Fondurile UE pentru diversificarea economiei rurale - un succes moderat

Detalii

Categorie: Fonduri europene agricultura

17 Septembrie 2013

Statele membre au fost adesea ghidate mai degraba de nevoia de a cheltui bugetul alocat si mai putin de evaluarea caracterului adecvat al proiectelor de diversificare insesi. In unele state membre, daca existau suficiente fonduri disponibile, toate proiectele eligibile beneficiau de finantare, fara sa se tina seama de rezultatul evaluarii eficacitatii si a eficientei lor. Doar ulterior, in cursul perioadei, in conditiile unui buget mai restrans, proiecte de o calitate superioara au fost respinse.

Cheltuielile alocate in cadrul politicii de dezvoltare rurala a UE pentru diversificarea economiei rurale urmaresc sa ofere solutii la problemele identificate in zonele rurale, cum ar fi depopularea, lipsa oportunitatilor economice si somajul. Prin aceasta politica se acorda finantare pentru proiecte desfasurate de persoane fizice si de intreprinderi rurale, cu scopul de a contribui la sprijinirea cresterii, a ocuparii fortei de munca si a dezvoltarii durabile. Cheltuielile UE planificate pentru aceste masuri se ridicau la 5 miliarde de euro in perioada 2007‑2013, la care s‑au adaugat 2 miliarde de euro programate din fondurile nationale ale statelor membre. Auditul a vizat responsabilitatile Comisiei si sase state membre [Republica Ceha, Franta - Aquitania, Italia - Campania, Polonia, Suedia (Västra Götaland) si Marea Britanie – Anglia (Yorkshire si Humber)].

Prioritatea generala reprezentata de crearea de locuri de munca nu a fost urmarita in mod adecvat. Metodele de monitorizare si de evaluare existente nu au permis aprecierea rezultatelor reale obtinute de aceste masuri in ceea ce priveste crearea si mentinerea de locuri de munca. Esantionul de proiecte auditate a aratat ca acestea obtinusera doar un succes moderat in raport cu obiectivul de a crea locuri de munca.

In numeroase cazuri, auditorii UE au constatat ca proiectele s‑ar fi desfasurat chiar si in lipsa finantarii din partea UE, ceea ce echivaleaza cu o utilizare ineficienta a fondurilor limitate ale UE. Verificarile efectuate de statele membre cu privire la caracterul rezonabil al costurilor proiectelor nu au redus suficient riscul reprezentat de cheltuielile exagerate. Pe langa aceasta, au fost identificate cazuri in care in care au fost observate o sarcina administrativa excesiva si intarzieri in efectuarea platilor.

„Faptul ca statele membre si regiunile auditate nu au precizat in mod clar ce doresc sa realizeze sugereaza ca este vorba de o strategie bazata mai degraba pe cerere si mai putin pe obiective. In practica, acest lucru a condus la situatii in care aproape orice tip de proiect putea fi acceptat in raport cu obiectivele stabilite”, a declarat Jan Kinšt, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de raport.

In consecinta, Curtea a recomandat urmatoarele:

• • In programele lor de dezvoltare rurala, statele membre ar trebui sa identifice cu claritate in ce mod si pe baza caror argumente interventia publica de sprijinire a investitiilor in activitati neagricole va contribui, de exemplu, la rezolvarea disfunctionalitatilor pietei legate de obstacolele din calea ocuparii fortei de munca si a cresterii economice. Statele membre ar trebui sa stabileasca apoi obiective specifice si masurabile, care sa fie legate de nevoile identificate. Comisia ar trebui sa aprobe numai acele programe de dezvoltare rurala care prezinta strategii fundamentate si exhaustive, bazate pe o argumentatie clara, care sa explice modul in care interventia politicii din domeniu va contribui la indeplinirea obiectivelor strategice de a crea conditii favorabile cresterii economice si ocuparii fortei de munca.
  • Statele membre ar trebui sa defineasca si sa aplice in mod consecvent criterii de natura sa asigure selectia celor mai eficace si sustenabile proiecte din perspectiva obiectivelor specifice stabilite de statele membre. Comisia ar trebui sa se asigure ca aceste criterii sunt aplicate in mod corect si in toate cazurile, nu numai atunci cand nu exista suficiente resurse bugetare disponibile.
  • Comisia si statele membre ar trebui sa promoveze adoptarea unor bune practici cu privire la atenuarea riscului de aparitie a efectului de balast si a efectului de dislocare. Comisia ar trebui sa incurajeze statele membre sa adopte practica potrivit careia cheltuielile pentru investitii devin eligibile doar de la data aprobarii finantarii.
  • Comisia ar trebui sa se asigure ca statele membre dispun de sisteme eficace de verificare a caracterului rezonabil al costurilor.
  • Comisia si statele membre ar trebuie sa se asigure ca, in perioada de programare urmatoare, se vor obtine informatii pertinente si fiabile care sa faciliteze gestionarea si monitorizarea masurilor si care sa demonstreze masura in care ajutorul acordat contribuie la realizarea prioritatilor Uniunii Europene. Tintele fixate in materie de creare de locuri de munca ar trebui sa fie realiste, iar numarul locurilor de munca create ar trebui sa fie monitorizat cu precizie; masurile ar trebui sa fie mai bine gestionate de-a lungul perioadei de programare si, in special, atunci cand se constata ca tintele stabilite nu vor fi atinse.
  • Comisia si statele membre ar trebui sa isi intensifice eforturile legate de reducerea sarcinii administrative si de garantarea faptului ca platile sunt efectuate intr‑un termen rezonabil.

Curtea de Conturi Europeana

• < Anterior
• Următor >