Rasa Baltata Romanesca

Detalii

Categorie: Bovine

18 Martie 2015

Rasa Baltata Romanesca este o rasa locala de taurine mixta si s-a format prin incrucisarea de absorbtie a taurinelor de rasa Sura de stepa, varietatea transilvaneana cu rasa Simmental.

Incrucisarile nu s-au facut in mod sistematic, astfel in unele zone incrucisarea de absorbtie a mers numai pana la a doua si a treia generatie si s-au folosit la incrucisari tauri metisi, fapt ce explica variabilitatea materialului existent.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au importat din nou tauri din Elvetia si Austria pentru consolidarea insusirilor rasei. Este raspandita in toata Transilvania, exceptand partea nord-vestica a Maramuresului ocupat de rasa Bruna, zona muntilor Apuseni si sud-vestul Transilvaniei ocupat de rasa Pinzgau de Transilvania.

In nordul Moldovei se creste in partea de est a judetului Suceava si judetul Botosani. Este raspandita si in alte judete indeosebi in jurul centrelor populate. Ea formeaza impreuna cu metisii circa 33 -36 % din efectivul total de taurine ale tarii noastre.

Insusirile morfologice si productive ale rasei

Este de talie mare 130 -140 cm si o greutate de 550-700 kg. Culoarea baltata cu galben de diferite nuante este asemanatoare cu a rasei Simmental. Conformatia corporala este armonioasa, capul larg si potrivit ca lungime, gatul in general scurt si musculos, bine prins in trunchiul care este larg, lung si adanc. Linia superioara a trunchiului este dreapta, exceptand exemplarele care au coada prinsa sus. Greabanul, spinarea si salele sunt drepte cu musculatura bine dezvoltata, crupa lunga, larga si orizontala. Abdomenul este bine dezvoltat, voluminos, ugerul globulos, bine prins, cu sferturi simetric dezvoltate. Membrele sunt puternice cu osatura si musculatura dezvoltate si cu aplomburi corecte. Pielea este groasa, densa si elastica. Constitutie este robusta, uneori cu abateri spre grosolana si mai rar spre fina.

Rasa apartine tipului mixt de carne-lapte, dar exista frecvent in cadrul rasei exemplare care apartin tipului de lapte-carne. Vacile din populatia activa (supuse controlului oficial al productiei de lapte) in perioada 1960-1985 au realizat o productie medie de 2703 kg lapte cu 3,79 % (respectiv 103 kg) grasime.

Rasa Baltata Romanesca este foarte apreciata pentru productia de carne. Animalele se ingrasa usor, tineretul supus ingrasarii intensive atingand 400 de kg la varsta de 1 an. Randamentul la taiere este de 50-58% cu o carne de calitate superioara.

Calitatile rasei sunt:

• • precocitate mare in procesul de crestere manifestat prin greutate mare la 10-12 luni;
  • productii bune de lapte si de carne in conditii optime de hranire si intretinere;
  • o constitutie robusta si o conformatie armoniosa.

Printre defectele ce se intalnesc la acesta rasa mentionam:

• • greutatea nesatisfacatoare in zonele cu conditii de hranire mai putin corespunzatoare in perioada de crestere cum sunt: Nordul Moldovei si unele zone de munte din Transilvania;
  • precocitatea productiva este nesatisfacatoare, prima fatare avand loc la varsta de 29-30 de luni iar la lactatie vacile produc doar 62 % din producsie la lactatie maxima, care se obtine la lactatia a 5,6-a; consumul pentru un litru de lapte este ridicat la 1 -1,2 U.N.

Programul de ameliorare a taurinelor prevede extinderea acestei rase si ameliorarea ei, atat in directia productiei de lapte cat si de carne.

Productia de lapte variaza in functie de conditiile de exploatare fiind in medie intre 3500-4000 kg/lactatie, cu 3,8 % grasime. Manifesta precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic si economicitate mai putin bune, viteza de muls de 1,1 kg/min. si un consum de cea. 1,2 UN/kg lapte).

Productia de carne este foarte buna datorita aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte buna la sistemul intensiv de ingrasare, greutate corporala mare, precocitate buna, spor foarte bun de crestere, conversie buna a furajelor, economicitate buna si indici cantitativi si calitativi deosebiti ai carnii.

Astfel, taurasii, ingrasati intensiv, au un spor de crestere de peste 1200 g/cap/zi (realizand peste 550 kg la sacrificare - 16 luni), cu un consum specific de cca. 7 UN/kg spor si un randament la sacrificare de 53-58 %.

Carnea in carcasa are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are insusiri tehnologice si organoleptice bune.

Medic veterinar
Dr. Diana Galatanu

• < Anterior
• Următor >