Compostarea reduce volumul gunoiului de grajd

Detalii

Categorie: Agrotehnica

07 Iunie 2011

Compostarea ucide semintele de buruieni, agenti patogeni, si rezolva problemele de depozitare a gunoiului de grajd. Prin compostare se reduc gramezile de gunoi de grajd cu jumatate pana la doua treimi din cantitatea initiala.

Compostul este de asemenea mai putin dens decat gunoiul de grajd. Aceasta reduce costurile de manipulare, deoarece este mai putin material si mai usor de a aplicat pe camp.

Compostarea nu presupune doar adunarea gunoiului de grajd si lasarea acestuia sa stea. Compostarea este un proces de descompunere rapida. Bacterile si fungii responsabili pentru compostare sunt indigene, ele exista deja in gunoiul respectiv. Este datoria noastra de a crea un mediu favorabil pentru organismele de descompunere.

Compostarea a gunoiului de grajd necesita 20 - 40 parti de carbon pentru fiecare parte de azot. Acest lucru echivaleaza cu aproximativ 80 % gunoi de grajd si 20 % reprezentat de straturile/asternuturile de paie. Gunoiul de grajd este sursa de azot, iar paiele sunt sursa de carbon.

Compostul trebuie de asemenea sa dispuna de suficient aer si apa. 50% din spatiul poros trebuie sa contina aer si restul de 50 la suta trebuie sa fie umplut cu apa. Ca exemplu practic acesta ar trebui sa se simta la atingere ca o carpa bine stoarsa. In cazul in care apa se scurge dintr-un pumn de compost, este prea umed. In cazul in care nu se simte umed la atingere, atunci este prea uscat.

Dupa ce a fost adunat compostul, gramada ar trebui sa se incalzeasca peste 54-55ºC doua sau trei zile. In cazul in care gramada nu generaza caldura, atunci unul sau mai multi din cei patru factori (carbon, azot, aer sau apa) nu este in doza recomandata. Temperatura ar trebui sa ramana peste 54-55ºC pentru cateva saptamani si apoi sa scada. Odata ce temperatura scade, gramada trebuie sa fie intoarsa.

Fermierii pot cumpara echipamente speciale pentru amestecarea compostului, dar acestea poate fi costisitoare. O alternativa este sa folositi tractoarele sau excavatoarele cu cupa pentru intoarcerea amestecului. In acest fel se introduce oxigen in compost si va stimula microbii din interior sa continue incalzirea. Deasemenea se va urmari omogenizarea amestecului prin mutarea materialului de la marginea gramezii spre interior.

Durata ciclurilor de incalzire ulterioare se va scurta cu fiecare intoarcere a compostului. Dupa 3-5 cicluri de incalzire gunoiul de grajd devine compost.

Este recomandat ca noul compost sa stea cateva saptamani inainte de folosire pentru a se anula din acesta microorganismele si substantele care sunt fitotoxice. Odata ce compostul a ajuns la temperatura mediului ambiant, este gata pentru a fi folosit ca ingrasamant.

Circa 15% azot, 30% fosfor si 30%  potasiu din totalul de compost ar trebui sa fie disponibile culturilor care sunt plantate.

Chris Augustin - North Dakota State University

• < Anterior
• Următor >