Criza degradării solurilor contribuie la dublarea migrației globale, avertizează un nou raport

Detalii

Categorie: Stiri agricole

18 Aprilie 2025

Se estimează că până la sfârșitul secolului migrația globală se va dubla, în mare parte din cauza crizelor devastatoare și interconectate reprezentate de degradarea solului, schimbările climatice și insecuritatea alimentară, conform unui nou raport publicat astăzi de mișcarea Salvează Solul.

Se estimează că până la sfârșitul secolului migrația globală se va dubla, în mare parte din cauza crizelor devastatoare și interconectate reprezentate de degradarea solului, schimbările climatice și insecuritatea alimentară, conform unui nou raport publicat astăzi de mișcarea Salvează Solul.
 
Raportul, intitulat „Legătura dintre degradarea solurilor, schimbările climatice și insecuritatea alimentară: O criză globală iminentă a migrației”, sintetizează date de la organisme internaționale de top, inclusiv Banca Mondială și UNCCD, prezentând un avertisment puternic cu privire la viitoarele strămutări forțate ale populației, care contribuie la instabilitatea globală și la presiunile migratorii relevante și pentru România.
 
Analiza raportului evidențiază faptul că, în timp ce schimbările climatice sunt un catalizator major, degradarea solului acționează ca un „multiplicator critic al amenințărilor”, adesea ignorat. Această degradare diminuează capacitatea terenurilor de a rezista șocurilor climatice precum seceta și inundațiile, reduce drastic productivitatea agricolă și intensifică insecuritatea alimentară, forțând în cele din urmă milioane de oameni să părăsească locurile în care trăiesc.
 
Proiecțiile Băncii Mondiale analizate în raport estimează că impactul schimbărilor climatice, exacerbat de starea precară a terenurilor, ar putea forța până la 216 milioane de persoane să migreze intern până în 2050. Se preconizează că această strămutare internă a populației va crește semnificativ tendința de migrație internațională.
 
„Raportul nostru arată că temelia comunităților stabile se erodează, literalmente, sub picioarele noastre.”, se arată în analiza Salvează Solul. Având în vedere estimările care sugerează că 95 % din terenurile planetei ar putea fi degradate până în 2050 dacă tendințele actuale continuă, raportul detaliază consecințele grave care se manifestă deja. În Africa Subsahariană, degradarea solului ar putea reduce producția agricolă cu până la 22 % până în 2040, iar în unele zone randamentul culturilor de porumb ar putea scădea cu 50 % până în 2050.  
 
Raportul remarcă, de asemenea, efectele negative semnificative din Europa. Acesta estimează că, în cazul unor scenarii cu emisii de carbon ridicate, aproximativ 15 % din continent ar putea trece la o categorie climatică mai uscată până în 2100, intensificând deșertificarea și afectând producția alimentară.
 
Practicile agricole intensive care contribuie la degradarea solului subminează sustenabilitatea sistemului alimentar. Despădurirea exacerbează și mai mult eroziunea solului prin îndepărtarea stratului de vegetație protector. Per ansamblu, se estimează că o treime din teritoriul României (aproximativ 7 mil. ha) și 40 % din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare, cele mai expuse regiuni fiind sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.
 
Raportul Salvează Solul subliniază faptul că solul degradat, caracterizat prin conținut scăzut de materie organică, își pierde capacitatea vitală de a reține apa și nutrienții. „Menținerea unui sol sănătos cu materie organică adecvată – în mod ideal 3-6% – nu este doar o problemă de mediu; este fundamental pentru prevenirea migrației forțate”, spune Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul. „Atunci când solul își pierde vitalitatea, comunitățile își pierd reziliența la secetă, randamentul culturilor scade vertiginos, iar oamenii nu au de ales decât să se mute. Acest raport subliniază nevoia urgentă de a vedea în mod clar solurile sănătoase și vii drept soluția pentru complexul de probleme cu care se confruntă omenirea: migrația în masă, schimbările climatice, degradarea terenurilor și securitatea alimentară.”
 
Raportul susține cu tărie intervențiile sub forma măsurilor bazate pe politici care se axează pe refacerea sănătății solului prin gestionarea durabilă a terenurilor și agricultura regenerativă. De asemenea, acesta solicită ca refacerea solurilor să fie prioritară în cadrul finanțărilor pentru combaterii schimbărilor climatice, solicită sisteme mai bune de sprijin pentru agricultori în vederea adoptării de practici durabile, precum și integrarea sănătății solurilor în toate strategiile climatice și de dezvoltare. Astfel de măsuri, susține raportul, sunt esențiale nu numai pentru securitatea alimentară și atenuarea schimbărilor climatice, ci și pentru a permite comunităților să rămână reziliente și stabile în regiunile lor de origine.
 
Mișcarea Salvează Solul subliniază faptul că abordarea crizelor corelate reprezentate de schimbările climatice, insecuritatea alimentară și degradarea solului necesită acțiuni imediate și integrate. A investi în sănătatea solului, așa cum se detaliază în noul raport, oferă o cale puternică de atenuare a impactului schimbărilor climatice, de asigurare a securității alimentare și de reducere semnificativă a presiunilor care determină migrația globală.
 
 
Despre Salvează Solul:
 
Salvează Solul este o mișcare populară globală, lansată de Conscious Planet pentru a aborda o criză existențială – degradarea rapidă a solurilor agricole. În ultimii 30 de ani, Salvează Solul a implementat o strategie holisticǎ pentru revitalizarea solului, prin proiecte conduse de fermieri care pot fi extinse la scară largă, prin promovarea de politici și prin campanii de sensibilizare a cetățenilor.
 
Mișcarea colaborează cu o serie de guverne din întreaga lume pentru a elabora politici privind solurile și sprijină peste 250.000 de fermieri din India pentru a face tranziția către diverse alte practici agricole regenerative, inclusiv agrosilvicultura.
 
Salvează Solul este susținută, printre altele, de Programul ONU pentru Mediu, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării, Programul Alimentar Mondial și UICN.

• < Anterior
• Următor >