Gazeta de agricultura

Putem produce mancare multa si ieftina

Detalii: Categorie: Editorial; 06 Iulie 2008

Pentru multi pare imposibil sa produci proteina pentru intreaga populatie a globului, de pe o suprafata de numai 25 km patrati. Va asigur ca nu este vorba de nici un soi extraordinar de soia, fasole sau mazare. Si nu este nici o descoperire recenta. Sunt culturile monocelulare.

Actualul sistem de agricultura este organizat in avantajul celor bogati. Acest sistem va trebuii inversat, respectiv sa rezolve problema foamei, si sa devina in mileniul III un sistem de agricultura sociala, care sa deserveasca intreaga populatie a planetei. S-a vazut ca prin actualul sistem de agricultura, aproape 1 miliard de oameni sufera de subnutritie si malnutritie si ca 7 milioane de copii mor anual din cauza foamei.

Ni se bagat in cap ideea ca din cauza schimbarilor climatice, cresterii populatiei si a consumului crescut de biocombustibil, exista foame si scumpire la alimente. Este cu totul fals. Specialistii agricoli si biologii au demonstrat ca sunt solutii la aceasta situatie de criza permaneta.

Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca valorificam energia solara, destul de putin, respectiv 1-2%. S-au gasit soiuri de plante cu structura modificata a frunzei pentru a marii eficienta fotosintezei. Exista si un sistem de agricultura biodinamica in care se folosesc biopreparate pe baza de cuart, corn de cerb si de coada calului care curata frunzele plantelor in vederea receptionarii de mai multa energie solara.

In anii "60", odata cu dezvoltarea industriei spatiale, sa pus problema inobilarii cu proteina si cu vitamine a hranei cosmonautilor, pentru a creste continutul nutritiv al alimentelor. Stiinta care s-a dezvoltat in paralel cu inalta tehnologie spatiala a fost microbiologia. Au fost trimisi biologi in spatiu pentru a vedea ce plante se pot inmultii in lipsa solului terestru.

Asa s-a dezvolta, microbiologia pentru fortificarea produselor alimentare cu vitamine si proteine. Astfel s-au cultivat pe verticala plantele monocelulare. Prin aceste uzine microbiologice se pot produce hrana pentru intreaga omenire. Este nevoie de apa, energie si materie prima. Materia prima reprezinta de fapt deseurile industriale bogate in glucide. Iata inovatia prin care, pe o suprafata de 25 km patrati, se produce proteine necesare hranirii a 5 miliarde de oameni.

O varianta mai economica o reprezinta cultura de alge. Acestea au nevoie de apa si soare. Prin inlocuirea energiei conventionale cu energia solara, cultura de alge va avea succes deosebit. Algele bogate in proteina au dezvoltat si un sector al industriei alimentare care produce lapte, carne si branzeturi din alge.

O alga, cunoscuta de toata lumea este Spirulina, cea mai bogata sursa de proteina organica si integrale din natura, cu o gama completa de aminoacizi de care are nevoie organismul uman. Spirulina nu produce mucoase si este usor digerabila. Contine: de 50 de ori mai mult fier decat spanacul; de 5 ori mai multa vitamina B12 decat ficatul proaspat de vita; de 50 de ori mai mult beta caroten decat morcovii cruzii; uleiuri de trei ori mai bogate in GLA decat uleiul din primula de seara; de 10 ori mai mult calciu decat laptele; aceiasi cantitate de vitamina E ca si germenii de grau, avand o activitate biologica cu 49% mai mare decat vitamina E sintetica; de 5 ori mai multa clorofila decat lucerna, ovazul sau orzul verde; un spectru larg de antioxidanti naturali intre care vitaminele C, B1, B5, B6, mineralele ( zinc, mangan, cupru), metionina, selenium, etc.

Am ajuns astfel la agricultura agrosistemelor. Aici ne ocupam de acvacultura si de cresterea molustelor. Prin acvacultura putem creste crapi chinezesti, sturionii si specii de pestii din SUA, aclimatizati in Romania. Astfel productia de peste poate creste de la 0,1 kg/ mp de luciu de apa pana la 100 de kg /mp de luciu de apa. Pe litoralu romanesc francezii au adus tehnologia de crestere a stridiilor si midiilor. In Romania existe multe terenuri saraturate si care se pot folosi 10 ani ca parcele pisciole, iar apoi 5 ani ca parcele agricole.

In apropierea fermelor de pasari si porci in bazine piscicole se pot obtine productii de 1500 kg/ ha peste, si in care dejectiile (sub forma de ape uzuale diluate) sunt folosite ca si surse de hrana.

Se spune ca trebuie sa crestem cu acelasi procent pretul la toate alimentele din cauza cresterii pretului la energie. Lucrurile stau cu totul diferit si pentru a demonstra acest fapt va prezint aportul suplimentar de energie la principale produse agroalimentare: 0,05 % la pestele oceanic, 0,11% la puii boiller, 0,16 % la oua, 0, 33% la lapte; 0, 49 % la sfeca de zahar; 1,1% la cartof, 1,4 % la paine, peste 2 % la grau, peste 10% la porumb, etc. Dupa cum vedeti fermierii care produc grau sau porumb sunt mai afectati de scumpirea energiei decat cei din panificatie. De asemenea se observa ca sunt alimente care se pot produce cu aport mic de energie, si care nu trebuie sa-si dubleze preturile. Este vorba in exemplul dat despre pestele oceanic, carnea de pui boiller, oua si laptele.

Exista o filiera pentru fiecarui produs alimentar. Si pe fiecare filiera se gaseste industria si servicii care deservesc fermele de productie, fermele de productie, industria procesatoare, comerciantii si consumatorii. Pentru ca filiera sa functioneze perfect mai trebuie sa participe doi factori, respectiva politica agroalimetarea si cercetarea stiintifica. Fiecare filiera de produs functioneaza pe baza de un regulament. Fara regulament, fara politica de piata a produsului, fara cercetare, asa cum se petrece in Romania, Codul de bune practici dintre industria procesatoare si himermaket-uri, despre care s-a facut atata caz, in ultimile saptamani, reprezinte doar o impartire a profiturilor dintre doi actori iar fermierii si consumatorii vor pierde in continuare.

Sunt cateva teme de discutie pentru viitorul omenirii. Ar trebui sa ascultam de specialisti si sa-i tragem de maneca pe politicieni, ca nu vor noua politica agricola a belsugului si prosperitatii pentru toti oamenii care traiesc pe aceasta superba planeta a UNIVERSULUI.