Comisia Europeana: Piata produselor lactate si "Pachetul privind laptele"

Piata produselor lactateComisia Europeana a publicat in 13 iunie a.c. un raport referitor la evolutia situatiei pietei produselor lactate si la functionarea „Pachetului privind laptele” din 2012. Acesta descrie perspectivele mai degraba pozitive pentru piata produselor lactate, face bilantul punerii in aplicare a dispozitiilor „Pachetului privind laptele”, precum si al posibilitatilor oferite de acesta si prezinta o serie de consideratii suplimentare legate de eliminarea regimului de cote in 2015.



Asa-numitul „Pachet privind laptele”, adoptat prin codecizie in 2012, vizeaza consolidarea pozitiei producatorilor de produse lactate in cadrul lantului de aprovizionare cu produse lactate si pregatirea sectorului pentru un viitor mai sustenabil si mai orientat catre piata, urmarind in special sa traga invataminte ca urmare a crizei din 2009 a pietei produselor lactate. Statele membre au optiunea de a face obligatorie incheierea de contracte scrise intre producatorii si procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea sa negocieze colectiv, prin intermediul organizatiilor de producatori, clauzele contractuale, inclusiv pretul laptelui crud. Normele specifice la nivelul UE pentru organizatiile interprofesionale permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa dialogheze si sa desfasoare o serie de activitati. Totodata, ele permit statelor membre sa aplice, in anumite conditii, norme de reglementare a ofertei de branzeturi DOP/IGP.


Raportul confirma faptul ca incheierea de contracte intre agricultori si procesatori a devenit obligatorie in 12 state membre (Bulgaria, Cipru, Croatia, Franta, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania si Ungaria), in timp ce in altele (Belgia, Regatul Unit), organizatiile de agricultori si cele de procesatori au convenit asupra unor coduri de bune practici. Dispozitiile nationale privind recunoasterea organizatiilor de producatori (OP) a dus la recunoasterea oficiala a 228 de astfel de organizatii in sase state membre (Belgia, Franta, Germania, Italia, Republica Ceha si Spania,). In patru din aceste state membre (Franta, Germania, Republica Ceha, Spania), organizatiile de producatori au purtat negocieri colective vizand intre 4% si 33% din totalul livrarilor. Doua state membre (Franta si Italia) au aplicat norme pentru reglementarea ofertei de anumite branzeturi DOP/IGP.

Comisia considera ca este prea devreme pentru a se putea observa efecte semnificative ale Pachetului privind laptele asupra sectorului laptelui, mai ales in regiunile defavorizate. Adoptarea masurilor necesare pentru aplicarea efectiva a posibilitatilor oferite de Pachetul privind laptele, precum instituirea de organizatii de producatori si organizarea de negocieri colective necesita timp si o dinamica puternica din partea agricultorilor insisi.

Ca o masura suplimentara pentru piata de dupa suprimarea cotelor, Comisia a lansat recent un observator european al pietei laptelui (European Milk Market Observatory - MMO), menit sa imbunatateasca transparenta si analiza pietei in beneficiul operatorilor economici, atunci cand iau decizii comerciale. Acest observator va ajuta Comisia sa monitorizeze evolutiile pietei, sa implementeze in mod proactiv dispozitii privind „plasele de siguranta” si sa reactioneze in circumstante exceptionale.

Cu toate acestea, in pofida unei perspective in mare parte pozitive pentru pietele mondiale ale produselor lactate, cu posibilitati semnificative de crestere in anii care urmeaza, raportul analizeaza indoielile exprimate cu privire la capacitatea cadrului de reglementare al UE de a face fata unei volatilitati extreme a pietei sau unei situatii de criza dupa expirarea regimului de cote, in special cu scopul de a asigura dezvoltarea echilibrata a productiei de lapte in Uniunea Europeana si de a evita concentrarea extrema in cele mai productive zone. Conform celor confirmate in raport, Comisia va continua dezbaterea necesara pentru a da curs acestor preocupari si va examina necesitatea si sfera de aplicare a unor instrumente suplimentare.


Concluziile raportului

In cadrul conferintei privind „Perspectivele sectorului european al laptelui dupa anul 2015”, organizate in Bruxelles la 24 septembrie 2013, au fost analizate noile provocari cu care urmeaza sa se confrunte sectorul laptelui si a fost discutata necesitatea si fezabilitatea introducerii de instrumente suplimentare, tinand cont ca regimul cotelor se incheie in 2015. In prezent, in cadrul institutiilor UE au loc dezbateri cu privire la rezultatele conferintei.

Prezentul raport aduce elemente suplimentare discutiei, Comisia dorind sa continue dezbaterea impreuna cu Parlamentul European, cu statele membre si cu partile interesate cu privire la modalitatea optima de gestionare a pietelor imediat dupa disparitia cotelor, in vederea formularii de propuneri ulterioare, daca este cazul.


Evolutia situatiei pietei laptelui si a produselor lactate

Piata UE a laptelui se afla in prezent intr-o situatie destul de favorabila. Pretul mediu al laptelui in UE in ianuarie 2014 era de 40,03 c/kg, adica cu 17 % mai mare decat in ianuarie 2013, reprezentand cel mai ridicat pret mediu al laptelui inregistrat vreodata (statistici incepand cu anul 1977). Aceasta tendinta ascendenta a fost observata si in ceea ce priveste pretul produselor lactate, desi pretul untului a fost supus la o anumita presiune de la inceputul anului 2014. Pana in prezent, cererea puternica la nivel mondial a contribuit la mentinerea unor preturi ferme. Cu toate acestea, o rectificare a preturilor nu ar trebui exclusa, avand in vedere cresterea productiei de lapte remarcata la principalii exportatori.

Previziunile pe termen mediu privind laptele si produsele lactate sunt favorabile atat in ceea ce priveste piata mondiala, cat si piata interna. Cererea la nivel mondial ramane dinamica, in special la nivelul economiilor emergente. In ciuda incetinirii cresterii economice, produsele lactate joaca un rol important in regimul alimentar al oamenilor, data fiind proportia mai ridicata de gospodarii apartinand clasei de mijloc. Se preconizeaza cresteri ale productiei rezultate in urma ridicarii sistemului de cote in special in statele membre restrictionate in prezent de acest sistem, cum ar fi Irlanda, Germania, Tarile de Jos, Danemarca, Austria si Polonia, precum si in Franta. Productia va depinde de ritmul de crestere a consumului atat in UE, cat si la nivel mondial, precum si de alti factori, cum ar fi constrangerile legate de mediu.


Contracte obligatorii

Contractele stabilesc responsabilitatile operatorilor din lantul produselor lactate, cresc gradul de constientizare a semnalelor pietelor, imbunatatesc transmiterea preturilor, adapteaza oferta la cerere si evita anumite practici comerciale neloiale. Dupa eliminarea regimului cotelor de lapte, acestea vor constitui un instrument util pentru producatori si procesatori de planificare a volumelor lor de productie. In temeiul articolului 148, statele membre au posibilitatea de a impune obligativitatea contractelor scrise intre fermieri si procesatori si de a obliga cumparatorii de lapte sa ofere fermierilor o durata minima a contractului. Aceste contracte ar trebui intocmite anterior livrarii si ar trebui sa contina elemente specifice precum pretul, volumul, durata, detaliile privind efectuarea platilor, colectarea si normele aplicabile in caz de forta majora. Toate aceste elemente ar trebui sa fie negociate in mod liber intre parti, iar fermierii ar trebui sa aiba dreptul de a refuza o oferta cu o durata minima in cadrul unui contract. Livrarile efectuate de un fermier care este membru al cooperativei sale sunt scutite de obligatia de a intocmi astfel de contracte daca statutele sau normele aplicabile in cadrul cooperativei respective prevad dispozitii cu efecte similare dispozitiilor descrise in contract.

Pana in prezent, 12 state membre, printre care si Romania, au prevazut contracte obligatorii, unele dintre acestea chiar inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.


Organizatiile de producatori

Statele membre au obligatia de a recunoaste formal organizatiile de producatori (OP) constituite de producatori din sectorul laptelui la initiativa producatorilor si care urmaresc un scop specific care poate include (i) asigurarea planificarii si a adaptarii productiei la cerere, in special in privinta calitatii si a cantitatii; (ii) concentrarea ofertei si introducerea pe piata a produselor obtinute de membrii lor; (iii) optimizarea costurilor de productie si stabilizarea preturilor de producator. Statele membre pot stabili un numar minim de membri si/sau un volum minim de productie comercializabila pe care organizatiile de producatori trebuie sa le indeplineasca pentru a fi recunoscute.

Toate organizatiile de producatori recunoscute se concentreaza pe productia de lapte de vaca, cu exceptia uneia din Spania care se concentreaza pe productia de lapte de oaie. Un numar considerabil de organizatii de producatori din totalul de 228 din sectorul produselor lactate din UE, in special in Germania si Italia, exista deja inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.


Negocierile colective

In vederea consolidarii puterii de negociere a producatorilor de lapte, fermierii se pot reuni in organizatii de producatori (OP) care pot negocia in mod colectiv termenii contractelor, inclusiv pretul laptelui crud. Volumul de lapte pe care il poate negocia o OP este supus anumitor limite clar definite (si anume, 3,5 % din productia UE, 33 % din productia nationala a statului membru). Livrarile efectuate de fermieri catre cooperativele de procesare ale caror membri sunt nu pot face obiectul unor negocieri comune pe baza Pachetului privind laptele, in timp ce cooperativele de colectare pot alcatui organizatii de producatori care pot purta negocieri colective cu procesatorii.

Patru state membre, respectiv Republica Ceha, Germania, Spania si Franta au raportat livrari de lapte crud in 2013 in baza unor contracte negociate in mod colectiv in contextul acestei dispozitii.


Organizatiile interprofesionale

Normele specifice pentru organizatiile interprofesionale din sectorul laptelui permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa intretina dialoguri si sa deruleze o serie de activitati care, in anumite conditii, pot fi partial scutite de la normele in materie de concurenta (articolul 210). Aceste activitati comune vizeaza, printre altele, consolidarea cunostintelor si a transparentei productiei si a pietei, promovarea, cercetarea, inovarea si imbunatatirea calitatii. Organizatiile interprofesionale ar trebui sa fie alcatuite din reprezentanti ai producatorilor de lapte crud si cel putin una sau mai multe dintre urmatoarele etape ale lantului de aprovizionare: procesare sau comercializare (inclusiv distributie).

Organizatii interprofesionale pentru sectorul produselor lactate au fost recunoscute in Spania (una pentru laptele de vaca si una pentru laptele de capra), in Franta (una pentru laptele de vaca, una pentru laptele de capra si doua pentru laptele de oaie), in Ungaria (pentru laptele de vaca) si in Portugalia. In general, acestea desfasoara activitati la nivel national, cu exceptia celor doua organizatii interprofesionale pentru laptele de oaie din Franta, care au o acoperire regionala. Toate acestea cuprind productia si procesarea, in timp ce comercializarea cu amanuntul este reprezentata numai in cadrul organizatiei interprofesionale din Ungaria.


Declaratiile obligatorii privind livrarile de lapte

In vederea unei analize mai amanuntite a evolutiei pietei dupa expirarea regimului cotelor de lapte si in vederea asigurarii transparentei, aceasta dispozitie tine cont de informatiile privind volumele de lapte livrate. Aceasta se aplica incepand cu 1 aprilie 2015. Normele de aplicare sunt in prezent in curs de elaborare.


Efectele pachetului privind laptele asupra producatorilor de lapte si a productiei de lapte din regiunile dezavantajate

In temeiul programelor de dezvoltare rurala, statele membre pot aborda nevoile specifice ale sectorului produselor lactate in mod strategic prin elaborarea de subprograme tematice specifice adaptate, precum restructurarea productiei de lapte in cazul in care sectorul are un impact specific asupra dezvoltarii zonelor rurale sau a zonelor montane. In plus, sprijinul destinat zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale si cu alte constrangeri specifice prevede plati pentru compensarea pierderilor de venit si a costurilor suplimentare in zonele in care productia agricola este afectata de constrangeri naturale. Aceasta ar putea viza, de asemenea, producatorii de lapte, daca acestia sunt situati intr-o zona supusa constrangerilor. Aceste plati sunt deosebit de importante pentru prevenirea parasirii terenurilor agricole. In plus, noul regulament privind dezvoltarea rurala prevede un plafon majorat pentru platile destinate zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice – intre 250 si 450 EUR/ha in zonele montane si intre 150 si 250 EUR/ha in alte zone.

In baza platilor directe, de exemplu, statele membre pot decide sa furnizeze sprijin cuplat facultativ pentru fermierii din sectorul produselor lactate, pana la o anumita limita din pachetul lor national si in masura in care acest lucru este necesar pentru a stimula mentinerea actualelor niveluri de productie. Acest sprijin va viza sectoarele sau regiunile in care tipuri specifice de agricultura sau sectoare agricole specifice deosebit de importante din punct de vedere economic, social sau al mediului se confrunta cu anumite dificultati. In plus, statele membre pot decide sa acorde plati zonelor care sunt supuse unor constrangeri naturale in valoare de pana la 5 % din pachetul financiar national.


Potentiale stimulente pentru a incuraja fermierii sa incheie acorduri de productie in comun

In raspunsurile la chestionar, mai multe state membre propun acordarea de sprijin financiar in favoarea organizatiilor de producatori (unele referindu-se, de exemplu, la sectorul fructelor si legumelor) ca stimulent corespunzator pentru a incuraja fermierii sa incheie acorduri de productie in comun. Alte propuneri vizeaza cresterea capacitatii organizatiilor de producatori de a dezvolta alte functii, dincolo de negocierile colective privind livrarile de lapte crud, de exemplu o implicare sporita in activitatile de reglementare a pietei, negocieri comune cu furnizorii de hrana pentru animale sau cu fermierii care se ocupa cu ingrasarea vitelor. De asemenea, au fost propuse campanii de sensibilizare privind beneficiile aderarii la organizatiile de producatori si prezentarea de exemple de succes. Un alt grup de state membre, referindu-se la structura de cooperativa bine dezvoltata a sectorului lor al laptelui, nu au considerat necesare astfel de stimulente.

In acest context, politica de dezvoltare rurala reformata ofera in special urmatoarele posibilitati:

  • In perioada 2014-2020, sprijinul pentru crearea de grupuri de producatori a fost extins la organizatiile de producatori.
  • Noile masuri privind cooperarea (care este potential deschisa grupurilor de producatori, cooperativelor si organizatiilor interprofesionale) prevad posibilitati de sprijinire, de exemplu, a dezvoltarii de noi produse si practici, a lanturilor scurte de aprovizionare si a pietelor locale, precum si a cooperarii cu micii operatorii in organizarea de procese de lucru comune si in utilizarea in comun a instalatiilor. In combinatie cu sprijinul acordat in baza masurii privind investitiile, investitiile colective pot beneficia de rate de ajutor mai ridicate (o posibila crestere cu 20 de puncte procentuale).
  • Grupurile de fermieri pot beneficia, in plus, de o serie de masuri de dezvoltare rurala, precum sprijinirea investitiilor, participarea la sistemele de calitate si la activitatile de informare/promovare, masuri agricole, de mediu si privind clima etc.


Organizatii de producatori: criterii minime stabilite de statele membre/recunoasteri

Statul membru

Legislatia nationala

Numarul minim de fermieri

Productia minima comercializabila x 1 000T *

Numarul de organizatii de producatori recunoscute pana la sfarsitul anului 2013

Franta

inainte de 2012

200

sau 60

36

Portugalia

inainte de 2012

12

20

 

Spania

noiembrie 2011

 

200

7

Finlanda

mai 2012

15

3

 

Tarile de Jos

iunie 2012

150

90

 

Estonia

septembrie 2012

 

5%

 

Austria

octombrie 2012

20

sau 3

 

Republica Ceha

octombrie 2012

10

 

8

Lituania

octombrie 2012

20

1

 

Belgia

decembrie 2012/august 2013

40/20

 

2

Italia

decembrie 2012

5

3

32

Slovacia

decembrie 2012

5

 

 

Ungaria

decembrie 2012

 

30

 

Danemarca

la inceputul anului 2013

5

3

 

Letonia

ianuarie 2013

10

0,125

 

Regatul Unit

aprilie 2013

10

6

 

Suedia

mai 2013

10

6

 

Croatia

iunie 2013

5

3

 

Cipru

iunie 2013

35

20

 

Grecia

septembrie 2013

5/20

0,5/5

 

Germania

noiembrie 2013

5

 

143

Polonia

noiembrie 2013

20

2

 

Romania

primul trimestru al anului 2014

5

0,035

 

Slovenia

martie 2014

20

2 000

 

Luxemburg

martie 2014

10

 

 

* Cumulata cerintei referitoare la numarul de fermieri, daca nu este indicat.

Mai multe state membre dispun de cerinte diferentiate, de exemplu, pentru fermierii ecologici, pentru producatorii de lapte de oaie sau de capra si pentru organizatiile de producatori dintr-o anumita zona geografica.

Accesati intregul RAPORT AL COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU privind Evolutia situatiei pietei produselor lactate si aplicarea dispozitiilor prevazute in Pachetul privind laptele AICI >>>


Pentru mai multe informatii:

Site-ul web referitor la Pachetul privind laptele: http://ec.europa.eu/agriculture/milk/milk-package/index_en.htm


Comisia Europeana



Noutati

AgriPlanta Show 23-25 Mai 2025

21-05-2025 Targuri si expozitii

AgriPlanta Show 23-25 Mai 2025

Fii parte din evoluția care definește agricultura de mâine!AgriPlanta Show este mai mult decât un eveniment - este o experiență!Imaginează-ți un eveniment dinamic, în câmp, la scenă deschisă, un concept inedit pentru agricultura românească, în care mașinile agricole sunt prezentate într-o nouă abordare, tehnologia și inovațiile sunt la un pas distanță, iar culturile și solul sunt în centrul atenției, toate fiind puse în valoare prin demonstrații live coordonate de experți. Mai multe>>

FieldBee pornește la drum: Reperele turneului european 2025

21-05-2025 Stiri agricole

FieldBee pornește la drum: Reperele turneului european 2025

●  FieldBee aduce inovația pe teren ●  Demonstrații practice ale soluțiilor de agricultură de precizie ●  Conectare cu fermieri, parteneri și profesioniști din agricultură la evenimente cheie Mai multe>>

În atenția tuturor fermierilor din România, cultivatori de cereale păioase

20-05-2025 Stiri agricole

În atenția tuturor fermierilor din România,  cultivatori de cereale păioase

Viitorul produsului unic TRINITY, erbicid cu aplicare de toamnă, cu trei substanțe active, cea mai lungă perioadă de protecție și spectru complet de buruieni combătute. Mai multe>>

AgriPortal România lansează Crop Tour 2025 pentru analiza recoltei

15-05-2025 Stiri agricole

AgriPortal România lansează Crop Tour 2025 pentru analiza recoltei

AgriPortal Romania va desfășura în prima săptămână a lunii iunie Crop Tour 2025, un eveniment dedicat evaluării condițiilor de cultură și perspectivelor de recolta. În cadrul acestuia, vom colecta informații esențiale privind starea culturilor agricole din diverse regiuni ale țării. Mai multe>>

România concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE

08-05-2025 Afaceri agricole

România concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE

România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE, însă 90% dintre acestea au sub cinci hectare, adică sunt ferme de subzistență. Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium, a lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile românești din AgriFood, care oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului: „Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”. Mai multe>>

Târg de produse tradiționale la Ministerul Agriculturii 8-10 mai 2025

07-05-2025 Targuri si expozitii

Târg de produse tradiționale la Ministerul Agriculturii 8-10 mai 2025

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu sprijinul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia, organizează în perioada 8–10 mai 2025, în curtea instituției, „Târgul de produse tradiționale”. Evenimentul se desfășoară în contextul Zilei Europei și celebrează contribuția României la dezvoltarea Politicii Agricole Comune, promovând produsele agroalimentare autentice, certificate și atestate la nivel național și european. Mai multe>>

Informații suplimentare cu privire la Pachetul 4 “Culturi verzi” - Intervenția DR-02

03-05-2025 APIA

Informații suplimentare cu privire la Pachetul 4 “Culturi verzi” - Intervenția DR-02

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii Intervenției DR-02: Agro-mediu și climă pe terenuri arabile - Pachet 4 ,,Culturi verzi”, că în anul 2025, angajamentele aflate în derulare din Campania 2024 se adaptează (în perioada de depunere a Cererilor de plată) la condițiile prevăzute de Planul strategic PAC 2023-2027. Mai multe>>

Noul raport Corteva evidențiază modul în care inovația accelerează o agricultură mai sustenabilă

29-04-2025 Stiri agricole

Noul raport Corteva evidențiază modul în care inovația accelerează o agricultură mai sustenabilă

Cel mai recent raport de progres al Corteva Agriscience privind obiectivele sale de sustenabilitate evidențiază modul în care progresele în inovație și tehnologie determină o productivitate mai mare pentru fermieri, protejând în același timp resursele noastre naturale. Mai multe>>

Activități în desfășurare la APIA

28-04-2025 APIA

Activități în desfășurare la APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează publicul larg cu privire la cele mai importante activități desfășurate în această perioadă:- primirea Cererilor de plată în cadrul Campaniei 2025 până la data de 30 mai;- eliberarea de adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții gestionate în cadrul Campaniei 2025, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Mai multe>>

Statul român interzice micilor fermieri accesul la „Rabla pentru Tractoare”, eliminând din ghidul oficial al programului anumite categorii de utilaje, mai accesibile. Fermierii români cer explicații și reluarea consultării publice.

25-04-2025 Stiri agricole

Statul român interzice micilor fermieri accesul la „Rabla pentru Tractoare”, eliminând din ghidul oficial al programului anumite categorii de utilaje, mai accesibile. Fermierii români cer explicații și reluarea consultării publice.

Ghidul oficial al programului „Rabla pentru Tractoare”, publicat recent în Monitorul Oficial, a stârnit controverse majore după ce autoritățile au modificat în mod esențial și netransparent definiția eligibilă a „tractorului”, excluzând din program tocmai subcategoriile T1a, T1b, T2a, T2b, T3a  și T3b — adică exact acele vehicule care, potrivit legislației europene, sunt tractoare agricole sau forestiere, mai accesibile pentru fermierii români mici și mijlocii. Mai multe>>

Peste 39,5 milioane euro au ajuns în conturile beneficiarilor din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor

25-04-2025 APIA

Peste 39,5 milioane euro au ajuns în conturile beneficiarilor  din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 17 aprilie 2025, efectuează plata sprijinului financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile. Mai multe>>

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii măsurilor și intervențiilor gestionate în cadrul Campaniei 2025

25-04-2025 APIA

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii măsurilor și intervențiilor gestionate în cadrul Campaniei 2025

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 17 aprilie 2025, eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții implementate de APIA, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică,  Mai multe>>