Producator si protector al mediului
- Detalii
- Categorie: Editorial
- 13 Iulie 2008
Cand nu mai are stiri senzationale despre talharii, violuri, jafuri, crime, adulter,
accidente rutiere, coruptie, certuri politice, presa se ocupa de sport si
agricultura. Ea gaseste, in aceste doua domenii, terenuri fertile, care produc
stiri pe banda rulanta. In acest sezon, nu puteau sa lipseasca,
stirile privind arderea miristelor de paie.
Cu cativa ani
inainte de revolutie sa interzis arderea miristilor. Posibil sa fi intervenit un
agronom prieten cu "tovarasul". Ceausescu a dat ordin primarilor sa
sanctioneze disciplinar pe toti cei care vor da foc la miristi. In
anul 1988, am fost nevoi sa apelez, personal, la secretarul judetean cu
agricultura, pentru a obtine aprobarea de a da foc la o parcela, invadata masiv
de soareci. Atunci cand am dat foc la miristea respectiva, in prealabil am
informat pe toata lumea si am luat masurile de prevenire a incediului. Pentru
asta am avut la dispozitie cisterna de 8 000 litri, plina cu apa, doua
tractoare dotate cu pluguri, instinctoare, maturi cu coada lunga, etc. Cred ca
frica de puscarie, ma facut sa iau toate masurile cuvenite. In celelate parcele, ocupate cu paie, ori am balatot paiele, ori le-am dat cetatenilor sa le adune in
vrac, ori am trecut perpendicular cu discul echipat cu grape cu colti, ori am
tocat paiele si le-am imprastiat pe teren.
Arderea
miristilor si a resturilor vegetale fara acordul autoritatilor de mediu se
sanctioneaza cu amenzi intre 3000 si 50000 RON. Incepand cu
data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, fermierii romani trebuie sa
respecte bunele conditii agricole si de mediu si in ceea ce priveste
standardele pentru mentinerea continului optim de materie organica in sol, prin
aplicarea unor practici agricole corespunzatoare privind arderea miristilor si
a resturilor vegetale pe terenul agricol. De asemenea,
arderea miristilor si a resturilor vegetale este permisa numai cu acordul
autoritatilor competente pentru protectia mediului.
Asemenea
prevederi enuntate anterior se regasesc in Ordinul comun (nr.1381/20 decembrie
2006) al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Specialistii
afirma ca prin arderea miristilor si a resturilor vegetale se degaja poluanti
implicati in generarea afectului de sera care duc la modificari climatice tot
mai evidente pe plan mondial.
Daca un fermier
are un ha de teren, poate primii o amenda de 3000 de lei, daca da foc la paie
sau la resturi vegetale. In multe zone din Romania, un hectar de teren, se vinde
cu 3000 de lei. Cred ca nu merita riscul de a da 3000 de lei pentru o actiune
nesabuita. Intr-o zi cu furca poti sa eliberezi un hectar de paie, sau poti sa
imprastii paiele pentru a nu fi adunate de plug, si a strica calitatea araturii.
Solutii ecologice sunt destule.
Trebuie spus,
in alta ordine de idei, ca zeci de mii de ferme din Uniunea Europeana primesc
ajutoare pentru investitii, daca protejeaza mediul inconjurator. Asta inseamna ca
fermierul european indeplineste o dubla functie, cea de producator si cea de
protector al mediului.
Fermierii
romani pot sa primeasca ajutoare de protectia mediului ca si cei europeni.
Atfel ei pot primi ajutoare, in afara de protectia mediului, si pentru:
protectia sanitara si igiena animalelor; economisirea energiei; imbunatatirea
conditiilor de munca si de viata; ameliorarea calitativa si restructurarea
productiei in functie de cerintele pietei.
Toate aceste
masuri de sprijin se iau prin politica de dezvoltare rurala durabila in Uniunea
Europeana, care este al doilea pilon al Politici Agricole Comunitare (PAC).
Principiile
de dezvoltare rurala durabila sunt:
- multifunctionalitatea
agriculturii, care implica incurajarea unei largi game de servicii
oferite producatorilor;
- abordarea
multisectoriala si integrata, care implica crearea de noi surse de
venit, noi locuri de munca, protejarea mediului si patrimoniului rural;
- ajutoare
flexibile, bazate pe subventii si promovarea descentralizarii,
consultari la nivel local si a asociatiilor;
- transparenta, care
presupune intocmirea programelor de conducere bazata pe o legislatie
simplificata si accesibila.
Dupa aproape
doi ani de zile, de la intrare in UE, aceste principii nu prea sunt cunoscute
nici de catre cei care trebuie sa le aplice si nici de catre cei care trebuie
sa le respecte. Fermierii romani nu cunosc deasemena nici avantajele practicarii
unei agriculturi durabile. Dar inainte de a vorbii despre
avantaje, ar trebui sa cunoastem ce inseamna agricultura durabila?
Conceptul
de dezvoltora durabila definit la Conferinta ONU din 1992 de la Rio de Janeiro,
inseamna aceea dezvoltare
care indeplineste necesitatile prezentului fara a compromite posibilitatile
generatiilor viitoare.
In dezvoltarea
durabila, agricultura ocupa locul cel mai important pentruca indeplineste
functii esentiale pentru existenta omului si naturii. Este o alternativa la
agricultura intensiva industriala. Aceasta agricultura este durabila pentruca protejeaza
resursele naturale. Ea foloseste resurse care se regenereaza. De asemenea
foloseste rational utilajele moderne, substantele fitosanitare si limitat
ingrasamintele chimice. Exista mai multe tipuri de agricultura
durabila, respectiv: organica, biologica, biodinamica, agroecologica (verde),
biotaraneasca, etc.
Avantajele
fermierilor care practica agricultura durabila sunt: fondurile pentru agroturism;
fondurile pentru investitii necesare modernizarii transformarii si
comercializarii produselor agroalimentare; fondurile alocate extensificarii
productiei si agriculturii; preturile remuneratorii si un sistem compensator de
plati stimulative.
Din pacate nu
sunt ministrul agriculturii pentru a putea generalizarea sistemul de
agricultura durabila in toata tara si nici ministru mediului pentru a pune in
aplicare legislatia UE de protectie a mediului.
Protectia
mediului nu insemna, numai, sa plantam un pom simbolic, de ziua pamantului, si
sa mergem pe jos la servici, de ziua mediului. Am impresia ca la gradinita se
fac mai multe actiune de protectia mediului.
39 miliarde de
euro pentru mediu si 13 miliarde pentru dezvoltare rurala durabila sunt banii
pe care Romania ii primeste pana in 2013 de la UE. In loc sa folosim cu folos,
banii primiti, noi dam foc la miristi in prostie.
Iata paradoxul
integrarii si adevarul fals in care nu mai cred. Este fals pentruca este ori un
monstru cu doua capete ori o momie fara maini si picioare. Asa ca noi romanii, oscilam
intre frica de integrare si iluzia ca integrarea nu ne poate schimba proastele
obiceiuri. Daca adevarul ar fi fost normal in Romania eram intre tarile de
frunte ale Uniunii.
