Comisia Europeana a publicat in 13 iunie a.c. un raport referitor la evolutia situatiei pietei produselor lactate si la functionarea „Pachetului privind laptele” din 2012. Acesta descrie perspectivele mai degraba pozitive pentru piata produselor lactate, face bilantul punerii in aplicare a dispozitiilor „Pachetului privind laptele”, precum si al posibilitatilor oferite de acesta si prezinta o serie de consideratii suplimentare legate de eliminarea regimului de cote in 2015.
Asa-numitul „Pachet privind laptele”, adoptat prin codecizie in 2012, vizeaza consolidarea pozitiei producatorilor de produse lactate in cadrul lantului de aprovizionare cu produse lactate si pregatirea sectorului pentru un viitor mai sustenabil si mai orientat catre piata, urmarind in special sa traga invataminte ca urmare a crizei din 2009 a pietei produselor lactate. Statele membre au optiunea de a face obligatorie incheierea de contracte scrise intre producatorii si procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea sa negocieze colectiv, prin intermediul organizatiilor de producatori, clauzele contractuale, inclusiv pretul laptelui crud. Normele specifice la nivelul UE pentru organizatiile interprofesionale permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa dialogheze si sa desfasoare o serie de activitati. Totodata, ele permit statelor membre sa aplice, in anumite conditii, norme de reglementare a ofertei de branzeturi DOP/IGP.
Raportul confirma faptul ca incheierea de contracte intre agricultori si procesatori a devenit obligatorie in 12 state membre (Bulgaria, Cipru, Croatia, Franta, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania si Ungaria), in timp ce in altele (Belgia, Regatul Unit), organizatiile de agricultori si cele de procesatori au convenit asupra unor coduri de bune practici. Dispozitiile nationale privind recunoasterea organizatiilor de producatori (OP) a dus la recunoasterea oficiala a 228 de astfel de organizatii in sase state membre (Belgia, Franta, Germania, Italia, Republica Ceha si Spania,). In patru din aceste state membre (Franta, Germania, Republica Ceha, Spania), organizatiile de producatori au purtat negocieri colective vizand intre 4% si 33% din totalul livrarilor. Doua state membre (Franta si Italia) au aplicat norme pentru reglementarea ofertei de anumite branzeturi DOP/IGP.
Comisia considera ca este prea devreme pentru a se putea observa efecte semnificative ale Pachetului privind laptele asupra sectorului laptelui, mai ales in regiunile defavorizate. Adoptarea masurilor necesare pentru aplicarea efectiva a posibilitatilor oferite de Pachetul privind laptele, precum instituirea de organizatii de producatori si organizarea de negocieri colective necesita timp si o dinamica puternica din partea agricultorilor insisi.
Ca o masura suplimentara pentru piata de dupa suprimarea cotelor, Comisia a lansat recent un observator european al pietei laptelui (European Milk Market Observatory - MMO), menit sa imbunatateasca transparenta si analiza pietei in beneficiul operatorilor economici, atunci cand iau decizii comerciale. Acest observator va ajuta Comisia sa monitorizeze evolutiile pietei, sa implementeze in mod proactiv dispozitii privind „plasele de siguranta” si sa reactioneze in circumstante exceptionale.
Cu toate acestea, in pofida unei perspective in mare parte pozitive pentru pietele mondiale ale produselor lactate, cu posibilitati semnificative de crestere in anii care urmeaza, raportul analizeaza indoielile exprimate cu privire la capacitatea cadrului de reglementare al UE de a face fata unei volatilitati extreme a pietei sau unei situatii de criza dupa expirarea regimului de cote, in special cu scopul de a asigura dezvoltarea echilibrata a productiei de lapte in Uniunea Europeana si de a evita concentrarea extrema in cele mai productive zone. Conform celor confirmate in raport, Comisia va continua dezbaterea necesara pentru a da curs acestor preocupari si va examina necesitatea si sfera de aplicare a unor instrumente suplimentare.
In cadrul conferintei privind „Perspectivele sectorului european al laptelui dupa anul 2015”, organizate in Bruxelles la 24 septembrie 2013, au fost analizate noile provocari cu care urmeaza sa se confrunte sectorul laptelui si a fost discutata necesitatea si fezabilitatea introducerii de instrumente suplimentare, tinand cont ca regimul cotelor se incheie in 2015. In prezent, in cadrul institutiilor UE au loc dezbateri cu privire la rezultatele conferintei.
Prezentul raport aduce elemente suplimentare discutiei, Comisia dorind sa continue dezbaterea impreuna cu Parlamentul European, cu statele membre si cu partile interesate cu privire la modalitatea optima de gestionare a pietelor imediat dupa disparitia cotelor, in vederea formularii de propuneri ulterioare, daca este cazul.
Piata UE a laptelui se afla in prezent intr-o situatie destul de favorabila. Pretul mediu al laptelui in UE in ianuarie 2014 era de 40,03 c/kg, adica cu 17 % mai mare decat in ianuarie 2013, reprezentand cel mai ridicat pret mediu al laptelui inregistrat vreodata (statistici incepand cu anul 1977). Aceasta tendinta ascendenta a fost observata si in ceea ce priveste pretul produselor lactate, desi pretul untului a fost supus la o anumita presiune de la inceputul anului 2014. Pana in prezent, cererea puternica la nivel mondial a contribuit la mentinerea unor preturi ferme. Cu toate acestea, o rectificare a preturilor nu ar trebui exclusa, avand in vedere cresterea productiei de lapte remarcata la principalii exportatori.
Previziunile pe termen mediu privind laptele si produsele lactate sunt favorabile atat in ceea ce priveste piata mondiala, cat si piata interna. Cererea la nivel mondial ramane dinamica, in special la nivelul economiilor emergente. In ciuda incetinirii cresterii economice, produsele lactate joaca un rol important in regimul alimentar al oamenilor, data fiind proportia mai ridicata de gospodarii apartinand clasei de mijloc. Se preconizeaza cresteri ale productiei rezultate in urma ridicarii sistemului de cote in special in statele membre restrictionate in prezent de acest sistem, cum ar fi Irlanda, Germania, Tarile de Jos, Danemarca, Austria si Polonia, precum si in Franta. Productia va depinde de ritmul de crestere a consumului atat in UE, cat si la nivel mondial, precum si de alti factori, cum ar fi constrangerile legate de mediu.
Contractele stabilesc responsabilitatile operatorilor din lantul produselor lactate, cresc gradul de constientizare a semnalelor pietelor, imbunatatesc transmiterea preturilor, adapteaza oferta la cerere si evita anumite practici comerciale neloiale. Dupa eliminarea regimului cotelor de lapte, acestea vor constitui un instrument util pentru producatori si procesatori de planificare a volumelor lor de productie. In temeiul articolului 148, statele membre au posibilitatea de a impune obligativitatea contractelor scrise intre fermieri si procesatori si de a obliga cumparatorii de lapte sa ofere fermierilor o durata minima a contractului. Aceste contracte ar trebui intocmite anterior livrarii si ar trebui sa contina elemente specifice precum pretul, volumul, durata, detaliile privind efectuarea platilor, colectarea si normele aplicabile in caz de forta majora. Toate aceste elemente ar trebui sa fie negociate in mod liber intre parti, iar fermierii ar trebui sa aiba dreptul de a refuza o oferta cu o durata minima in cadrul unui contract. Livrarile efectuate de un fermier care este membru al cooperativei sale sunt scutite de obligatia de a intocmi astfel de contracte daca statutele sau normele aplicabile in cadrul cooperativei respective prevad dispozitii cu efecte similare dispozitiilor descrise in contract.
Pana in prezent, 12 state membre, printre care si Romania, au prevazut contracte obligatorii, unele dintre acestea chiar inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.
Statele membre au obligatia de a recunoaste formal organizatiile de producatori (OP) constituite de producatori din sectorul laptelui la initiativa producatorilor si care urmaresc un scop specific care poate include (i) asigurarea planificarii si a adaptarii productiei la cerere, in special in privinta calitatii si a cantitatii; (ii) concentrarea ofertei si introducerea pe piata a produselor obtinute de membrii lor; (iii) optimizarea costurilor de productie si stabilizarea preturilor de producator. Statele membre pot stabili un numar minim de membri si/sau un volum minim de productie comercializabila pe care organizatiile de producatori trebuie sa le indeplineasca pentru a fi recunoscute.
Toate organizatiile de producatori recunoscute se concentreaza pe productia de lapte de vaca, cu exceptia uneia din Spania care se concentreaza pe productia de lapte de oaie. Un numar considerabil de organizatii de producatori din totalul de 228 din sectorul produselor lactate din UE, in special in Germania si Italia, exista deja inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.
In vederea consolidarii puterii de negociere a producatorilor de lapte, fermierii se pot reuni in organizatii de producatori (OP) care pot negocia in mod colectiv termenii contractelor, inclusiv pretul laptelui crud. Volumul de lapte pe care il poate negocia o OP este supus anumitor limite clar definite (si anume, 3,5 % din productia UE, 33 % din productia nationala a statului membru). Livrarile efectuate de fermieri catre cooperativele de procesare ale caror membri sunt nu pot face obiectul unor negocieri comune pe baza Pachetului privind laptele, in timp ce cooperativele de colectare pot alcatui organizatii de producatori care pot purta negocieri colective cu procesatorii.
Patru state membre, respectiv Republica Ceha, Germania, Spania si Franta au raportat livrari de lapte crud in 2013 in baza unor contracte negociate in mod colectiv in contextul acestei dispozitii.
Normele specifice pentru organizatiile interprofesionale din sectorul laptelui permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa intretina dialoguri si sa deruleze o serie de activitati care, in anumite conditii, pot fi partial scutite de la normele in materie de concurenta (articolul 210). Aceste activitati comune vizeaza, printre altele, consolidarea cunostintelor si a transparentei productiei si a pietei, promovarea, cercetarea, inovarea si imbunatatirea calitatii. Organizatiile interprofesionale ar trebui sa fie alcatuite din reprezentanti ai producatorilor de lapte crud si cel putin una sau mai multe dintre urmatoarele etape ale lantului de aprovizionare: procesare sau comercializare (inclusiv distributie).
Organizatii interprofesionale pentru sectorul produselor lactate au fost recunoscute in Spania (una pentru laptele de vaca si una pentru laptele de capra), in Franta (una pentru laptele de vaca, una pentru laptele de capra si doua pentru laptele de oaie), in Ungaria (pentru laptele de vaca) si in Portugalia. In general, acestea desfasoara activitati la nivel national, cu exceptia celor doua organizatii interprofesionale pentru laptele de oaie din Franta, care au o acoperire regionala. Toate acestea cuprind productia si procesarea, in timp ce comercializarea cu amanuntul este reprezentata numai in cadrul organizatiei interprofesionale din Ungaria.
In vederea unei analize mai amanuntite a evolutiei pietei dupa expirarea regimului cotelor de lapte si in vederea asigurarii transparentei, aceasta dispozitie tine cont de informatiile privind volumele de lapte livrate. Aceasta se aplica incepand cu 1 aprilie 2015. Normele de aplicare sunt in prezent in curs de elaborare.
In temeiul programelor de dezvoltare rurala, statele membre pot aborda nevoile specifice ale sectorului produselor lactate in mod strategic prin elaborarea de subprograme tematice specifice adaptate, precum restructurarea productiei de lapte in cazul in care sectorul are un impact specific asupra dezvoltarii zonelor rurale sau a zonelor montane. In plus, sprijinul destinat zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale si cu alte constrangeri specifice prevede plati pentru compensarea pierderilor de venit si a costurilor suplimentare in zonele in care productia agricola este afectata de constrangeri naturale. Aceasta ar putea viza, de asemenea, producatorii de lapte, daca acestia sunt situati intr-o zona supusa constrangerilor. Aceste plati sunt deosebit de importante pentru prevenirea parasirii terenurilor agricole. In plus, noul regulament privind dezvoltarea rurala prevede un plafon majorat pentru platile destinate zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice – intre 250 si 450 EUR/ha in zonele montane si intre 150 si 250 EUR/ha in alte zone.
In baza platilor directe, de exemplu, statele membre pot decide sa furnizeze sprijin cuplat facultativ pentru fermierii din sectorul produselor lactate, pana la o anumita limita din pachetul lor national si in masura in care acest lucru este necesar pentru a stimula mentinerea actualelor niveluri de productie. Acest sprijin va viza sectoarele sau regiunile in care tipuri specifice de agricultura sau sectoare agricole specifice deosebit de importante din punct de vedere economic, social sau al mediului se confrunta cu anumite dificultati. In plus, statele membre pot decide sa acorde plati zonelor care sunt supuse unor constrangeri naturale in valoare de pana la 5 % din pachetul financiar national.
In raspunsurile la chestionar, mai multe state membre propun acordarea de sprijin financiar in favoarea organizatiilor de producatori (unele referindu-se, de exemplu, la sectorul fructelor si legumelor) ca stimulent corespunzator pentru a incuraja fermierii sa incheie acorduri de productie in comun. Alte propuneri vizeaza cresterea capacitatii organizatiilor de producatori de a dezvolta alte functii, dincolo de negocierile colective privind livrarile de lapte crud, de exemplu o implicare sporita in activitatile de reglementare a pietei, negocieri comune cu furnizorii de hrana pentru animale sau cu fermierii care se ocupa cu ingrasarea vitelor. De asemenea, au fost propuse campanii de sensibilizare privind beneficiile aderarii la organizatiile de producatori si prezentarea de exemple de succes. Un alt grup de state membre, referindu-se la structura de cooperativa bine dezvoltata a sectorului lor al laptelui, nu au considerat necesare astfel de stimulente.
In acest context, politica de dezvoltare rurala reformata ofera in special urmatoarele posibilitati:
Statul membru |
Legislatia nationala |
Numarul minim de fermieri |
Productia minima comercializabila x 1 000T * |
Numarul de organizatii de producatori recunoscute pana la sfarsitul anului 2013 |
Franta |
inainte de 2012 |
200 |
sau 60 |
36 |
Portugalia |
inainte de 2012 |
12 |
20 |
|
Spania |
noiembrie 2011 |
|
200 |
7 |
Finlanda |
mai 2012 |
15 |
3 |
|
Tarile de Jos |
iunie 2012 |
150 |
90 |
|
Estonia |
septembrie 2012 |
|
5% |
|
Austria |
octombrie 2012 |
20 |
sau 3 |
|
Republica Ceha |
octombrie 2012 |
10 |
|
8 |
Lituania |
octombrie 2012 |
20 |
1 |
|
Belgia |
decembrie 2012/august 2013 |
40/20 |
|
2 |
Italia |
decembrie 2012 |
5 |
3 |
32 |
Slovacia |
decembrie 2012 |
5 |
|
|
Ungaria |
decembrie 2012 |
|
30 |
|
Danemarca |
la inceputul anului 2013 |
5 |
3 |
|
Letonia |
ianuarie 2013 |
10 |
0,125 |
|
Regatul Unit |
aprilie 2013 |
10 |
6 |
|
Suedia |
mai 2013 |
10 |
6 |
|
Croatia |
iunie 2013 |
5 |
3 |
|
Cipru |
iunie 2013 |
35 |
20 |
|
Grecia |
septembrie 2013 |
5/20 |
0,5/5 |
|
Germania |
noiembrie 2013 |
5 |
|
143 |
Polonia |
noiembrie 2013 |
20 |
2 |
|
Romania |
primul trimestru al anului 2014 |
5 |
0,035 |
|
Slovenia |
martie 2014 |
20 |
2 000 |
|
Luxemburg |
martie 2014 |
10 |
|
|
* Cumulata cerintei referitoare la numarul de fermieri, daca nu este indicat.
Mai multe state membre dispun de cerinte diferentiate, de exemplu, pentru fermierii ecologici, pentru producatorii de lapte de oaie sau de capra si pentru organizatiile de producatori dintr-o anumita zona geografica.
Accesati intregul RAPORT AL COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU privind Evolutia situatiei pietei produselor lactate si aplicarea dispozitiilor prevazute in Pachetul privind laptele AICI >>>
Pentru mai multe informatii:
Site-ul web referitor la Pachetul privind laptele: http://ec.europa.eu/agriculture/milk/milk-package/index_en.htm
Comisia Europeana
02-07-2025 APIA
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care au depus cerere de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024 aferentă Intervenției DR-07, din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 că, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 233/27.06.2025, termenul de depunere a cererilor de plată a fost prelungit până la data de 30 iulie 2025 inclusiv. Mai multe>>
02-07-2025 Plati APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a efectuat, în perioada 20 – 30 iunie 2025, plăți în valoare totală de peste 397,69 milioane de lei, echivalentul a aproape 80 de milioane de euro, în conturile fermierilor care au depus cereri în cadrul Campaniei 2024. Mai multe>>
28-06-2025 Informatii utile
InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor și Asociația Energia Inteligentă lansează Ghidul consumatorului de energie electrică și gaze naturale, un instrument util pentru toți consumatorii de energie care aduce în prim plan importanța cunoașterii drepturilor și responsabilităților acestora în raport cu furnizorii și operatorii din domeniul energetic. În contextul liberalizării pieței de energie electrică începând cu data de 1 iulie 2025, pentru a plăti un preț corect la c... Mai multe>>
27-06-2025 Stiri agricole
Informare HBM Consulting: În dimineața zilei de 25 iunie, am transmis o solicitare oficială privind accelerarea implementării Schemei de sprijin pentru autoconsum energetic destinată sectoarelor cod CAEN 01, 10 și 11 ( https://ros.ms/r4PrN ). Mai multe>>
27-06-2025 Stiri agricole
Cum reparăm un deficit de miliarde și construim o industrie agroalimentară competitivă? Există o ironie greu de ignorat în peisajul economic al României. Una dintre cele mai fertile țări din Europa importă majoritatea alimentelor pe care le consumă. Rafturile din retail spun povestea unui paradox devenit cotidian: carne procesată din vest, lactate din centrul Europei, dulciuri și conserve de oriunde, mai puțin de aici. Și asta într-o țară care are pământ fertil, tradiție agricolă, și ... Mai multe>>
27-06-2025 Stiri agricole
Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, anunță lansarea seriei video „ADN de Fermier”, realizată în parteneriat cu emisiunea Agro Jurnal de pe canalul național Digi 24. Episoadele vor fi difuzate lunar pe parcursul întregului an și sunt concepute pentru a evidenția rolul tranziției generaționale în agricultura românească. Mai multe>>
23-06-2025 Stiri agricole
București, 23.06.2025 — Compania IAA – Intervenții Active în Atmosferă atrage atenția asupra unei situații critice care pune în pericol funcționarea întregului sistem național de combatere a căderilor de grindină și de stimulare a precipitațiilor.https://www.youtube.com/watch?v=7GAxhsfgCPw Mai multe>>
21-06-2025 Stiri agricole
20 iunie 2025, Sediul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR)Prin acest protocol, Clubul Fermierilor Români și Autoritatea pentru Digitalizarea României își propun:- Să sprijine adoptarea tehnologiei digitale în ferme prin inițiative de formare și consiliere,- Să faciliteze accesul la finanțări pentru proiecte de digitalizare- Să contribuie la reducerea decalajului digital și la creșterea competitivității fermierilor români pe piața europeană. Mai multe>>
20-06-2025 Marketing agroalimentar
Napolact marchează un nou record de prezență în gospodăriile din România, atingând un nivel istoric de 45%, conform datelor aferente primului trimestru din 2025. Cu alte cuvinte, aproape 1 din 2 gospodării românești aleg Napolact, confirmând încrederea consumatorilor în calitatea și autenticitatea brandului. Mai multe>>
19-06-2025 Siguranta alimentara
Pe măsură ce lumea continuă să facă față efectelor vremii extreme și ale perturbărilor economice, securitatea alimentară rămâne una dintre cele mai presante priorități globale. Potrivit Raportului Global privind Criza Alimentară 20251, aproape 295 de milioane de oameni s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută anul trecut, o creștere uluitoare față de anii anteriori. Mai multe>>
19-06-2025 Plati APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început miercuri, 18 iunie 2025, transferul sumelor aferente Sprijinului Cuplat pentru Campania 2024. Peste 43.500 de fermieri vor beneficia de plăți în valoare totală de peste 60 de milioane de euro, fonduri provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Mai multe>>
18-06-2025 APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează publicul larg că a fost publicat în Monitorul Ofical al României nr. 549/13.06.2025, Ordinul nr. 213 din 12.06.2025 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 117/2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condiţiile şi modul de implementare a intervenţiei IS-V-01 „Restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole” din cadrul Planului strategic PAC 2023-20... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>