Produsele Traditionale Romanesti - Posibilitati de finantare, legislatie si informatii utile

Detalii

Categorie: Produse traditionale

08 Iulie 2015

Conform ghidului de bune practici in atestare emis de MADR in anul 2014, produsul traditional este un produs alimentar fabricat pe teritoriul national si pentru care se utilizeaza materii prime locale, care nu are in compozitia lui aditivi alimentari si prezinta o reteta traditionala, un mod de productie si/sau de prelucrare, inclusiv un procedeu tehnologic traditional si care se distinge de alte produse asemanatoare.

Traditionalitatea este considerata elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii. De asemenea, traditionalitatea nu poate sa se limiteze la o compozitie calitativa sau cantitativa ori la un mod de productie stabilit printr-o reglementare comunitara sau nationala ori prin standarde voluntare; totusi, aceasta regula nu se aplica daca reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit in vederea definirii traditionalitatii unui produs.

Atestarea produselor traditionale inseamna recunoasterea traditionalitatii unui produs prin intermediul inregistrarii sale in conformitate cu legile in vigoare.

Alimentele traditionale sunt publicate in Registrul National al Produselor Traditionale (RNPT), registru infiintat si administrat de Directia Generala Industrie Alimentara, prin compartimentul de specialitate cu atributii in domeniul produselor traditionale din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Pentru a figura in Registrul National al Produselor Traditionale, produsul trebuie sa fie fabricat din materii prime locale; sa prezinte o reteta traditionala specifica locului de prelucrare, prin care sa reflecte un tip traditional de productie si/sau de prelucrare, sa aiba in procesul de obtinere a produsului si operatiuni de prelucrare realizate manual si sa dovedeasca un mod de lucru traditional.

Pentru a fi atestat ca produs traditional, acesta trebuie sa fie conform unui caiet de sarcini care se intocmeste de catre operatorul economic. Acest document este elementul principal din cadrul documentatiei pe care un producator trebuie sa o intocmeasca pentru a-si atesta un produs traditional.

Legislatia romaneasca privind atestarea produselor traditionale

Pana in anul 2014, Romania avea peste 4.400 de produse traditionale. In documentele oficiale ale MADR, cele mai numeroase produse erau cele din lapte, urmate de cele din carne, dulceturi, gemuri si alte specialitati dulci. In prezent, de pe lista au fost eliminate mai mult de 4.000 de produse, iar inregistrarea unui produs ca fiind traditional a devenit un proces mai riguros ca niciodata.

Potrivit datelor MADR, dinamica inregistrarii produselor traditionale in registrul de atestare a crescut semnificativ in ultimii zece ani, numarul acestora dublandu-se sau chiar triplandu-se in decursul unui an.

Daca in 2005 au fost inregistrate la MADR 280 de produse, numai in decursul unui singur an, in 2011, numarul acestora a explodat ajungand pana la 1.050. Sistemul de inregistrare era voluntar, netaxabil si nu beneficia de protectie nationala sau comunitara. Cele mai multe produse, 1.474, erau cele din lapte si produse lactate, iar 1.441, cele din carne si produse din carne.

O schimbare legislativa necesara

Mai multi producatori au sesizat Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ca nu toti cei care au primit atestatul pentru realizarea de produse traditionale respecta legislatia in vigoare. Multi s-au plans de faptul ca exista fermieri care produc cantitati uriase, imposibil de realizat in conditiile impuse delege, si ca ingredientele folosite nu sunt intotdeauna exclusiv naturale. Odata ce numarul sesizarilor a crescut, autoritatile au adoptat noi acte normative pentru reglementarea sectorului.

„Ideea de baza a acestui ordin de atestare a produselor traditionale este de a reglementa aceasta piata, in conditiile in care la ora actuala avem inregistrate la Ministerul Agriculturii in jur de 4.400 de produse traditionale, iar o parte dintre acestea nu sunt active sau nu corespund conceptului de produs traditional. Astfel, producatorii din industria alimentara din Romania nu vor mai avea voie sa scrie pe unele alimente ‘produs traditional’ daca acestea sunt fabricate in serie, iar producatorii traditionali vor trebui sa respecte anumite conditii si criterii specifice traditionalitatii pentru a-si putea atesta produsele obtinute in gospodarii”, declara, in 2013, fostul secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Specialistii spun ca inregistrarea unui produs traditional nu este in prezent simpla, dar este esentiala pentru a incuraja diversificarea productiei, dar si pentru a oferi clientilor si doritorilor siguranta calitatii.

Ordinul de atestare a produselor traditionale nr. 360 din 31 octombrie 2013, elaborat de Ministerul Agriculturii impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si Ministerul Sanatatii, stabileste conditiile si criteriile pentru atestarea acestora. Conform ordinului, Directia Generala de Industrie Alimentara, prin compartimentul de specialitate cu atributii in domeniul produselor traditionale din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), infiinteaza si administreaza Registrul National al Produselor Traditionale (RNPT). Registrul se publica anual pe siteul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. De asemenea, ordinul prevede ca inregistrarea sa nu fie permisa in cazul unui produs a carui traditionalitate se datoreaza doar provenientei sau originii sale geografice si aplicarii unei inovatii tehnologice.

„Produsul nu poate fi inregistrat daca se refera doar la cerinte de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevazute de o reglementare comunitara specifica, daca este inselator, cum este in special cel care se refera la o caracteristica evidenta a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini si nici asteptarilor consumatorilor cu privire la caracteristicile traditionale ale produsului”, se arata in document.

Pentru a fi atestat ca produs traditional, produsul trebuie sa fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie sa contina, printre altele, numele produsului (acesta trebuie sa fie unic), descrierea caracteristicilor produsului traditional (prin indicarea principalelor insusiri organoleptice, fizico-chimice si microbiologice), care sa defineasca traditionalitatea acestuia, dar si descrierea caracteristicilor materiilor prime si a ingredientelor folosite in procesul de fabricatie.

De asemenea, caietul de sarcini trebuie sa mai contina descrierea metodei de productie specific zonala, autentica si invariabila, precum si descrierea procesului tehnologic traditional, unde se vor trece toate fazele de productie, inclusiv operatiunile executate manual, cerintele minime si procedurile de verificare si control al traditionalitatii produsului pentru care se intocmeste caietul de sarcini, capacitatea de productie realizata, exprimata in: kg/litri/bucati/zi, dar si date, inscrisuri, referinte bibliografice cu referire la vechimea produsului care trebuie sa demonstreze transmiterea unei traditii cel putin de la o generatie la alta si din care sa rezulte legatura istorica a produsului traditional cu locul si/sau zona de productie sau o declaratie de notorietate din partea unei asociatii a producatorilor de produse traditionale din zona etc.

Dupa depunerea tuturor acestor documente, reprezentantii imputerniciti ai MADR verifica daca documentatia depusa corespunde prevederilor ordinului privind atestarea produselor traditionale si comunica in scris solicitantului, in maximum 15 zile de la inregistrare, daca sunt neconformitati, ulterior verificand la fata locului realitatea datelor inscrise. In situatia in care se constata ca datele inscrise in caietul de sarcini nu corespund cu realitatea din teren, acest fapt se mentioneaza distinct in procesul-verbal de constatare si constituie motivatia neatestarii si neinscrierii produsului in RNPT. In cazul in care documentatia transmisa corespunde prevederilor ordinului, produsul este inscris in RNPT si se elibereaza documentul „Atestat produs traditional”. In caz contrar, documentatia se respinge, comunicand aceasta in scris Directiei pentru Agricultura Judetene sau a Municipiului Bucuresti.

Conform ordinului, MADR are atributii de control privind indeplinirea conditiilor si a criteriilor care au stat la baza acordarii atestatului de produs traditional, iar operatorii economici de produse traditionale sunt obligati sa permita accesul in unitate si in sectia de productie a organelor de inspectie si control ale MADR si ale personalului imputernicit de catre Ministerul Sanatatii.

„Nerespectarea conditiilor si criteriilor pentru atestarea produselor traditionale atrage luarea de masuri administrative si sanctionarea operatorului economic prin anularea atestatului de produs traditional si radierea din RNPT. In cazul in care neconformitatile depistate in timpul inspectiei sunt de gravitate mica, se poate aplica avertisment scris si, de asemenea, se va mentiona, in procesul verbal de control, termenul de remediere a deficientelor constatate”, se mai precizeaza in ordin.

De asemenea, Ministerul Sanatatii, prin personalul imputernicit din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, va efectua controlul conform legislatiei in vigoare si a competentelor si va dispune masurile legale care se impun, iar ANPC verifica si controleaza respectarea pe piata a prevederilor ordinului privind etichetarea si publicitatea produselor traditionale conform legislatiei in vigoare.

Nu in ultimul rand, produsele traditionale sunt marcate cu un logo national prevazut in anexele ordinului.

Reguli ce trebuie respectate de fermierii producatori de produse traditionale:

1. 1. Un spatiu de lucru de marime suficienta pentru ca receptia materiei prime si prepararea produselor alimentare ce prezinta caracteristici traditionale sa se desfasoare in conditii igienice adecvate; constructia trebuie sa fie conceputa si realizata astfel incat sa excluda contaminarea materiei prime si a produselor alimentare ce prezinta caracteristici traditionale;
   2. Un spatiu pentru depozitarea produselor finite in conditii corespunzatoare;
   3. Un numar adecvat de facilitati pentru spalarea si dezinfectarea mainilor cu apa calda si rece curenta sau cu apa premixata la o temperatura adecvata;
   4. Facilitati pentru igienizarea containerelor folosite pentru transportul materiei prime, precum si a echipamentelor si ustensilelor folosite pentru fabricarea produselor alimentare ce prezinta caracteristici traditionale;
   5. Ventilatie adecvata, naturala sau artificiala, si, acolo unde este necesar, facilitati pentru evacuarea corespunzatoare a aburilor si vaporilor;
   6. Iluminat natural sau artificial adecvat;
   7. Un spatiu separat sau un dulap prevazut cu cheie pentru stocarea detergentilor si dezinfectantilor; dezinfectantele si substantele similare trebuie sa fie aprobate pentru utilizare in industria alimentara conform procedurii nationale si sa fie folosite astfel incat sa nu aiba efecte adverse asupra echipamentelor, ustensilelor, materiilor prime si produselor alimentare ce prezinta caracteristici traditionale; containerele in care sunt depozitati detergentii si dezinfectantii trebuie sa fie usor identificabile si sa poarte etichete cu instructiuni de folosire; folosirea detergentilor si dezinfectantilor trebuie sa fie urmata de spalare si clatire cu apa potabila;
   8. Un spatiu separat sau un dulap prevazut cu cheie pentru stocarea materialelor de igienizare si de intretinere;
   9. Un spatiu separat sau un dulap prevazut cu cheie pentru pastrarea echipamentului de protectie al persoanelor care prepara produse alimentare ce prezinta caracteristici traditionale;
   10. Mijloace corespunzatoare si eficiente de protectie impotriva daunatorilor, cum ar fi insecte, rozatoare si altele;
   11. Sursa de apa potabila, care sa respecte cerintele stabilite in Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare;
   12. Containere speciale cu inchidere ermetica pentru deseurile si subprodusele care nu sunt destinate consumului uman;
   13. Sisteme de drenare si evacuare a apelor reziduale, care sa corespunda conditiilor de igiena prevazute de legislatia in vigoare;
   14. Persoanele care prepara si/sau manipuleaza materiile prime si produsele alimentare ce prezinta caracteristici traditionale trebuie sa respecte un nivel ridicat de igiena personala, sa poarte imbracaminte adecvata si curata si, dupa caz, imbracaminte de protectie si sa faca dovada starii de sanatate printr-un act medical eliberat conform legislatiei nationale in vigoare.

Reguli specifice ce trebuie respectate de producatorii de produse traditionale din lapte si produse lactate:

In plus fata de prevederile de mai sus, in cazul produselor din lapte trebuie sa se respecte urmatoarele reguli specifice:

1. 1. In functie de tipul de produse fabricate, un spatiu pentru maturarea produselor lactate ce prezinta caracteristici traditionale;
   2. Sursa de apa potabila, care sa respecte cerintele stabilite in Legea nr. 458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
   3. Facilitati pentru spalarea mainilor, prevazute cu substante pentru igienizare si cu mijloace igienice de uscare a mainilor;
   4. Ventilatie naturala adecvata si, acolo unde este necesar, facilitati pentru evacuarea corespunzatoare a aburilor si vaporilor;
   5. Containere speciale cu inchidere ermetica pentru deseuri si pentru subprodusele care nu sunt destinate consumului uman, cum ar fi zer, zara;
   6. Persoanele care prepara si/sau manipuleaza laptele si produsele lactate trebuie sa respecte un nivel ridicat de igiena personala, sa poarte imbracaminte adecvata si curata si, dupa caz, imbracaminte de protectie si sa faca dovada starii de sanatate printr-un act medical eliberat conform legislatiei nationale in vigoare.

Din cele peste 4.000 de produse traditionale de anul trecut, in prezent documentele publice ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale arata ca putin peste 400 au primit noul atestat. Primul produs care a primit o noua atestare a fost Painea Traditionala Adriana, realizata in Brasov de S.C. Adriana Prod S.R.L. cu faina de grau alba, ce provine din zona Tara Barsei, drojdie de panificatie, sare iodata, cartofi din zona Brasov si Covasna si apa, dupa un procedeu de obtinere traditional, toate operatiunile fiind executate manual.

Piata europeana versus piata romaneasca

Un produs traditional sau ecologic are, pe langa pret, o valoare. Produsele traditionale si ecologice provin dintr-un sistem de productie ce nu dauneaza mediului: nu polueaza solul sau apa si nu pericliteaza biodiversitatea din zonele de productie. In cazul produselor traditionale, vorbim despre continuitatea unor obiceiuri si a unor soiuri si seminte ce asigura, la nivel national, o diversitate alimentara si culturala.

In interiorul Uniunii Europene functioneaza mai multe scheme de calitate, care trebuie sa identifice si sa protejeze calitatea si autenticitatea produselor, pentru a ajuta consumatorii sa le recunoasca mai usor pe pietele nationale si internationale. De asemenea, aceste reguli vor sa promoveze si sa sustina agricultura si zonele rurale, sa ajute producatorii sa obtina un pret bun pentru produsele lor autentice si sa elimine concurenta neloiala, a celor care doar copiaza un produs, il fabrica la calitate inferioara si il pun in vanzare la un pret mai mic.

Standardele europene pentru produsele certificate sunt PDO, PGI si TSG – protected designation of origin (denumire de origine controlata), protected geographical indication (indicatie geografica controlata) si traditional specialities guaranteed (produse traditionale).

Produse cu denumire de origine controlata pot fi doar acele alimente originare dintrun anumit loc, regiune, si a caror calitate sau caracteristici se datoreaza mediului geografic. De asemenea, etapele de productie se desfasoara, toate, in zona geografica delimitata.

Certificatul de produs cu indicatie geografica controlata se acorda alimentelor originare dintr-un anumit loc, regiune sau tara care au o anumita calitate, reputatie sau o alta caracteristica ce poate fi atribuita in principal originii geografice a produsului. In cazul acestor produse, cel putin una dintre etapele de productie se desfasoara in zona geografica delimitata.

Sistemul protejeaza si promoveaza denumirile comerciale ale produselor agricole si alimentelor traditionale europene. Munca a mii de agricultori si producatori de alimente este pusa in valoare, contribuind la conservarea si dezvoltarea patrimoniului rural al UE. De asemenea, sistemul le garanteaza consumatorilor ca pot avea incredere in produsele alimentare care poarta aceasta eticheta. Odata ce denumirea comerciala a produsului agricol sau alimentar traditional este inregistrata sub una dintre cele trei marci de calitate, UE se va asigura ca aceeasi denumire protejata nu va fi folosita de alti producatori.

De exemplu, numai un anumit tip de branza de oaie fabricata in provincia Enna, Sicilia, are dreptul de a purta eticheta „Piacentinu Ennese”. Producatorii sai pot folosi, acum, logo-ul UE pentru denumiri de origine protejata.

Ce trebuie sa invete Romania de la celelalte state ?

„Primul lucru pe care trebuie sa il invatam de la producatorii din Europa este sa ne protejam produsele. In al doilea rand, trebuie sa promovam pe plan local si national consumul de produse locale si nationale. In acest moment, acesta este, probabil, obiectivul cel mai greu de indeplinit. Un alt lucru pe care il putem invata este faptul ca, pentru asemenea produse traditionale, care, in general sunt produse in cantitati mici, este nevoie sa lucram in echipa, pentru ca individual vom genera niste costuri fixe greu de suportat de un singur producator. Asociatiile de producatori si munca in grupuri de producatori de orice alta forma vor genera avantaje competitive, lucru pe care europenii il cunosc si il aplica. Noi, din pacate, inca nu avem nici experienta si nici maturitatea sa il punem in practica”, spune Felix Ariton, directorul Departamentului de Stiinte Economice din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca.

In Uniunea Europeana exista 1.452 de produse protejate pe plan european. Cele mai multe provin din Italia, Franta, Spania si Germania. In Romania, deocamdata, este atestat doar un produs, magiunul de Topoloveni, dar mai sunt cateva dosare care asteapta sa fie atestate. Produsele traditionale pierd mult teren in contextul socio-economic actual, pe de o parte, pentru ca nu sunt la indemana la orice ora, cum sunt produsele din supermarketuri, iar pe de alta parte, pentru ca sunt putin mai scumpe decat cele conventionale.

„Daca nu ar exista minusuri, toate produsele ar fi traditionale. Nu oricine poate certifica un produs traditional, pentru ca exista o legislatie restrictiva. Astfel, nu oricine care are un produs traditional poate indeplini toate etapele respective, pentru ca este o munca ce implica, pe de o parte, si cercetare. De exemplu, trebuie sa dovedesti ca produsul este produs de o anumita perioada de timp, ca reteta lui nu a fost modificata. Pe de alta parte, un alt dezavantaj este ca un produs certificat va genera niste costuri suplimentare, deci un dezavantaj competitiv pe piata fata de alte produse relativ similare. In final, un produs certificat nu mai poate fi modificat. Pentru a pastra eticheta, trebuie pastrata si aceeasi reteta, iar produsul nu va mai putea fi modernizat”, explica Ariton.

Desi a intrat odata cu Romania in Uniunea Europeana, Bulgaria are trei produse cu DOP si 11 cu IGP, iar Italia si Franta detin suprematia cu 296, respectiv 243 de astfel de produse protejate.

„Problema, din punctul meu de vedere, nu este cat de multe produse avem, ci cat de bine le cunoaste consumatorul nostru si cat este acesta dispus sa plateasca in plus pentru ele. Spun asta pentru ca un certificat la nivel european aduce dupa sine o serie de costuri suplimentare care nu stiu daca se vor reflecta in dorinta de cumparare a consumatorilor. O certificare nationala mult mai usor de recunoscut de consumatorul roman s-ar putea sa fie lozul castigator in aceasta ecuatie”, mai spune profesorul clujean.

Consumatorii prefera produsele traditionale

„Este o tendinta care s-a dezvoltat la nivel international, nu numai in Romania. E o forma de raspuns la produsele similare pe care le gasim in supermarketuri; consumatorul va fi mereu tentat sa gaseasca o alternativa la produsele pe care le gaseste peste tot. Desigur, aici exista multe alte lucruri pe care le putem lua in considerare, iar un exemplu ar putea fi faptul ca marii producatori de produse agroalimentare creeaza, in acelasi timp si cerere, in sensul ca ei educa consumatorii, in special pe cei tineri, oferindu-le produse care pentru bunicii nostri nu ar avea acelasi gust. Ma refer aici la rosii – bunicii nostri ar putea sa le gaseasca fara gust, insa, peste inca o generatie, este foarte posibil ca urmasii nostri sa considere ca rosiile adevarate sunt cele din supermarketuri si ca cele din gradina bunicilor nu au gustul potrivit. Asta e doar una dintre amenintarile viitorului. Ca un raspuns la acest fenomen global, in piata se resimte tendinta consumatorilor de a gasi produse care le amintesc de gustul copilariei”, mai spune Felix Ariton.

Directorul Departamentului de Stiinte Economice din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca spune ca este greu sa fii producator, in special in domeniul agroalimentar, unde exista o concurenta nu intotdeauna loiala din partea supermarketurilor.

„Sa concurezi la nivelul preturilor este aproape imposibil. Producatorilor nu le ramane decat sa iasa in evidenta si sa-si descopere produsele care depasesc produsele industrializate prin alte caracteristici, in special cele de calitate; ne referim aici la gust, culoare, aspect si alte asemenea. Este dificil, dar nu imposibil”, incheie profesorul Ariton.

Alimentele traditionale: posibilitati de finantare si perspective de crestere a veniturilor

Avantajele inscrierii produselor traditionale

Potrivit specialistilor in agricultura, procesul de inregistrare a produselor traditionale este absolut necesar pentru incurajarea diversificarii productiei alimentare si pentru protejarea denumirilor acestor produse de utilizari gresite sau falsuri. In plus, consumatorii vor primi informatii privind caracterul specific al produselor pe care le consuma. Mai mult, produsele traditionale devin si instrumente de promovare a anumitor regiuni, pastrand intr-o mare masura vie constiinta si identitatea nationala, pe de o parte, si interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de alta parte.

„Cel mai mare avantaj este protectia pe care o asigura un astfel de produs, recunoscut la nivel national sau international. Produsul respectiv nu mai poate fi copiat si denumirea acestuia nu mai poate fi folosita de nimeni altcineva. In al doilea rand, in momentul de fata, pe piata consumatorilor se observa o atractie fata de produsele mai putin industrializate, fata de acele alimente care sunt fie obtinute in cantitati mai mici, fie raspund unor cerinte de nisa. Faptul ca pe un preparat sta scris „produs traditional” il scoate in evidenta fata de alte produse similare. Al treilea avantaj este ca prin aceasta certificare nationala ne protejam si ne facem cunoscute anumite produse care au o istorie de ani buni, pe care nu le lasam sa se piarda si, mai mult, protejam economia rurala din care provin”, spune Felix Ariton, directorul Departamentului de Stiinte Economice din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca.

Un alt avantaj al inregistrarii este posibilitatea obtinerii de fonduri pentru sprijinirea procesarii produselor traditionale pentru o mai buna reprezentare pe piata, intrucat, in prezent, unele dintre acestea, realizate in cantitati mici, au posibilitati limitate de comercializare.

Pentru a intra in posesia fondurilor au fost stabilite doua conditii principale pe care producatorii trebuie sa le indeplineasca. Astfel, in obtinerea produselor traditionale va fi folosita materie prima procesata, conform conditiilor de calitate prevazute in legislatia UE, iar produsul finit trebuie sa aiba atestare ca produs traditional. In fiecare an, Ministerul Agriculturii reinnoieste lista produselor traditionale.

Modalitati inovative de comercializare si promovare a produselor traditionale

In momentul de fata, fondurile europene finanteaza proiecte inovative, concept care, in mod paradoxal, se poate aplica inclusiv produselor traditionale.

Pe langa modalitatile obisnuite de finantare a activitatilor alimentare si agricole, in PNDR 2014-2020 sunt prevazute o serie de masuri care deschid noi posibilitati de dezvoltare a acestui tip de afacere. Incadrarea in sisteme de comert, cum sunt lanturile scurte alimentare, este una dintre sansele producatorilor de a avea acces la un numar mai mare de clienti, dar si la fondurile care urmeaza a fi prevazute pentru acest tip de activitati. Caracteristicile produsului raman aceleasi, modalitatea de producere nu se schimba, toate elementele care fac ca acel produs sa fie incadrat in categoria produselor traditionale nu sunt alterate, dar modalitatea de vanzare poate sa fie inovativa, de tipul lantului scurt alimentar. Dupa cum se arata in fisa masurii inovative propuse spre consultare GAL-urilor, finantarea se va putea obtine atat pentru organizarea desfacerii produselor traditionale, cat si pentru realizarea caietelor de sarcini in vederea obtinerii atestatului de produs traditional.

O alta modalitate inovativa de a promova si bugeta produsele traditionale, prin intermediul Grupurilor de Actiune Locala, este realizarea unui brand al produsului respectiv sau al unei game de produse. Crearea brandului de GAL este una din fisele inovative intens promovate in cadrul activitatilor RNDR si bine primita de membri GAL. Investitia in crearea si promovarea unui brand este o modalitate eficienta de a transforma un produs traditional in unul de succes pe piata. Calitatea bine cunoscuta a produselor traditionale, insotita de un brand bine pozitionat in raport cu potentialii clienti, poate asigura succesul financiar al unei mici afaceri, iar in PNDR 2014-2020 se va pune accentul pe finantarea crearii si promovarea brandului, mai ales prin intermediul Grupurilor de Actiune Locala.

Produs traditional atestat – credibilitate crescuta, vanzari mai mari

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a atestat pana in prezent in jur de 400 de produse traditionale si a respins 193 de dosare, in timp ce alte 42 au fost recunoscute ca produse obtinute dupa retete consacrate, a declarat, in luna aprilie a acestui an, Viorel Morarescu, director general in MADR. Acesta a subliniat ca producatorii care si-au atestat produsele obtinute traditional au inregistrat vanzari cu 25% mai mari deoarece consumatorii au identificat mult mai usor produsele.

„Producatorii atestati au afirmat ca le-au crescut vanzarile cu 20-25% deoarece consumatorii au identificat mult mai usor produsele, dar si pentru ca MADR garanteaza pentru ele. De aceea, noi trebuie sa ne asiguram ca exista o calitate constanta a produselor si nu apar probleme. In general, cei care s-au angajat sa produca astfel de produse sunt si ei, la randul lor, oameni seriosi. Consider ca produsele de calitate sunt facute de oameni de calitate”, a explicat directorul MADR.

„Singurul lucru care s-a modificat in ultimii ani in ceea ce priveste produsele traditionale este legislatia. Legislatia nationala pentru produsele romanesti a devenit un pic mai restrictiva, iar produsele au trebuit reanalizate si reevaluate. De aceea, in momentul de fata, sunt mai putine produse traditionale, ceea ce nu e neaparat un lucru rau; o reevaluare periodica este binevenita. Pe de alta parte insa, as tine cont de faptul ca in Romania se intampla altfel lucrurile fata de Uniunea Europeana. Chiar daca avem foarte multe produse traditionale recunoscute la nivel national, la nivel european situatia este alta. Avem un singur produs traditional publicat si finalizat, dar sunt mai multe care isi asteapta verificarea de la Uniunea Europeana. Sigur, magiunul de Topoloveni este cel clasic, pe care il cunoastem, dar se lucreaza si pentru altele. In cele din urma, numarul lor va creste, ceea ce nu poate decat sa ne bucure”, a mai spus reprezentantul USAMV Cluj-Napoca, Felix Ariton.

• < Anterior
• Următor >