Clubul Fermierilor Romani sustine alocarea financiara privind realizarea de imbunatatiri funciare din cadrul PNRR

Detalii

Categorie: Stiri agricole

24 Aprilie 2021

Clubul Fermierilor Romani isi exprima sprijinul privind repartizarea alocarii financiare prognozate in propunerea transmisa de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene in luna aprilie catre autoritatile de la Bruxelles pentru realizarea de imbunatatiri funciare la nivel national, ca masura obligatorie pentru redresarea economiei nationale post COVID-19.

Finantarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare si extindere a sistemului pentru o mai buna gestiune a apei la nivel national (inclusiv irigatii, desecare) reprezinta o activitate care se incadreaza deplin in conditiile stabilite de Comisia Europeana pentru asigurarea si cresterea rezilientei in agricultura, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicarilor si clarificarilor facute de reprezentanti din Directiile Generale ale Comisiei Europene si ai unor organizatii europene reprezentand interesele fermierilor cu care cooperam direct si conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultura Janusz Wojciechowski privind rolul major al Romaniei in cadrul Uniunii Europene in cee ce priveste aprovizionarea cu materie prima bruta.

”In contextul discutiilor recente privind neeligibilitatea finantarii irigatiilor prin PNRR, reprezentantii de la Bruxelles ai asociatiilor europene cu care suntem in contact au confirmat ca solicitarile Comisiei Europene sunt pentru transmiterea in procesul de negociere a unor prezentari tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atat de mare asupra rezilientei si relansarii economice. Pe baza consultarilor cu fermierii si expertii Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finantarii prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanta strategica pentru agricultura si mediu, precum si elemente de sustinere in ceea ce priveste contributia acestui program la cresterea rezilientei fermelor din Romania si relansarea economica a activitatii in sectorul agricol si nu numai”, declara Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Romani.

In urma scrisorii transmise la inceputul lunii februarie de DG Agricultura din cadrul Comisiei Europene catre doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare si Rezilienta) si domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice si Financiare), se evidentiaza clar directiile care trebuie urmarite in propunerile privind reformele vizate in agricultura: reducerea costurilor de productie pentru fermieri, imbunatatirea gestionarii solului si a calitatii apei, reducerea utilizarii ingrasamintelor, pesticidelor si emisiilor de Gaze cu efect de sera (GES), imbunatatirea biodiversitatii si crearea unui mediu mai sanatos.

Imbunatatirea calitatii solului, reducerea costurilor de productie pentru fermieri, diminuarea substantelor chimice utilizate in agricultura si dezvoltarea biodiversitatii sunt actiuni care se pot maximiza printr-o reforma care sa vizeze gestionarea eficienta a apei prin sisteme de irigatii performante, adaptate nevoilor secolului XXI si prin investitii ȋn amenajari hidroameliorative cu rol important in zona de desecare si drenaj.

”In acest sens, consideram ca schimbarile climatice tot mai evidente din ultima decada, lipsa infrastructurii la nivelul imbunatatirilor funciare si mai ales, criza COVID-19 conduc treptat catre o criza alimentara care poate fi combatuta prin intermediul unor investitii adecvate in agricultura romaneasca. Agricultorii se confrunta cu provocari specifice mai ales in ceea ce priveste infrastructura si dezvoltarea economica a zonelor rurale”, subliniaza Florian Ciolacu.

Spania a propus in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta o reforma la nivelul unor directii strategice, precum: (I) agenda urbana si rurala, lupta impotriva depopularii rurale si dezvoltarea agricola; (II) infrastructuri si ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investitii enumeram infrastructura si ecosisteme rezistente – 12,2 % si agenda urbana si rurala, lupta impotriva depopularii rurale si dezvoltarea agricola – 16%. Practic, Spania urmareste dezvoltarea economica a tarii pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spatiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

In ceea ce priveste Grecia, aceasta tara sudica a Europei vizeaza in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta 5 piloni importanti, dupa cum urmeaza: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul si zona agricola si neagricola, (III) extroversiune, (IV) fuziuni si achizitii pentru scalarea afacerilor, (V) inovatie si cercetare. Practic, se urmareste dezvoltarea zonei agricole utilizand practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizarii, sa poata dezvolta si afaceri cu caracter neagricol la nivelul spatiului rural. Acest aspect va implica atat zona de cercetare si inovatie, cat si scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime si a turismului.

In cazul Germaniei, una dintre tarile cele mai dezvoltate la nivelul spatiului comunitar, situatia schimbarilor climatice, a investitiei in infrastructura si a tranzitiei verde au fost considerante de o importanta strategica la nivel national, aspect care se regaseste si in structurarea pilonilor Programului National de Redresare si Rezilienta, dupa cum urmeaza: (I) politica climatica si tranzitia energetica, (II) digitalizarea economiei si a infrastructurii, (III) digitalizarea educatiei, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sanatate rezistent la pandemii, (VI) administratia publica moderna si reducerea barierelor in calea investitiilor. Practic, directia acestei tari vizeaza investitii in infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel incat depasirea crizei COVID-19 sa nu lase urmari economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franta, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul National de Redresare si Rezilienta in trei mari directii: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO si (III) coeziune – 36 miliarde EURO. In acest sens, observam ca desi detine o infrastructura dezvoltata si adaptata nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, aceasta tara aloca aproximativ 2/3 din bugetul total al Romaniei aferent acestui program de finantare catre sectoare precum infrastructura si mobilitate verde, tehnologie verde, tranzitia agricola catre zona ecologica, economie circulara si biodiversitate. Toate acestea se pot realiza avand la baza o infrastructura de imbunatiri funciare adecvata, aspect important catre care Romania tinde in viitorul apropiat, prin intermediul acestor finantari europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare si Rezilienta, exista o definire clara privind recomandarile unor investitii care sa vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbarile climatice si a celor de mediu. In acest sens, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale urmareste prin investitia in infrastructura la nivel national a principalelor canale de irigatii oferirea catre fermier a posibilitatii extinderii in cadrul propriei exploatatii a unui sistem de alimentare cu apa, imperios necesar pentru imbunatatirea calitatii solului, reducerea costurilor de productie pentru fermieri, diminuarea substantelor chimice utilizate in agricultura si dezvoltarea biodiversitatii. Actiunea acestor sisteme de irigatii la nivel de fermier va fi conditionata de existenta unor senzori care sa monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel incat aceasta practica agricola sa poata fi incadrata in zona de agricultura de precizie, sector intens dezvoltat in restul tarilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Romani a pus la dispozitia autoritatilor elemente de analiza a riscului si argumente privind importanta cresterii competitivitatii agriculturii romanesti prin modernizarea si extinderea amenajarilor hidroameliorative (anexa comunicat), care sustin necesitatea, oportunitatea si beneficiile asigurarii finantarii in cadrul PNRR a imbunatatirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din Romania, pentru a sustine agricultura performanta din Romania.

Despre Clubul Fermierilor Romani

Clubul Fermierilor Romani pentru Agricultura Performanta este o asociatie non-profit si neguvernamentala a fermierilor din Romania. Membrii asociatiei sunt fermieri performanti care au modele de afaceri bazate pe inovatie, tehnologie si bunele practici in agricultura, pentru cresterea competitivitatii si a valorii adaugate create in acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Romani este sa asigure implicarea activa a membrilor sai in procesul de consultare si elaborare a reglementarilor europene si nationale in domeniul agricol, cu scopul de a creste performanta fermierilor din Romania.

Clubul Fermerilor Romani lanseaza si deruleaza programe si proiecte concrete pe patru directii strategice de actiune: reprezentare, consiliere si consultanta, formare si leadership, informare si comunicare.

• < Anterior
• Următor >