Rolul asolamentului in agricultura

Detalii

Categorie: Agrotehnica

21 Februarie 2011

In ultimii ani, in agricultura din Romania se cultiva cu preponderenta cateva culturi (grau, rapita, porumb, floarea soarelui), fara a se tine seama de rolul si importanta asolamentului. Cum toata lumea se pricepe la agricultura, desigur ca fiecare producator agricol cultiva asa cum se pricepe, uneori mai bine, alteori mai rau, dar productiile obtinute nu reusesc sa acopere in totalitate investitiile facute pentru a cultiva pamantul. De fapt, nu se respecta o regula de baza a agriculturii, respectiv, asolamentul. Dar ce este asolametul?

Repartitia diferitelor plante pe tarlale si sole, in cadrul unei asociatii agricole se numeste asolament. Asolamentul se refera la distributia culturilor in spatiu, iar rotatia la succesiunea lor in timp. De cele mai multe ori, cele 2 notiuni se suprapun, de aceea asolamentul se mai poate defini, ca fiind succesiunea culturilor de camp si spatiu, insotita de un sistem corespunzator de lucrari agricole si fertilizare care asigura cresterea fertilitatii solului si sporirea cantitativa si calitativa a recoltei.

Prin aplicarea asolamentului, apa este folosita in mod rational, deoarece consumul de apa al plantelor cultivate este diferit. Este necesar ca dupa o planta cu un consum specific mai mare, sa urmeze alta cu un consum specific mai mic (ex. graul nu poate urma dupa lucerna in regiunile secetoase, deoarece lucerna consuma cantitati mari de apa; dupa lucerna poate urma porumbul, care se seamana la jumatatea lui aprilie, iar pana atunci, o parte din rezervele de apa se refac.). Ceea ce se intimpla cu apa, se intimpla si cu substantele nutritive, si anume: unele plante agricole secatuiesc solul de macroelemente (ex. sfecla de zahar, sorgul, etc), iar altele il imbogatesc in azot (cazul leguminoaselor), unele plante au nevoie mai mult de potasiu (sfecla si cartoful), iar altele (cerealele) au un consum mai mare de azot si fosfor.

Ingrasamintele chimice, dar mai ales cele organice, reusesc sa mentina continutul de materie organica la un nivel ridicat. Gunoiul de grajd se poate aplica direct la o serie de culturi cum ar fi: cartof, porumb, sfecla de zahar, sau se poate aplica la cultura anterioara pentru culturile de orzoaica, mazare, mei. In cadrul asolamentului, gunoiul de grajd aplicat direct la plantele din prima categorie, va contribui la mentinerea continutului de materie organic, fara a influenta defavorabil plantele din a doua categorie.

Lucrarile solului foarte dese contribuie la deteriorarea structurii solului; dupa plantele prasitoare (porumb, sfecla, floarea soarelui, cartof), trebuie sa urmeze plante semante in randuri dese (cereale, leguminoase, etc) care refac in parte structura deteriorata a solului.

Asolamentul da posibilitatea de a lupta impotriva buruienilor, astfel dintre cerealele de toamna, cea care lupta cel mai bine cu buruienile, este secara care creste repede si viguros, radacinile sunt mai ramificate ca la grau si orz si au putere mai mare de solubilizare a elementelor nutritive, infrateste mai mult, are talie inalta si pune stapanire pe teren, producand subsante toxice pentru unele buruieni, astfel in primavara apar mai putine buruieni in cultura de secara.

Epoca de recoltare are un rol insemnat in combaterea buruienilor, deorece culturile recoltate mai devreme nu dau posibilitatea buruienilor sa creasca sau semintelor lor sa ajunga la maturitate. Exista si buruieni parazite, care se inmultesc considerabil daca se cultiva an de an aceeasi planta (ex. atacul de lupoaie la floarea soarelui, tutun si alte plante). In general trebuie sa se alterneze culturile care imburuieneaza solul, cu cele care au rolul de a curata solul de buruieni. De asemenea, asolamentul permite combaterea bolilor criptogamice si a parazitilor vegetali si animali; astfel rugina bruna la grau, se transmite prin plantele tinere de grau care rasar dupa recoltare (samulastra) la cultura care se seamana in toamna pe aceeasi sol. La fel si taciunele porumbului, daca porumbul este cultivat consecutiv.

Agentii bolilor criptogamice care se propaga prin sol, pot fi impiedicati sa atace plantele cultivate daca microorganismele din sol au o activitate intensa. Gunoiul de grajd, ingrasamintele verzi, amendamentele, ingrasamintele chimice, lucrarile solului creeaza conditii favorabile pentru activitatea microorganismelor in sol si care reduce foarte mult atacul ciupercilor care provoaca ingenuchierea tulpinilor de grau si orz, patarea cenusie a frunzelor de porumb, putregaiul plantelor de sfecla de zahar. Sunt si plante care nu pot urma dupa ele insele, cum ar fi cazul trifoiului, inului etc., deoarece formeaza in sol, in primul an, compusi toxici, care devin vatamatori pentru plante in al doilea an de cultura.

Gica Stroie
director vanzari Summit Agro Romania

www.sumi-agro.ro

• < Anterior
• Următor >