O problema importanta care a marcat
dezvoltarea agriculturii romanesti interbelice a fost reprezentata de gradul de
inzestrare a exploatatiilor agricole taranesti cu masini si unelte agricole.
Evolutia dotarilor
cu inventar agricol a fost influentata de distrugerile si degradarile produse in
timpul primului razboi mondial si de faptul ca, in eforturile de redresare
economica, taranimea improprietarita nu avea puterea economica necesara pentru refacerea integrala si dezvoltarea parcului de masini si
unelte agricole.
Astfel, desi stapani
pe noile suprafete de teren, micii producatori agricoli au primit aceste pamanturi fara inventarul aferent care a ramas in
posesia proprietarilor ce fusesera expropriati.
In ansamblul
economiei micii gospodarii taranesti eforturile
financiare vizand intretinerea, repararea si mai ales achizitionarea de unelte
sau masini agricole noi erau peste posibilitatile unei familii de tarani detinatoare a unei suprafete agricole de pana la 3 ha.
Fenomenului
de faramitarea si parcelare a proprietatii ii era asociata si diviziunea prin
mostenire a inventarului agricol, dar de cele mai multe ori succesiunea
implica cedarea de catre parinti catre familiile nou intemeiate a unor suprafete
de teren neutilate cu unelte sau masini agricole.
Crearea prin
reforma agrara a unui numar mare de exploatatii agricole, cu precadere mici
gospodarii taranesti, nu mai permitea utilizarea acelorasi unelte sau masini
agricole pe intinderi mai mari de teren. Mica gospodarie taraneasca trebuia sa
faca astfel fata, in primul rand, lipsei uneltelor si
masinilor de baza pentru executarea lucrarilor agricole principale la
majoritatea plantelor de cultura (plug, grapa, cultivator, masini de semanat).
Aproape
1/3 din numarul plugurilor si 3/4 din cel al grapelor aflate in inventarul
agricol al Romaniei interbelice erau in fapt unelte primitive, din lemn,
utilizarea acestora fiind departe de a asigura efectuarea in conditii normale a
lucrarilor agricole necesare pentru infiintarea culturilor. De asemenea, unele
unelte, precum tavalugul, cu rol important in pregatirea patului germinativ
pentru unele culturi (grau, secara, sfecla) erau aproape necunoscute
agricultorilor romani.
Totodata, multe
dintre masinile si uneltele aflate in posesia gospodariilor taranesti datau
chiar din perioada antebelica, prezentand un grad ridicat de uzura fizica si
morala si un randament in practica foarte redus. Acesta
fusese totusi completat in perioada de dezvoltare de pana la 1930 cu
mijloace tehnice noi.
Conform unor
calcule efectuate la sfarsitul perioadei interbelic in agricultura romaneasca
exista un important deficit de masini si unelte de baza, acoperirea acestui
deficit presupunand o investitie de circa 16 miliarde lei. Acest aspect este confirmat si de valoarea inferioară a
inventarului agricol tehnic la hectar la nivelul tarii noastre in raport
cu agricultura altor state europene, fapt ce determina impreuna cu alti factori
o productivitate medie la hectar scazuta.
Astfel, in timp
ce in Romania interbelica inventarul agricol
repartizat la intinderea suprafetei cultivate duce la o valoare de 1000 lei/ha,
Bulgaria si Polonia consemnau valori echivalente de 2000 lei, respectiv 3000
lei/ha, in timp ce in tarile cu agricultura intensiva, precum Elvetia, aceasta
valoare atingea chiar 42.000 lei/ha.
In unele situatii
familiile de tarani cu un venit anual foarte mic intampinau reale dificultati si in dotarea gospodariei proprii cu
unelte de intrebuintare curenta (sape, coase, greble, furci, etc.).
In ceea ce
priveste masinile de cosit, de secerat si legat, de imprastiat ingrasaminte, prasitoarele
mecanice, batozele si tractoarele, acestea erau in special apanajul proprietatilor
mijlocii si mari sau erau utilizate in muncile
agricole si de mica proprietate prin asocierea plugarilor din anumite comune.
In demersul lor
de imbogatire a dotarilor cu astfel de mijloace de productie gospodariile taranesti
au beneficiat de concursul autoritatilor de stat,
care au constientizat problema reală a deficitului de inventar agricol mort si
care au întreprins unele masuri vizand infiintarea unor depozite speciale
pentru vanzarea masinilor si uneltelor agricole produse in fabricile din tara
sau care erau aduse din strainatate. Aceste masuri au fost mai pregnante dupa
anul 1937 cand importurile de tractoare auto si locomobile au crescut ca urmare
a faptului ca statul le-a cumparat pentru dotarea centrelor de masini agricole.
Resursele
financiare investite in dotarea cu inventar agricol tehnic, in perioada de
referinta, s-au mentinut la cote relativ reduse iar castigurile agricultorilor
nu au putut sa fie orientate prioritar catre acest domeniu si datorita faptului
ca regimul monedei nationale a fost caracterizat de
inflatie. In plus, perioada maxima de manifestare a crizei agricole a insemnat
o reducere importanta a investitiilor in inventar agricol tehnic, dificultati
ce au grevat asupra dotarii exploatatiilor agricole din al doilea deceniu
interbelic. Nevoile de dotare cu inventar au fost
doar in parte acoperite de productia de masini si unelte agricole a fabricilor
autohtone din Sibiu, Resita, Oradea, Toplet, Bocsa – Romana, Craiova,
etc.
Datele
statistice ne ofera o reprezentare a progresului inregistrat in directia imbogatirii
numarului uneltelor si masinilor agricole cu tractiune animala. In acest mod,
putem constata ca in perioada de referinta s-a produs o crestere lenta a
inventarului agricol astfel incat suprafata
cultivabila ce revenea pe o unealta la hectar a scazut intre 1905 si
1927 la pluguri de la 10,6 ha la 7,4 ha si la 6,1 la ha in 1937; grape de la
12,2 la 11,3 si 6,6 ha; la rarite de la 50,2 la 39 si 24 ha in 1937; la semanatori
de la 437,4 ha la 293,4; iar la masini de recoltat de la 277,4 la 224,4 ha in
1927 si la 161,5 ha in 1937.
Sursele
statistice ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor (cele doua editii ale
atlasului statistic “L’Agriculture en Roumanie” publicate in 1929 si 1938)
indica intre anii de referinta 1927 si 1937 o crestere
semnificativa a inzestrarii tehnice a agriculturii Romaniei interbelice cu
batoze si tractoare, fapt ce in conditiile mentinerii caracterului
extensiv cerealier al productiei era menit sa conduca la o sporire a productiei
si randamentului la hectar al acestor culturi. Cu toate acestea, numarul
tractoarelor in Romania interbelica raportat la suprafata arabila este sub
media europeana, pentru un tractor revenind 2960 ha, in timp ce spre exemplu in
Anglia un tractor deservea 258 ha, in Danemarca 394 ha iar in Franta 848,6 ha.
De asemenea, ca
si in cazul animalelor de tractiune sau de munca si in cazul inventarului
agricol deficitul de dotare se compenseaza prin
colaborarea dintre agricultorii care utilizeaza prin imprumut aceleasi unelte
agricole (in special cele de bază).
In acelasi timp
repartitia teritoriala a inventarului agricol ne demonstreaza existenta unor importante decalaje intre diferitele regiuni
ale tarii, fapt care chiar si in conditiile pedoclimatice optime pentru
anumiti ani agricoli actioneaza negativ asupra productiilor la unele culturi
agricole si asupra randamentului la hectar.
Totodata, in
analiza aspectelor vizand baza tehnica a agriculturii taranesti la nivelul
perioadei interbelice a fost sesizat faptul ca anumite
masini agricole puteau fi accesibile micilor producatori numai prin exploatarea
in diferite forme de asociere si ca stadiul de evolutie al dotarilor cu
inventar agricol mort s-a situat la cote scazute, fapt ce a grevat serios
asupra posibilitatilor intensificarii agriculturii la nivelul intregii tari.
01-10-2024 Bovine
Marți, 01 octombrie 2024, a avut loc prima reuniune a Consiliului Laptelui – grup consultativ pentru sectorul zootehnic, specia bovine. Evenimentul, organizat sub coordonarea ministrului Florin BARBU, s-a desfășurat la sediul unei ferme de bovine din județul Buzău, localitatea Amaru. Acesta a avut ca scop identificarea problemelor cu care se confruntă sectorul bovinelor de lapte, în vederea stabilirii și formulării propunerilor de măsuri necesare soluționării acestora. Mai multe>>
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
15-01-2024 Bovine
Ciclul de viață al unei vaci este un proces fascinant și esențial în agricultura modernă. De la naștere până la maturitate și producția de lapte sau carne, fiecare etapă joacă un rol crucial în dezvoltarea și contribuția vacii la industria agricolă. În acest articol, vom explora cele 6 etape ale ciclului de viață al unei vaci, oferind o imagine cuprinzătoare a evoluției acestui animal de fermă. Mai multe>>
27-07-2023 Bovine
Peste 90% dintre romani consuma carne cel putin o data pe saptamana, iar in aceasta perioada, cel mai popular mod de a o gati este, bineinteles, la gratar. In acest context, Premium Angus va invita sa va bucurati de experienta unica a gratarului cu carne premium, produsa in tara noastra, intr-un sistem complet integrat, si sa profitati de oportunitatea de a castiga premii inedite. Cu fiecare moment petrecut la gratar, creati amintiri de neuitat si savurati adevaratul gust al carnii de vita. Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
10-11-2022 Bovine
Criza energetica si penuria de furaje au adus sectorul laptelui din Romania in pragul falimentului. Paradoxul Romaniei e ca, desi, la lapte, are cea mai mare crestere de pret la raft din Uniunea Europeana - 64% - crescatorii de vaci primesc cel mai mic pret pe lapte din toata UE. Adica, 3 lei pe litru, in conditiile in care la raft laptele a ajuns si la 12 lei. Mai multe>>
15-10-2022 Bovine
DN AGRAR Group, cea mai mare ferma zootehnica integrata din Romania, cu productie de lapte de vaca si productie vegetala, a finalizat lucrarile de modernizare a salilor de muls la Ferma Apold. Investitia a constat in constructia unei noi sali de muls, la standarde internationale, care a fost finalizata in luna iunie si a fost finantata printr-un imprumut bancar, precum si renovarea salii de muls curente, a carei valoare de renovare s-a ridicat la suma de 100.000 euro si a fost finantata integral... Mai multe>>
19-09-2022 Bovine
Transilvania devine reper pe harta carnii de vita, prin introducerea pe piata a Surei de stepa. Ferma de Biodiversitate Cobor si-a deschis portile pentru o degustare de preparate din carne de Sura de stepa, urmand sa puna pe piata acest produs in luna octombrie. Numarul vitelor din aceasta rasa in pericol de disparitie nu este mai mare de 500 in Romania, iar la Cobor sunt aproximativ 100. Mai multe>>
15-07-2022 Bovine
Un metabolism in buna stare de functionare este important pentru toate mamiferele. La vacile de lapte cu productivitate mare el este si mai important, deoarece cantitatile zilnice de lapte produse sunt foarte ridicate si afecteaza nu numai nivelul substantelor minerale din organism (febra laptelui, de exemplu), ci mai ales metabolismul carbohidratilor. Mai multe>>
18-04-2022 Bovine
In data de 7 aprilie 2022, Asociatia Crescatorilor de Vaci – Baltata Romaneasca, Tip Simmental (ACVBR SIM) alaturi de Centrul de Inovare Digitala „Futures of Innovation Technologies” (CID FIT), coordonat de Iceberg Plus (ICE), au organizat evenimentul „FARM-A-THON: Cum ne ajuta tehnologiile digitale sa ne eficientizam fermele de vaci?”, parte din proiectul Smart Agri Hubs finantat prin Programul Orizont 2020 pentru Cercetare si Inovare al Comisiei Europene. Mai multe>>
31-03-2022 Bovine
Fertilitatea este unul dintre factorii majori care afecteaza eficienta oricarui efectiv de ferma. Poate reprezenta unul dintre costurile majore de productie si reprezinta, de asemenea, un domeniu in care se pot face imbunatatiri semnificative. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>