Seminar pentru revitalizarea zonelor rurale prin inovare

Detalii

Categorie: Dezvoltare rurala

12 Aprilie 2017

In data de 30 martie, reprezentantii Unitatii de Sprijin a Retelei Nationale Rurale (US RNDR), ai Autoritatii de Management pentru PNDR si ai Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale, au participat la seminarul Revitalizarea zonelor rurale prin inovare, organizat de Reteaua Europeana de Dezvoltare Rurala la Bruxelles, Belgia. Temele principale au fost insotite de exemple de buna practica si au vizat revitalizarea zonelor rurale prin inovarea sociala, cresterea atractivitatii si utilizarea potentialului mediului rural, digitizare si specializare specifica (smart specialisation).

Seminarul a analizat si prezentat exemple privind aplicarea prevederilor declaratiei conferintei de la Cork – Irlanda, respectiv punctele 1 Promovarea potentialului rural, 3 Investitii in utilizarea eficienta a resurselor (viabilitate) si cresterea nivelului de trai (vitalitate) in zonele rurale si 7 Stimularea transferului de cunostinte si a inovarii, inclusiv a cresterii inteligente, durabile si favorabila incluziunii prin initiativa tematica O agenda digitala pentru Europa din cadrul Strategiei Europa2020.

In cadrul atelierelor de lucru au fost prezentate abordari si initiative inovatoare de crestere a potentialului si atractivitatii mediului rural prin LEADER, inovare in agricultura (PEI-AGRI) sau initiative ale comunitatilor rurale locale. Totodata, au fost analizate propunerile de imbunatatire a implementarii LEADER si masurii 16 Cooperare.

Seminarul “Revitalizarea zonelor rurale prin inovare. Afaceri rurale - viitorul este acum” a debutat cu prezentari ale actiunilor realizate de comunitatile rurale privind punerea in practica a solutiilor si metodelor inovatoare de revitalizare a mediului rural.

In cadrul sedintei plenare au fost sustinute prezentari privind initiative inovatoare de succes, din state precum Finlanda (Laponia), Irlanda de Sud (Skibbereen) si Scotia (Eigg).

In primul exemplu, Domnii Ilari Havukainen si Johannes Vallivaara din cadrul clusterului Arctic Smart Community, au prezentat abordarea finlandeza privind cresterea atractivitatii Laponiei rurale si reducerea depopularii acesteia, prin cooperarea dintre comunitatiile rurale si operatorii economici, in cadrul celor 5 clustere Arctic.

Abordarile utilizate vizeaza atat pregatirea profesionala si sprijinirea antreprenerilor, cat si atragerea operatorilor economici din rural inspre actiuni de cooperare si dezvoltare a afacerilor. Un rol important in atragerea si implicarea comunitatii il pot avea LEADER, masurile de infrastructura si turism, energie regenerabila si economie circulara - ceea ce ar imbunatati reducerea depopularii si dezvoltarea sociala.

Un alt aspect important este definirea clara a rolului persoanelor interesate si implicate in dezvoltarea locala, respectiv prin educarea referitoare la potentialul rural, transferul de cunostinte, sprijinirea diversificarii si incurajarea participarii.

Cel de-al doilea exemplu de buna practica, proiectul Hub-ului Ludgate, prezentat de dna. Grainne Dwyer, are in vederea valorificarea potentialului local, reducerea depopularii si cresterea atractivitatii zonei, prin crearea unui spatiu de lucru dotat cu echipamente de ultima generatie, favorabil cooperarii si dezvoltarii de proiecte comune atat pentru dezvoltarea rurala, cat si prin crearea, atragerea, mentinerea si dezvoltarea locurilor de munca in regiune.

Principalele obiective ale proiectului Ludgate Hub au vizat atragerea tineretului si schimbarea mentalitatii referitoare la mediul rural, cat si cresterea potentialului zonei.

Obiectivele sunt atinse prin:

• • atragerea startup-urilor locale si externe si refolosirea unei cladiri – blazon a orasului;
  • facilitarea instruirii digitale, prin cursuri de utilizare a computerului pentru persoanele in varsta si cursuri de robotica si inovare dedicate copiilor;
  • implicarea/sprijinul antreprenorilor de succes din zona;
  • digitalizarea afacerilor prin prezentarea si comercializarea online a produselor;
  • rebranding/promovarea zonei rurale prin organizarea saptamanii digitale nationale.

In cazul celui de-al treilea exemplu, doamna Amanda Bryan a prezentat Fundatia Patrimoniul Insulei Eigg (Isle of Eigg Heritage Trust) – creata ca urmare a implicarii comunitatii locale si cu ajutorul non-rezidentilor, in 1997, ulterior cumpararii terenurilor de la proprietarul initial.

Astfel a luat nastere fundatia – actual proprietar al terenurilor, pastrator si promotor al patrimoniului cultural al zonei, ceea ce a dus la crearea a trei companii subsidiare cu responsabilitati privind energia, serviciile locale, constructii structuri de cazare si infrastructura.

Toate cele trei situatii prezentate au la baza initiative si efortul comunitatii locale, fara a porni de la finantarea specifica dezvoltarii rurale. Referitor la acest aspect, dl. Patrick Klein – reprezentant DG GROW, a mentionat faptul ca politicile europene faciliteaza accesul la finantare al regiunilor si nu sunt un substitut pentru initiative locale. Totusi, se doreste o colaborare stransa in vederea elaborarii unei politici co-constructive, intre statele membre si Comisia Europeana.

Cea de-a doua parte a evenimentului a fost dedicata atelierelor de lucru privind imbunatatirea implementarii masurilor LEADER (M19) si de cooperare (M16) prin Programele de Dezvoltare Rurala (PDR).

Cele trei ateliere au fost organizate pe urmatoarele tematici:

• • Extinderea inovarii in rural prin LEADER (M19)
  • Extinderea inovarii in rural prin Cooperare (M16)
  • Utilizarea Programelor de Dezvoltare Rurala (PDR) pentru implementarea pachetelor de sprijinire a afacerilor

Discutiile din cadrul atelierului Extinderea inovarii in rural prin LEADER (M19) au vizat aspecte privind integrarea masurii de cooperare prin masura 19 si adaptarea acesteia astfel incat sa sprijine implementarea masurii de inovare in agricultura (M 16).

Astfel, se recomanda utilizarea structurilor si metodelor deja infiintate prin LEADER pentru a raspunde necesitatilor inovarii, avand in vedere ca prin abordarea LEADER au fost create deja structuri ce pot fi adaptate pe masura 16, precum: proiecte locale inovatoare, proiecte pilot si abordari noi, elaborarea de strategii adaptate necesitatilor locale si mai ales implicarea comunitatilor locale.

In acest sens, este indicata o flexibilizare in ceea ce inseamna abordarea si implementarea inovarii, inclusiv in termeni de risc sau esec, comunicarea rezultatelor privind inovarea, conexiunea cu alte fonduri UE si integrarea si consolidarea rolului inovarii in cadrul strategiilor de dezvoltare locala – respectiv in implementarea acestora. Totodata, se recomanda utilizarea GAL-urilor ca brokeri de inovare avand in vedere experienta dobandita si contactele stabilite cu persoanele din comunitatile locale si nu numai.

In concluzie, LEADER nu trebuie sa fie privit doar ca un instrument –subventie al dezvoltarii rurale, ci adaptat astfel incat sa identifice si sa foloseasca inclusiv alte linii de finantare pentru dezvoltarea locala a teritoriului.

In cadrul atelierului Extinderea inovarii in rural prin Cooperare (M16) au fost analizate metodele de imbunatatire a implementarii si sprijinirii masurii 16 – Cooperare si unul dintre elementele de noutate ale perioadei de programare 2014-2020.

In cadrul atelierului a fost prezentata experienta retelei rurale din Austria privind derularea si evaluarea proiectelor-pilot inovatoare pentru dezvoltarea turismului rural.

Referitor la proiectele-pilot privind turismul in zonele rurale, un element de noutate il reprezinta instruirea evaluatorilor in ceea ce priveste criteriile precum inovare si continut inovator, conexiunea si impactul asupra altor sectoare economice,valoarea adaugata prin intermediul proiectului, cat si asistenta oferita acestora de institutiile avizate in domeniu, in functie de tematica (in situatia prezentata – Banca Austriaca pentru Dezvoltare Turistica).

Discutiile din cadrul atelierului de lucru privind implementarea masurii 16 au vizat in special flexibilizarea evaluarii proiectelor inovatoare cu accent pe impact si contributia la dezvoltarea locala si schimbul de experienta, cat si sprijinul prin intermediul altor masuri de dezvoltare rurala – respectiv masurile de formare profesionala si consultanta.

In ceea ce priveste atelierul de lucru Utilizarea PDR pentru implementarea pachetelor de sprijinire a afacerilor, au fost prezentate si analizate aspecte privind imbunatatirea si flexibilizarea programelor de dezvoltare rurala pentru a raspunde mai bine problemelor din teren, cat si pentru o mai buna integrare a initiativelor privind dezvoltarea spatiului rural.

Principalele probleme identificate privind implementarea programelor de dezvoltare rurala si integrarea initiativelor alternative precum inovarea si economia verde, sunt:

• • Lipsuri si suprapuneri in cadrul prevederilor regulamentelor si ghidurilor;
  • dificultati in organizarea si coordonarea masurilor si sesiunilor;
  • inflexibilitate si dificultati in evaluarea poiectelor la scara mica sau identificate ca avand un potential crescut de risc;
  • demarcare rigida – criterii de eligibilitate greoaie si care ingreuneaza conexiunile cu alte domenii de interventie.

Se recomanda ca imbunatatirea programelor de dezvoltare rurala sa aiba in vedere actiuni precum flexibilitatea financiara (posibilitatea identificarii si utilizarii surselor complementare de finantare), dobandirea de cunostinte si sprijinirea schimbului de experienta, accesul la servicii cheie (infrastructura rurala sociala si broadband) si valoarea adaugata generata de proiecte cu abordari inovatoare si alternative.

Cele doua exemple prezentate in cadrul atelierului, respectiv abordarea finlandeza si basca, au vizat atat complementaritatea cu actiunile prevazute in cadrul altor documente europene de baza (Strategia Europa 2020 – initiativa tematica Agenda digitala pentru Europa), adaptarea si simplificarea studiilor de fezabilitate aferente masurilor, cat si lectiile invatate din perioada de programare 2007-2013.

Totodata, actiunile efectuate privind simplificarea, imbunatatirea programelor de dezvoltare rurala si integrarea inovarii trebuie sa se bazeze inclusiv pe realizarea indicatorilor stabiliti in cadrul evaluarii programelor (atingerea tintelor stabilite prin strategia Europa 2020 privind cercetarea si dezvoltarea, inclusiv inovarea si contributia PDR la incurajarea inovarii).

In ce priveste cresterea si specializarea inteligenta – inclusiv digitizarea, acestea au la baza tehnologia, seturi de politici integrate, consolidarea capacitatii si mai ales mobilizarea comunitatilor si transferului de cunostinte. In plus, digitizarea poate contribui la imbunatatirea economiei si competitivitatii acesteia.

Totodata, digitizarea faciliteaza dezvoltarea potentialului rural (promovarea turistica si contactul intre unitatile de cazare si turisti), contribuie la reducerea izolarii (asa cum este cazul in Skibbereen si Eigg), poate crea locuri de munca inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati si ofera instruire la distanta.

Concluziile identificate in cadrul celor trei ateliere de lucru au vizat aspecte precum:

• • flexibilitate, in special la nivelul criterilor de eligibilitate si al evaluatorilor;
  • sprijinirea initiativelor locale si identificarea surselor alternative de finantare;
  • strategii si obiective clare;
  • actiuni de constientizare si schimburi de experienta;
  • actiuni de comunicare cu beneficiarii si potentialii beneficiari, inclusiv prin instruire;
  • sprijin financiar si strategii pentru educarea fermierilor, inovare;
  • coerenta pe termen lung.

Mai multe informatii si prezentarile sustinute in cadrul evenimentului aici: http://enrd.ec.europa.eu/news-events/events/enrd-seminar-smart-and-competitive-rural-businesses_en 

Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala

• < Anterior
• Următor >