Producator si protector al mediului

Detalii

Categorie: Editorial

13 Iulie 2008

Cand nu mai are stiri senzationale despre talharii, violuri, jafuri, crime, adulter, accidente rutiere, coruptie, certuri politice, presa se ocupa de sport si agricultura. Ea gaseste, in aceste doua domenii, terenuri fertile, care produc stiri pe banda rulanta. In acest sezon, nu puteau sa lipseasca, stirile privind arderea miristelor de paie.

Cu cativa ani inainte de revolutie sa interzis arderea miristilor. Posibil sa fi intervenit un agronom prieten cu "tovarasul". Ceausescu a dat ordin primarilor sa sanctioneze disciplinar pe toti cei care vor da foc la miristi. In anul 1988, am fost nevoi sa apelez, personal, la secretarul judetean cu agricultura, pentru a obtine aprobarea de a da foc la o parcela, invadata masiv de soareci. Atunci cand am dat foc la miristea respectiva, in prealabil am informat pe toata lumea si am luat masurile de prevenire a incediului. Pentru asta am avut la dispozitie cisterna de 8 000 litri, plina cu apa, doua tractoare dotate cu pluguri, instinctoare, maturi cu coada lunga, etc. Cred ca frica de puscarie, ma facut sa iau toate masurile cuvenite. In celelate parcele, ocupate cu paie, ori am balatot paiele, ori le-am dat cetatenilor sa le adune in vrac, ori am trecut perpendicular cu discul echipat cu grape cu colti, ori am tocat paiele si le-am imprastiat pe teren.

Arderea miristilor si a resturilor vegetale fara acordul autoritatilor de mediu se sanctioneaza cu amenzi intre 3000 si 50000 RON. Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, fermierii romani trebuie sa respecte bunele conditii agricole si de mediu si in ceea ce priveste standardele pentru mentinerea continului optim de materie organica in sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzatoare privind arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul agricol. De asemenea, arderea miristilor si a resturilor vegetale este permisa numai cu acordul autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Asemenea prevederi enuntate anterior se regasesc in Ordinul comun (nr.1381/20 decembrie 2006) al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Specialistii afirma ca prin arderea miristilor si a resturilor vegetale se degaja poluanti implicati in generarea afectului de sera care duc la modificari climatice tot mai evidente pe plan mondial.

Daca un fermier are un ha de teren, poate primii o amenda de 3000 de lei, daca da foc la paie sau la resturi vegetale. In multe zone din Romania, un hectar de teren, se vinde cu 3000 de lei. Cred ca nu merita riscul de a da 3000 de lei pentru o actiune nesabuita. Intr-o zi cu furca poti sa eliberezi un hectar de paie, sau poti sa imprastii paiele pentru a nu fi adunate de plug, si a strica calitatea araturii. Solutii ecologice sunt destule.

Trebuie spus, in alta ordine de idei, ca zeci de mii de ferme din Uniunea Europeana primesc ajutoare pentru investitii, daca protejeaza mediul inconjurator. Asta inseamna ca fermierul european indeplineste o dubla functie, cea de producator si cea de protector al mediului.

Fermierii romani pot sa primeasca ajutoare de protectia mediului ca si cei europeni. Atfel ei pot primi ajutoare, in afara de protectia mediului, si pentru: protectia sanitara si igiena animalelor; economisirea energiei; imbunatatirea conditiilor de munca si de viata; ameliorarea calitativa si restructurarea productiei in functie de cerintele pietei.

Toate aceste masuri de sprijin se iau prin politica de dezvoltare rurala durabila in Uniunea Europeana, care este al doilea pilon al Politici Agricole Comunitare (PAC).

Principiile de dezvoltare rurala durabila sunt:

• multifunctionalitatea agriculturii, care implica incurajarea unei largi game de servicii oferite producatorilor;
• abordarea multisectoriala si integrata, care implica crearea de noi surse de venit, noi locuri de munca, protejarea mediului si patrimoniului rural;
• ajutoare flexibile, bazate pe subventii si promovarea descentralizarii, consultari la nivel local si a asociatiilor;
• transparenta, care presupune intocmirea programelor de conducere bazata pe o legislatie simplificata si accesibila.

Dupa aproape doi ani de zile, de la intrare in UE, aceste principii nu prea sunt cunoscute nici de catre cei care trebuie sa le aplice si nici de catre cei care trebuie sa le respecte. Fermierii romani nu cunosc deasemena nici avantajele practicarii unei agriculturi durabile. Dar inainte de a vorbii despre avantaje, ar trebui sa cunoastem ce inseamna agricultura durabila?

Conceptul de dezvoltora durabila definit la Conferinta ONU din 1992 de la Rio de Janeiro, inseamna aceea dezvoltare care indeplineste necesitatile prezentului fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare.

In dezvoltarea durabila, agricultura ocupa locul cel mai important pentruca indeplineste functii esentiale pentru existenta omului si naturii. Este o alternativa la agricultura intensiva industriala. Aceasta agricultura este durabila pentruca protejeaza resursele naturale. Ea foloseste resurse care se regenereaza. De asemenea foloseste rational utilajele moderne, substantele fitosanitare si limitat ingrasamintele chimice. Exista mai multe tipuri de agricultura durabila, respectiv: organica, biologica, biodinamica, agroecologica (verde), biotaraneasca, etc.

Avantajele fermierilor care practica agricultura durabila sunt: fondurile pentru agroturism; fondurile pentru investitii necesare modernizarii transformarii si comercializarii produselor agroalimentare; fondurile alocate extensificarii productiei si agriculturii; preturile remuneratorii si un sistem compensator de plati stimulative.

Din pacate nu sunt ministrul agriculturii pentru a putea generalizarea sistemul de agricultura durabila in toata tara si nici ministru mediului pentru a pune in aplicare legislatia UE de protectie a mediului.

Protectia mediului nu insemna, numai, sa plantam un pom simbolic, de ziua pamantului, si sa mergem pe jos la servici, de ziua mediului. Am impresia ca la gradinita se fac mai multe actiune de protectia mediului.

39 miliarde de euro pentru mediu si 13 miliarde pentru dezvoltare rurala durabila sunt banii pe care Romania ii primeste pana in 2013 de la UE. In loc sa folosim cu folos, banii primiti, noi dam foc la miristi in prostie.

Iata paradoxul integrarii si adevarul fals in care nu mai cred. Este fals pentruca este ori un monstru cu doua capete ori o momie fara maini si picioare. Asa ca noi romanii, oscilam intre frica de integrare si iluzia ca integrarea nu ne poate schimba proastele obiceiuri. Daca adevarul ar fi fost normal in Romania eram intre tarile de frunte ale Uniunii.

• < Anterior
• Următor >