Potrivit estimarilor biroului
european de statistica Eurostat, veniturile agricultorilor romani au scazut in
medie, anul trecut, cu aproximativ 17 procente, iar valoarea productiei
agricole a coborat cu mai bine de 13%.
Cifrele nu
par foarte mari,
dar cu toate acestea avem de-a face cu cele mai puternice scaderi din Uniunea
Europeana, unde seceta a facut ravagii in 2007.
Romania a pierdut mult pe productia
totala de cereale, care a fost de mai putin de 7,5 milioane de tone - jumatate
din cantitatea obtinuta in 2006. Aceasta cadere drastica a mai fost
compensata la nivelul intregului sector agricol de alte culturi.
Problemele
grave cu care se confrunta agricultorii romani nu sunt pentru intaiasi data in
atentia media. Pentru inceput, o observatie: cand
vorbim despre productivitatea scazuta din agricultura romaneasca, avem drept
baza de referinta rezultatele agricultorilor din UE. Aceste rezultate sunt
bazate pe un tip de agricultura intensiva, cu folosirea chimicalelor si a
hibrizilor (unii chiar modificati genetic). Acest tip de agricultura se afla
tot mai des in focarul critic al diverselor asociatii de protectie a mediului
fiind considerat daunator pentru sanatate. De aceea,
cred ca am putea ignora, intr-o masura, aceste date.
Deocamdata, in
agricultura noastra, facem unele lucruri foarte bune din cauza gravei lipse de
mijloace cu care se confrunta taranii si fermierii. De pilda, in multe situatii
noi facem o agricultura ecologica, bazata pe ingrasaminte organice si tehnici
traditionale tocmai pentru ca nu dispunem de fondurile necesare unei asa zise
agriculturi moderne. Daca acest trend – al reintoarcerii la natura – se va
accentua, s-ar putea sa ne trezim ca dezvoltam un tip de agricultura care,
chiar daca este ceva mai productiva, produce nesanatos.
Politicile
agrare pe termen lung lipsesc cu desavarsire, caz in care este posibil sa cadem
in aceeasi greseala in care au cazut, la vremea lor, comunistii, cu procesul
industrializarii. Goana dupa productivitate in industria grea a adus economia
socialista la un anume grad de performanta, dar, sistemul economic bazat pe o
dezvoltare exagerata a sectoarelor industriale, in special ale industriei
grele, era unul deja perimat, in lumea vremii.
Tot asa, insistand
prosteste in a ajunge din urma agricultura din statele dezvoltate, riscam sa ne
trezim cu un sistem agricol care, chiar daca produce in mod eficient, este
demodat si nesanatos. Noi vorbim de „marea proprietate”, care ofera avantaje intr-o
agricultura bazata pe chimizare, mecanizare irigare. Dar, este
aceasta agricultura viitorului? La aceasta întrebare nu avem un raspuns
clar, coerent si specialistii nostri ne sunt datori cu unul. Abia dupa aceea
putem vorbi, cu indreptatire, despre performantele sistemului. De ce sa facem
aceleasi greseli de dezvoltare precum actualele puteri economice, cand, pentru
ca pornim practic de la zero am putea alege dintru inceput calea cea buna.
Autor : Cornel
Groza
(24 Ore Muresene)
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>