Exploatarea prepelitelor adulte pentru reproductie

Detalii

Categorie: Prepelite

11 Iulie 2016

Intrucat de la varsta de 40 de zile prepelita incepe sa oua, transferul in bateria de adulte trebuie facuta la varsta de circa 5 saptamani (35 de zile). Dimensiunile custii pentru adulte pot merge de la capacitatea minima (o femela si un mascul in lucrarile de selectie, formula la care se obtine maximum de productie), doua femele si un mascul, trei femele si un mascul si pana la treizeci de femele si zece masculi.

Cu cat insa colonia este mai mare, cu atat fecunditatea si eclozionabilitatea sunt mai scazute. Densitatea in cusca trebuie sa fie de 80-100 de capete/m². Asadar, pentru o colonie de 40 de capete, vom utiliza o cusca de cca jumatate de metru patrat. Pentru economisirea spatiilor, custile se aseaza spate in spate, intre randurile de custi amplasandu-se jgheaburile de adapare, detasabile, care se scot zilnic pentru spalare si alimentare cu apa, iar in fata se gasesc jgheaburile pentru hranire. Custile sunt suprapuse pe patru nivele. Plasa podea este inclinata dinspre fundul custii catre margine cu 3-4 cm,pentru rostogolirea oualor. Sub jgheabul de furajare, in peretele frontal, se lasa un spatiu de 2,7cm, pentru rostogolirea oualor spre sertarul de recoltare. Daca spatiul este prea mare, pe acolo pot evada prepelitele, daca este prea mic, nu pot iesi ouale. Un nivel de baterie trebuie sa aiba o inaltime de minimum 30cm, din care 3-4 cm unghiul de inclinare al podelei si 2-3 cm tavita de dejectii de sub cusca, de aceea, pentru comoditate, nu se vor construi baterii cu mai mult de 5 nivele. Exista si baterii cu opt pana la zece nivele, insa pentru aceasta trebuie folosite scari mobile. Daca custile se confectioneaza din material lemnos, se va realiza un schelet de rezistenta, iar custile vor fi mobile intersanjabile, punandu-se ca pe niste rafturi si putandu-se scoate cu usurinta pentru reparatii, curatenie, dezinfectie. Plasa podea trebuie sa aiba ochiurile de 1,5cm, deasemenea peretele frontal, prin care prepelitele scot capul pentru a se hrani sau adapa, trebuie sa aiba distanta intre grile de 2,7cm. Pentru ca prepelitele fac multa risipa, deasupra jgheabului de hranire va fi prevazuta o spirala de sarma, cu distanta de 1,5cm intre grile. Adapostul in care se amplaseaza bateriile trebuie sa aiba o buna luminozitate (1m² fereastra la fiecare 5m² suprafata incapere sau 5 w/m² in timpul noptii, sau daca utilizam o incapere fara ferestre). Inainte de inceperea ouatului, se asigura un iluminat zilnic de minimum 12 ore, iar in perioada de ouat de 16-18 ore, fara a reduce vreodata timpul de iluminare, pentru a nu se influenta negativ nivelul de ouat. Temperatura corporala a prepelitei este de 40-41°C. La o temperatura ambientala sub 10°C (iarna) si peste 30°C (vara), prepelita sufera si isi reduce productia de oua.

Iarna se va realiza o densitate mai mare la nivelele inferioare ale bateriei (unde este mai frig), iar vara se va scadea in general incarcatura pe metru patrat la toate nivelele. Furajarea prepelitelor adulte de reproductie este deosebit de importanta. Un ou de prepelita de reproductie cantareste cca 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% la gaina, iar o prepelita poate produce si doua oua in 24 de ore, intrucat ovulatia se produce cu jumatate de ora inainte de producerea unui ou, iar formarea unui ou dureaza intre 22-24 de ore. Deci, intervalul dintre oua poate sa fie la prepelita de 21-1/2 ore, pe cand la gaina nu poate fi mai mic de 24-1/2 ore. Crescatorii recomanda urmatoarele valori pentru reteta de prepelia ouatoare : 17% proteina bruta 2750Kcal. energie metabolizanta, 0,77% lizina, 0,58% metionina plus creatinina, 1,30% acid linoleic, etc.

In furaje poate fi introdusa si lucerna verde tocata fin. In acest caz este preferabila hrana umeda, care este consumata cu placere de prepelite, acestea consumand-o in cantitati mai mari decat in conditiile administrarii hranei uscate, ceea ce este un avantaj, pentru ca la un consum zilnic mare de furaje se realizeaza si o productie mare de oua. Trebuie administrate patru tainuri pe zi (din 6 in 6 ore), iar jgheaburile curatate dupa fiecare tain. Risipa este mai mica in cazul administrarii hranei umede. De remarcat este faptul ca, in cazul administrarii furajelor uscate, prepelita alterneaza foarte des hranitul cu adapatul, lasa foarte multe resturi de furaje in apa si apa se altereaza foarte repede, mai ales vara. Daca se alege furajarea umeda, se vor adauga 1,5-2 parti apa la o parte furaj (vara mai mult, iarna mai putin). Prepelita incepe ouatul la 40 de zile, dar primele oua fecundate, bune pentru incubatie, se pot utiliza dupa varsta de 60 de zile. Masculii ajung la maturitate sexuala abia la noua saptamani (63 de zile), iar ouale devin fecundate teoretic la 2-3 zile de la imperechere. Aceasta caracteristica ne conduce la concluzia ca, daca nu introducem in lotul de femele masculi cu cca 2 saptamani mai devreme, mai varstnici, recoltarea oualor pentru incubatie se va face dupa varsta de 60 de zile (63+7). Prepelitele au un ciclu lung de ouat (cca un an, dupa care se poate prelungi la doi ani, dupa unele pauze si fluctuatii). Rezultatele bune pentru incubatie se inregistreaza insa numai dupa timp de 4-5 luni. De aceea loturile de reproducatori trebuie schimbate dupa varsta de 30-32 de saptamani. Daca productia este inca buna, se scot din lot masculii, iar prepelitele vor fi folosite pentru producerea de oua pentru comercializare. Curba de ouat si procentul de utilizare a oualor pentru incubatie sunt minime, ele putand fi mai bune in cazul unor conditii perfecte de hranire si ingrijire. Se verifica la fiecare cusca consumul de furaje, iar din custile cu consum mic de furaje se elimina prepelitele slab ouatoare - cele care nu se incadreaza in limitele greutatii normale adica (130-150 gr, in functie de suse) si nu au abdomenul larg (2 degete intre cele doua oase pubis si 3 degete intre pubis si stern). La randul lor pentru o buna fecunditate, masculii trebuie sa fie sanatosi, vioi, sa aiba o greutate intre 115-130gr si sa aiba gheare bine crescute (cei fara gheare nu pot calca femelele). De asemenea gainatul este un foarte bun ingrasamant, se utilizeaza sau se livreaza dupa uscare.

Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica

• < Anterior
• Următor >