Risipa alimentara in agricultura: milioane de tone de alimente la gunoi

Detalii

Categorie: Stiri agricole

12 Mai 2017

Se estimeaza ca in UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deseuri alimentare. Sau 173 de kilograme pe cap de locuitor. Ce sectoare produc cele mai multe deseuri? Ce se face la nivel UE pentru reducerea acestora? Ce pot face fermierii? Dar consumatorii? Aflati din articolul nostru.

Se estimeaza ca in UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deseuri alimentare. Sau 173 de kilograme pe cap de locuitor. Ce sectoare produc cele mai multe deseuri? Ce se face la nivel UE pentru reducerea acestora? Ce pot face consumatorii? Aflati din articolul nostru.

Potrivit FAO, in Europa 20% din fructe si legume, 20% din culturile de radacinoase si tuberculi si 10% din semintele oleaginoase si leguminoase sunt pierdute in agricultura, cu alte 5% din fructe, legume, radacinoase si culturi tuberculoase pierdute dupa recoltat.

Unele pierderi la nivel de ferma rezulta nu numai din specificatiile calitative ale produselor impuse furnizorilor, ci si din alte practici restrictive, cum ar fi anularea comenzilor ca urmare a modificarilor cererii de piata, supra-productia ca urmare a cerintelor de a satisface cererile sezoniere si utilizarea produselor alimentare de baza ca "lideri de pierderi" pentru a creste cota de piata. Aceste aspecte subliniaza necesitatea revizuirii standardelor comerciale privind calitatea si estetica pentru clasificarea produselor agricole.

Noile masuri vor viza restaurarea unei politici eficiente de reglementare a pietelor agricole, pentru a se echilibra mai bine oferta cu cererea in scopul reducerii risipei de alimente.

Parlamentul European considera ca sunt necesare studii mai ample pentru a evita risipa de alimente in productia primara si recomanda inlocuirea cu metode ecologice a vechilor practici care produc risipa resurselor in productia agricola, in prelucrarea sau distributia produselor alimentare.

De asemenea, prin noul pachet de masuri, se vor incuraja statele membre si CE sa promoveze alimentele locale si ecologice si sa sprijine lanturile scurte de aprovizionare si vanzarea produselor agricole direct "de la poarta fermei" sau "de acasa". Produsele locale si regionale, precum si sistemele de agricultura sprijinite de comunitatile locale, permit lanturi de aprovizionare mai scurte, care sporesc standardele de calitate ale produselor si sprijina cererile sezoniere, avand astfel beneficii sociale, de mediu si economice considerabile.

Risipa alimentara in Romania

Romania are una dintre cantitatile cele mai scazute de deseuri alimentare generate, respectiv 76 Kg per persoana, fiind, alaturi de Slovenia si Malta, una din tarile cu cea mai mica risipa alimentara per total.

De asemenea astazi, 12 mai 2017, s-a propus o Hotarare pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Aceasta prevede Masurile de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare privesc fiecare veriga a lantului alimentar incepand cu productia primara, sectorul de procesare, depozitarea, distributia, comercializarea, inclusiv sectorul de industrie hoteliera si cel al serviciilor alimentare si constau in: masuri de planificare sau alte instrumente economice care promoveaza utilizarea eficienta a resurselor, masuri de colectare selectiva a produselor alimentare improprii consumului uman, masuri de educare si informare a operatorilor referitoare la prevenirea risipei de alimente, adaptarea productiei la conditiile de piata, asigurarea trasabilitatii, masuri privind donarea alimentelor, cuantificarea risipei de alimente, promovarea cercetarii, dezvoltarii si utilizarea rezultatelor acestora in vederea realizarii de produse si tehnologii, economice si adaptate la mediu.

Proiectul de hotarare este postat pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (Click Aici), iar cetatenii si institutiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii in termen de 10 zile.

Povestea rosiilor risipite

377.000 de tone de rosii se pierd sau risipesc in lantul alimentar anual. Aceasta pierdere echivaleaza cu folosirea inutila a 90 de kilometri patrati de teren, a 57 de miliarde de litri de apa si a 7 milioane de ore de munca. Gestionarea deseurilor (rosiile aruncate) costa 12,3 milioane de euro. Producerea acestora a generat 312.000 de tone de gaze cu efect de sera, aproximativ cat emit 55.000 de masini.

In ferme, in procesare si productie, in magazine, restaurante si acasa… alimentele se pierd si se risipesc de-a lungul intregului lant alimentar. Pe primul loc in generarea deseurilor alimentare se gasesc gospodariile.

Este necesar ca cetatenii sa inteleaga mai bine notiunile de siguranta alimentara, risipa alimentara si cauzele acesteia. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, etichetele privind data expirarii nu sunt bine intelese. Aceasta confuzie sporeste rata risipei alimentare. In acelasi timp, aproape sase din zece europeni declara ca verifica intotdeauna etichetele „a se consuma, de preferinta, inainte de” si „data-limita de consum”.

Risipa alimentara: o chestiune economica, ecologica si etica

Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbarile climatice, avand o amprenta de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de sera antropogene globale. Reprezinta o risipa de resurse limitate, precum pamant, energie si apa de-a lungul intregului ciclu de viata al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate in atmosfera 4,5 kg de CO2.

Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice si de mediu ridicate, ci si consecinte etice. Conform Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriti. Conform Eurostat, in 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populatia UE) nu isi permiteau o masa de calitate o data la doua zile.

Ce face Parlamentul pentru reducerea risipei alimentare

Luni, 15 mai, deputatii europeni vor dezbate un raport redactat de Biljana Borzan (S&D), care propune o serie de masuri pentru reducerea risipei alimentare cu 50% pana in 2030. Cu acest obiectiv, Parlamentul repeta obiectivul pe care l-a fixat deja in pachetul de legi privind deseurile, care a fost votat in martie.

In plus, raportul Borzan include facilitarea donatiilor alimentare si solutii pentru eliminarea confuziei legate de etichetele de expirare a produselor alimentare. Raportul va fi dezbatut in plen pe 15 mai seara si votat pe 16 mai. Puteti urmari dezbaterea in direct pe site-ul nostru.

Parlamentul European

• < Anterior
• Următor >