Infiintarea camerelor agricole

Detalii

19 Septembrie 2007

 Proiect de lege privind înfiinţarea şi funcţionarea Camerelor Agricole (propunere de lucru)

Capitolul I. Dispoziţii generale

Articolul 1: Prezenta lege stabileşte regimul Camerelor Agricole în conformitate cu orientările politicii agricole naţionale, ţinând cont de reglementările cadru ale politicii agricole comune promovate de Uniunea Europeană.

Articolul 2: Legea privind înfiinţarea şi funcţionarea Camerelor Agricole acoperă ansamblul activităţilor economice din sectorul agricol, forestier şi de dezvoltare locală, inclusiv producţia, procesarea, transportul şi distribuţia produselor agro-alimentare.

Articolul 3: Înfiinţarea Camerelor Agricole are ca scop promovarea unei agriculturi durabile, moderne şi competitive, prin dezvoltarea exploataţiilor agricole, a fermelor familiale şi a bunelor practici din domeniu, precum şi prin valorificarea potenţialului agricol local.

Articolul 4: Înfiinţarea Camerele Agricole răspunde obiectivului de descentralizare a administraţiei publice prin integrarea specificului local, agricol şi forestier în procesul de elaborare a normelor proprii de funcţionare.

Articolul 5: Guvernul, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autorităţile locale prin Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale, asociaţiile de producători, fermieri şi orice alte forme asociative constituite în vederea promovării intereselor comune ale agricultorilor (sindicate, federaţii, organizaţii profesionale, organizaţii ale societăţii civile), precum şi, opţional, organisme de finanţare (bănci, fonduri mutuale, credit rural, etc) vor conlucra în vederea înfiinţării şi funcţionării Camerelor Agricole.

Capitolul II: Definiţii generale

Articolul 6:  În termenii prezentei legi, noţiunile de mai jos se definesc astfel:

Cameră Agricolă: structură asociativă autonomă, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat şi din bugetul Consiliilor Judeţene şi locale, aflată în coordonarea metodologică a MADR. Camerele Agricole se constituie ca un dispozitiv instituţional de reprezentare a agricultorilor, silvicultorilor, producătorilor şi procesatorilor, operatorilor din spaţiul rural, persoane fizice şi juridice, un ansamblu de structuri descentralizate, organizat ca o reţea naţională care facilitează schimbul de informaţii şi cooperarea între membrii pentru promovarea unei poziţii unitare şi fundamentate pe scopuri comune, în relaţia cu partenerii publici şi privaţi.

Fermă: exploataţie agricolă, zootehnică sau forestieră, autorizată pentru a produce, în scop experimental sau pentru comercializare, bunuri de consum recunoscute ca atare.

Fermier: persoană fizică sau juridică, ce deţine sau administrează una sau mai multe ferme.

Profesiune agricolă: exercitarea în mod constant şi cu titlu de activitate principală, de acţiuni cu profil agricol, specifice sau generale, recunoscute şi remunerate ca atare.

Bune practici agricole: ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice puse la dispoziţia producătorilor agricoli, a fermierilor şi a tuturor celor implicaţi în activităţi cu profil agricol pentru a fi implementate în practică. Însuşite de către fiecare producător agricol şi implementate corect, bunele practici agricole contribuie atât la obţinerea unor producţii calitativ superioare şi rentabile, cât şi la conservarea mediului ambiental, cu limitarea consecinţelor ecologice nefavorabile la nivel naţional, regional, local, pe termen scurt sau lung.

Capitolul III: Principii

Articolul 7: Înfiinţarea Camerelor Agricole are la bază următoarele principii:

Principiul descentralizării, consfinţind astfel faptul că dispozitivul instituţional de reprezentare a agricultorilor şi a celor asimilaţi lor constă într-un ansamblu de structuri descentralizate, alcătuind o reţea naţională pentru facilitarea schimburilor şi cooperării între membri. Camerele Agricole se constituie ca un sistem de reprezentare a membrilor acestora în faţa partenerilor publici şi/sau privaţi.

Principiul autonomiei, ce garantează dreptul Camerelor Agricole de a-şi stabili obiectivele de dezvoltare, programele de acţiune şi modul de gestionare a resurselor proprii, fără ingerinţe externe.

Principiul incompatibilităţii între misiunea de reprezentare şi activităţile comerciale: funcţiile Camerelor Agricole nu trebuie să conducă în nici un caz la realizarea unor tranzacţii comerciale cu agricultorii care le sunt membrii.

Principiul profesionalizării, însemnând că doar fermierii, producătorii agricoli sau cei asimilaţi lor – crescători de animale, proprietari de păduri, pescari, etc – pot fi reprezentaţi de Camerele Agricole.

Principiul universalităţii, conform căruia orice persoană fizică sau juridică ce îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi declarat producător agricol sau fermier poate fi membru al Camerei Agricole.

Principiul reprezentativităţii şi egalităţii de şanse, conform căruia fiecare categorie de agricultori poate fi reprezentată în cadrul Camerei Agricole. Acest principiu stă la baza constituirii de Consilii specifice – inclusiv Consilii ale femeilor din agricultură – pentru fiecare categorie de producători, în funcţie de nevoile de reprezentare.

Principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în raport cu competenţele ce le revin;

Principiul constrângerii bugetare care interzice utilizarea în alt scop de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a transferurilor speciale sau a sumelor alocate în scopul finanţării Camerelor Agricole;

Principiul asigurării resurselor necesare care presupune ca instituţiile implicate în înfiinţarea Camerelor Agricole să asigure resursele umane, financiare şi materiale necesare pentru buna funcţionare a acestora;

Principiul parteneriatului se regăseşte la toate nivelele de organizare a Camerelor Agricole şi promovează cooperarea internă, externă şi internaţională cu instituţii şi organizaţii similare, instituţii publice private cu respectarea obligaţiilor parteneriatului;

Principiul transparenţei  presupune punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor privind funcţionarea şi finanţarea Camerelor Agricole.

Capitolul IV: Misiune. Obiective

Articolul 8: Camera Agricolă are misiunea de a reprezenta interesele agricultorilor (şi a celor asimilaţi) faţă de terţi. Reunind toate persoanele fizice şi/sau juridice ce funcţionează în spaţiul rural şi derulează activităţi cu specific agricol, Camera Agricolă va acţiona pentru profesionalizarea agriculturii, pentru întărirea capacităţii producătorilor agricoli de a se organiza şi a participa activ în procesul decizional, local şi central, facilitând accesul acestora la pieţele naţionale şi comunitare.

Articolul 9: Înfiinţarea Camerelor Agricole are ca principale obiective:

• promovarea intereselor economico-sociale ale populaţiei din mediul rural angajate în activităţi agricole;
• dezvoltarea agriculturii de tip familial prin modernizarea fermelor familiale şi dezvoltarea agro-industriei;
• creşterea contribuţiei sectorului agricol la produsul intern brut naţional;
• reducerea disparităţilor dintre mediul urban şi rural;
• protecţia mediului şi gestiunea durabilă a resurselor naturale;
• dezvoltarea durabilă şi echilibrată a teritoriului;

Capitolul V: Statutul Camerelor Agricole

Articolul 10: Camerele Agricole se înfiinţează prin reorganizarea instituţională a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă (ANCA) şi a altor structuri din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, specialiştii de la nivel local urmând a asigura expertiza necesară pentru îndeplinirea misiunii Camerelor

Articolul 11: Camerele Agricole sunt structuri autonome de interes public, cu personalitate juridică, având funcţie de consultare, de consiliere şi de reprezentare în domeniul activităţilor de interes agricol, forestier şi alte sectoare apropiate.

În acest sens, ele pot formula, la solicitarea autorităţilor publice sau din proprie iniţiativă, propuneri privind:

• politicile publice de orientare, coordonare şi dezvoltare a sectorului agricol;
• reglementările de ordin fiscal relative la activităţile agricole;
  reglementările funciare şi silvice din mediul rural;
• formarea profesională a fermierilor;
• metodologia de stabilire a preţurilor, a modalităţilor de comercializare a produselor agricole şi/sau procesate;
• coordonarea acţiunilor de împădurire a terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, asigurarea unei concepţii unitare de amenajare a terenurilor degradate şi de corectare a torenţilor pe bazine hidrografice şi perimetre de ameliorare;
• dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere;
• coordonarea exproprierilor pentru cauză de utilitate publică a terenurilor degradate şi pe care se înfiinţează perdele forestiere de protecţie;
• tratamente fitosanitare şi ameliorarea soiurilor şi a raselor de animale;
• agroturism;
• bunele practici agricole.

Capitolul VI: Structură. Finanţare. Mod de funcţionare.

a. Structură

Articolul 12: Camera Agricolă este structurată pe trei nivele: naţional, judeţean şi local, după cum urmează:

Camera Agricolă Naţională - cu sediul central în Bucureşti, este un organism executiv subordonat organismului ales, respectiv Adunarea Naţională /Consiliul Naţional al Camerelor Agricole din România.

MADR.

Camera Agricolă Judeţeană – cu sediul în fiecare din cele 42 de judeţe.

Camera Agricolă Locală – structură locală autonomă aflată în coordonarea Camerei Agricole Judeţene. Camerele Agricole Locale se vor înfiinţa într-un număr corespunzător nevoilor şi specificului fiecărui judeţ, la iniţiativa autorităţilor locale, dar fără a depăşi numărul comunelor din judeţ cu minim 1000 locuitori.

Articolul 13: Camerele Agricole au în componenţă:

• Organe reprezentative de  conducere – Consiliul de Conducere al Camerei. Organ ales, Consiliul dispune de întreaga putere de decizie referitoare la funcţionarea Camerei Agricole, stabilirea obiectivelor proprii, a programelor şi planurilor de acţiune, a modului de utilizare a resurselor alocate (umane, materiale şi financiare). Prerogativele, componenţa şi regulamentul de funcţionare sunt aceleaşi pentru toate Camerele Agricole.
• Organe de execuţie tehnico-operaţionale, reprezentând structura tehnico-administrativă a Camerelor Agricole – Serviciul Tehnic. Membrii Serviciului Tehnic al Camerei Agricole reprezintă personalul tehnic de specialitate provenind din reorganizarea ANCA şi a altor instituţii aparţinând administraţiei agricole. Transferul de personal se va face conform Normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.

Articolul 14: Mandatul organelor alese ale Camerelor Agricole este de 3 ani.

Articolul 15: Consiliul de Conducere al Camerei Agricole este compus din:

• La nivel local: aleşi locali (primar, consilieri locali) în proporţie de 20%; reprezentanţi aleşi ai producătorilor agricoli, membri de drept ai Camerei, în proporţie de 60%; alţi reprezentanţi ai comunităţii locale (preot, director de şcoală, personalităţi locale) în proporţie de 20%.
• La nivel judeţean: aleşi locali (consilieri judeţeni, preşedinţi şi/sau vicepreşedinţi de Consilii Judeţene) în proporţie de 20%; reprezentanţi aleşi ai producătorilor agricoli, membri de drept ai Camerei, în proporţie de 60%; reprezentanţi ai structurilor MADR din teritoriu în proporţie de 20%.
• La nivel naţional: reprezentanţi aleşi ai Camerelor Agricole judeţene (unul pe judeţ), ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, câte un reprezentant al asociaţiilor şi federaţiilor comunităţilor locale, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi ai mediului universitar.

b. Finanţare

Articolul 16: (1) Finanţarea Camerelor Agricole se va face conform următorului algoritm:

• alocări din bugetul MAPDR (pentru finanţarea salariilor personalului tehnic şi de specialitate);
• alocări din bugetele locale (însemnând cotă-parte din impozitul pe terenul agricol, pentru finanţarea cheltuielilor curente de funcţionare, de administrare a patrimoniului şi de asigurare a investiţiilor);
• contribuţia membrilor (din plata cotizaţiei, pentru finanţarea proiectelor prioritare).

(2) Modalitatea de finanţare a Camerelor Agricole va fi detaliată în normele de aplicare a prezentei legi.

Articolul 17: Camerele Agricole sunt structuri de utilitate publică.

c. Mod de funcţionare

Art. 18: Modul de funcţionare a Camerelor Agricole va fi stabilit prin Normele de aplicare ale prezentei legi.

Capitolul VII : Rolul MADR

Art. 19: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va asigura, prin serviciile specializate, coordonarea metodologică a Serviciilor Tehnice din cadrul Camerelor Agricole.

Art. 20: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va finanţa din bugetul propriu, funcţionarea Camerelor Agricole de la nivel Judeţean, conform metodologiei stabilite la Art. 16.

Art. 21: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va elabora în termen de 6 luni de la adoptarea prezentei legi Normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia.

Capitolul VIII: Rolul autorităţilor locale

Art. 22: Autorităţile locale vor asigura funcţionarea Camerelor Agricole de la nivel Judeţean şi a Centrelor Locale, conform metodologiei din Normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 23: Autorităţile locale vor finanţa din bugetul propriu, funcţionarea Camerelor Agricole de la nivel Judeţean şi a Centrelor Locale, conform metodologiei prezentate la Art. 16.

Dispoziţii finale

Art. 24: Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, posibilitatea iniţierii de propuneri şi completări a acestora revenind tuturor organismelor aflate sub incidenţa acestei legi.

Art. 25: La data intrării în vigoare a Normelor metodologice de aplicare a prezentei legi, toate actele normative care reglementează sectorul agricol, forestier, de acvacultură, de creştere a animalelor vor fi reexaminate şi, după caz, amendate conform prevederilor prezentei legi.

Art. 26: Toate dispoziţiile legale anterioare contrare prezentei legi vor fi abrogate. 

• < Anterior
• Următor >