienței și sprijinirea sistemelor climatice, hidrologice și alimentare.   Mai multe>>

AGRI4FUTURE: OBIECTIV 2035

20-11-2025 Stiri agricole

AGRI4FUTURE: OBIECTIV 2035

Conferința Regională Sud-Muntenia26 noiembrie 2025, ora 9:00, Mercure-Conacul Cozieni, jud. IlfovConferințele regionale AGRI4FUTURE ROMÂNIA: Obiectiv 2035 reprezintă platforma de informare, dialog și acțiune susținută de Clubul Fermierilor pentru mobilizarea fermierilor performanți din România în procesul de elaborare a politicilor naționale  Mai multe>>

Averea gospodăriilor din Europa Centrală și de Est: oportunitate pentru diversificare și o creștere mai mare

20-11-2025 Stiri agricole

Averea gospodăriilor din Europa Centrală și de Est: oportunitate pentru diversificare și o creștere mai mare

Activele gospodăriilor din Europa Centrală și de Est sunt deținute în principal în numerar și depozite, ceea ce sugerează posibilitatea unei diversificări mai mari către active din piețele financiare. Ponderea redusă a deținerii de titluri de stat locale, obligațiuni și acțiuni de către gospodării lasă loc pentru creșterea acestor active.  Mai multe>>

Decizia Tribunalului UE: Comisia Europeană obligată să schimbe regulile de reînnoire a autorizațiilor pentru GLIFOSAT și alte substanțe

20-11-2025 Stiri agricole

Decizia Tribunalului UE: Comisia Europeană obligată să schimbe regulile de reînnoire a autorizațiilor pentru GLIFOSAT și alte substanțe

Tribunalul Uniunii Europene (TUE) a emis o hotărâre importantă, care ar putea rescrie modul în care Comisia Europeană (CE) gestionează aprobarea și reînnoirea substanțelor active critice, precum erbicidul controversat GLIFOSAT. Mai multe>>

Lupta UE împotriva foametei în Africa Subsahariană – un drum fără busolă

20-11-2025 Stiri agricole

Lupta UE împotriva foametei în Africa Subsahariană – un drum fără busolă

Miliarde de euro au fost alocați de Uniunea Europeană pentru combaterea foametei și a malnutriției în Africa Subsahariană. Un nou raport al Curții de Conturi Europene arată însă că o bună parte din acest ajutor a ratat ținta pentru că nu a ajuns la cei care aveau cea mai mare nevoie de el și nu a reușit să producă rezultate durabile. Mai multe>>