Un statut nedemn pentru cartoful romanesc
- Detalii
- Categorie: Editorial
- 27 August 2008
Apreciata mai
ales de straini, cea de-a XVII-a Conferinta Europeana a Asociatiilor de Cercetatori
in domeniul Cartofului (EAPR) a avut loc de aceasta data la Brasov, semn al
recunoasterii si aprecierii cultivatorilor acestei specii din Romania.
Gazda a fost,
cum era firesc, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului, al
carui director general, dr. ing. Sorin Claudiu Chiru, a detinut in perioada
2005-2008 functia de presedinte al Asociatiei Internationale.
De numele
doamnei dr. ing. Luiza Mike se leaga multe dintre realizarile de exceptie ale
Statiunii de Cercetare din Targu-Secuiesc. Ea este insa constienta ca acestea
puteau dobandi o valoare mondiala, daca cercetatorii de aici ar fi avut parte
de un tratament economic prietenos.
De mentionat
faptul ca aceasta conferinta se incadreaza intre manifestarile organizate cu
ocazia Anului Mondial al Cartofului programat de ONU. Hotararea organizarii
conferintei la Brasov a fost luata in 2005 la Bilbao – Spania, avand in vedere
ca Romania ocupa unul dintre primele locuri in Europa ca suprafata cultivata.
Printre cei 342
de participanti veniti din 42 de tari din Europa, America, Africa si Australia
s-au numarat si oaspeti de seama ca Pamela Anderson, presedintele CIP (Centrul
International al Cartofului din Peru, tara de origine a acestei culturi),
Escart Elada, ambasadorul statului Peru la Bucuresti, dar si acad. dr. ing. Cristian
Hera, presedintele ASAS.
La
o astfel de manifestare s-ar fi cuvenit sa participe si conducerea MAPDR, care,
pana la urma, a fost reprezentata de un functionar fara putere de decizie.
Parlamentul
Romaniei a fost reprezentat prin deputatul Valeriu Tabara.
Cui folosesc aprecierile
măgulitoare?
Din discutiile
purtate cu oaspetii am retinut ca stiinta agricola romaneasca este cunoscuta si
apreciata mai ales peste hotare. Astfel, Jari Valkanen, prof. univ. la
Helsinki, care a fost ales la Brasov presedintele asociatiei pentru perioada
2008-20011, a tinut sa remarce ca pentru actuala conferinta si-a ales bine locatia,
tinand seama si de perioada optima pentru dezvoltarea cartofului in Romania.
„Intre Finlanda si Romania, (spunea Valkanen), sunt multe similitudini in domeniul cartofului. Avem un
sistem asemanator de producere a soiurilor si cred ca este bine sa se faca
schimburi intre noi. In conditiile crizei mondiale de alimente, cartofului ii
revine un rol esential.“
La randul sau,
olandezul Anton Haverkort, secretarul asociatiei, si-a aratat admiratia pentru
eforturile facute de cercetatorii romani, in conditiile in care acestia nu
beneficiaza de subventii din partea statului. Asa cum
sublinia acad. Cristian Hera: „cercetarea romaneasca
este remarcabila, dar se afla în pragul colapsului. Nici nu mai are posibilitati de finantare, in conditiile in care 81 de mii
ha de pe care se valorifica altadata productia au fost retrocedate. Cum sa mai
tina Romania pasul in cercetare cu UE cand Franta, de exemplu, investeste anual
685 milioane de euro in cercetarea agricolă, iar Olanda, o tara mult mai mică,
58 milioane de euro numai pentru cartofi? Aceasta In conditiile in care, din
1998, statul roman nu a mai alocat niciun leu.“
Perspectiva nu este prea încurajatoare
Ceea
ce s-a petrecut la Brasov a demonstrat ca stiinta agricola romaneasca merita
mai multa atentie. In sectiunile conferintei au fost dezbatute 70 de lucrari. In
plen s-au prezentat expuneri privind impactul Incalzirii globale asupra
cartofului (Anton Haverkort), calitatile sale alimentare benefice sanatatii
(Norbert Haase – Germania), industrializarea cartofului (Sorin Chiru si
colaboratorii) etc.
S-a subliniat,
printre altele, faptul ca suprafata cultivata in Europa va scadea pana la 50%,
in conditiile dublarii productiei pe unitatea de suprafata. La noi, in schimb,
suprafaţa se va reduce doar cu 5%. In acelasi timp se vor mari suprafetele
cultivate in tarile mari ale Asiei.
Aceeasi solutie
o vede si d-na Pamela Anderson pentru tarile sarace unde, odata cu cultivarea
cartofului pe suprafete mai mari, a scazut procentul de imbolnaviri si subnutritie.
La randul sau, prof. univ. Valeriu Tabara, care preda de trei decenii un curs
despre cartof la USAMV Timisoara, vede in acesta „materia
prima a viitorului“ care va ajuta la progresul economic al omenirii.
Cu o floare de cartof…
Dupa
expunerile teoretice oaspetii au luat contact cu terenul. Pe unul din
traseele vizitate s-au evidentiat realizarile unor producatori romani care obtin
rezultate la nivelul fermierilor occidentali.
Unul dintre ei
este ing. Ioan Bartha, managerul Societatii SOLFARM din Sfantu Gheorghe, care
cultiva in fiecare an in jur de 400 hectare, cu preponderenta cartofi. „Mai toate arata excelent, (observa cercetatorul elvetian
Ruedi Schvarzel), iar meritul este exclusiv al producatorului“.
Culturi
frumoase de cartofi au fost admirate de vizitatori si la o ferma din Zabala,
dar mai ales la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului Targu-Secuiesc.
Miron STEFANESCU
REVISTA LUMEA SATULUI
NR. 16, 16-31 AUGUST 2008
