Aspecte fiscale pentru societatile din domeniul agricol

Detalii

Categorie: Management agricol

08 Iulie 2015

Domeniul agricol este unul strategic atat la nivel national, cat si la nivelul Uniunii Europene. De aceea, exista o serie de modalitati de finantare a proiectelor agricole prin fonduri structurale, dar si prin produse ale bancilor create special pentru aceasta ramura. Cu toate acestea, inainte de a investi in agricultura, persoanele interesate trebuie sa fie informate asupra taxelor si impozitelor pe care o societate din acest domeniu le poate datora.


Inainte de a investi in agricultura, persoanele interesate trebuie sa fie informate asupra taxelor si impozitelor pe care o societate din acest domeniu le poate datora. In continuare vom incerca sa rezumam principalele aspecte fiscale ce trebuie avute in vedere de o astfel de societate.

Impozit pe profit sau impozit pe venitul microintreprinderilor?

Incepand cu 1 februarie 2013, impozitul pe venitul microintreprinderilor a devenit obligatoriu pentru societatile care intr-un an fiscal au inregistrat venituri mai mici de 65.000 de euro, cu anumite exceptii. Acest regim de impozitare presupune aplicarea unui impozit de 3% asupra veniturilor unei firme, fara a lua in calcul cheltuielile inregistrate de aceasta.

Prin contrast, o societate care este platitoare de impozit pe profit va fi impozitata cu o cota de 16% aplicata asupra diferentei dintre veniturile realizate si cheltuielile deductibile, cu anumite ajustari (venituri neimpozabile, deduceri suplimentare, elemente similare veniturilor sau cheltuielilor). Mai mult, o societate care aplica regimul de impozitare aferent microintreprinderilor nu isi va putea folosi pierderile fiscale inregistrate in perioade anterioare (in care nu aplica acest regim) decat dupa ce redevine platitoare de impozit pe profit, cu conditia ca intre timp perioada de utilizare a pierderilor (de maximum sapte ani) sa nu fi expirat.

Astfel, in functie de nivelul cheltuielilor si de pozitia fiscala a fiecarei firme, unul dintre regimurile de impozitare de mai sus se poate dovedi mai favorabil decat celalalt. Totusi, incepand cu 1 februarie 2013, contribuabilul numai are optiunea de a alege regimul de impozitare pe care sa il aplice, acesta fiind obligat la plata impozitului pe venitul microintreprinderilor daca inregistreaza venituri sub pragul de 65.000 de euro si la plata impozitului pe profit in cazul in care acest prag este depasit.

Taxa pe valoarea adaugata

Efectul acestei taxe este unul neutru pe lantul de productie, aceasta fiind suportata in intregime de consumatorul final. Astfel, TVA nu este un cost pentru o persoana juridica platitoare de TVA si nu are impact asupra profitabilitatii firmei. Totusi, nivelul taxei determina pretul final al produsului si de aceea TVA are o influenta majora asupra cererii.

Incepand cu 1 iunie 2015, cota TVA pentru alimente si bauturile nonalcoolice este de 9%. Aceeasi taxa este aplicata si hranei pentru animale. Desi aceste tipuri de bunuri reprezinta majoritatea productiei din domeniul agricol, trebuie avut in vedere ca pentru produsele agricole nealimentare (ex: lana, piele etc.), cota de TVA ramane 24%.

Un alt aspect important pentru aplicarea TVA in domeniul agricol este faptul ca in comertul cu cereale se aplica taxarea inversa. Prin exceptie de la modalitatea clasica de taxare conform careia vanzatorul colecteaza TVA aferenta unei tranzactii si cumparatorul deduce aceeasi suma, in cazul taxarii inverse vanzatorul va emite o factura fara TVA, iar tranzactia va avea un efect nul atata vreme cat are loc intre doua societati platitoare de TVA. Aceasta modalitate de taxare a comertului cu cereale se poate dovedi un avantaj prin efectul pozitiv pe care il poate avea asupra fluxului de numerar al vanzatorului care nu mai este obligat la plata efectiva a taxei la bugetul de stat.

Impozite si taxe locale

Orice societate agricola care are in proprietate cladiri, terenuri si mijloace de transport va fi obligata la plata unei taxe catre bugetul localitatii pe raza careia se afla cladirea/terenul sau este inmatriculat mijlocul de transport.

In cazul cladirilor, impozitul poate varia intre 0,25% si 1,5% din valoarea contabila a respectivei cladiri. Cota exacta este decisa prin Hotarare a Consiliului Local al localitatii respective, dar in majoritatea localitatilor din Romania aceasta variaza intre 1% si 1,5% din valoarea cladirii. Cu toate acestea, in cazul cladirilor care nu au fost reevaluate in ultimii trei ani, impozitul local va fi intre 10% si 20% din valoarea contabila, iar pentru cele care nu au fost reevaluate in ultimii cinci ani, acest impozit se va ridica la o valoare cuprinsa intre 30% si 40% din cea a cladirii.

Impozitul pe teren se aplica la numarul de hectare si variaza in functie de zona de folosinta si rangul localitatii in care se afla terenul. Astfel, impozitul pentru un teren care nu este destinat constructiei, variaza de la 8 la 424 de lei pe hectar. Terenurile pe care se afla amplasate cladiri sunt scutite de la plata acestui impozit.

Separat, bugetele locale incaseaza impozit pentru orice mijloc de transport ce trebuie inmatriculat sau inregistrat si care se afla in proprietatea persoanelor fizice sau juridice (ex: autoturisme, motociclete, tractoare inmatriculate etc.). Valoarea impozitului pentru mijloacele de transport variaza in functie de capacitatea cilindrica a acestora.

Merita mentionat faptul ca impozitele si taxele locale se platesc anual in doua rate egale, pana cel tarziu la data de 31martie, respectiv 30 septembrie. Pentru plata anticipata a intregului impozit intr-o singura rata pana la data de 31 martie se ofera o bonificatie de 10% din valoarea impozitului.

Impozitul pe constructii

Incepand cu 1 ianuarie 2014, persoanele juridice care detin in proprietate constructii, altele decat cladiri (pentru care se platesc taxe locale), datoreaza bugetului de stat un impozit egal cu 1% din valoarea contabila bruta a acestor constructii. Acest impozit se declara pana la data de 25 mai a fiecarui an, dar se poate plati in doua rate egale, pana la 25 mai, respectiv 25 septembrie.

Constructiile supuse impozitarii sunt cele prevazute in grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, mai putin cele din subgrupa 1.2.9 „Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole”.

Astfel, se datoreaza un impozit de 1% asupra valorii majoritatii constructiilor agricole cum ar fi: sere, solarii, linii de electricitate, conducte, jgheaburi, rampe, platforme etc.

Impozitul pe dividende

Pentru profiturile dint-un an pe care societatea decide sa le repartizeze asociatilor, aceasta este obligata sa retina un impozit de 16% din valoarea dividendelor distribuite, pe care sa il vireze in numele asociatului la bugetul de stat.

Alte impozite si taxe

Ca orice alta societate romaneasca, pe langa taxele si impozitele detaliate mai sus, o firma care activeaza in domeniul agricol va trebui sa retina impozit si sa calculeze contributii pentru salariatii proprii, acestia nefacand exceptie de la regimul normal de impozitare a muncii. In plus, un aspect important privind impozitarea in domeniul agricol este acela ca asupra venitului zilierilor (persoanele fizice angajate cu ziua pentru o perioada cumulata de maximum 90 de zile intr-un an si al caror venit brut este intre 2 si 10 lei pe ora) nu se aplica contributii sociale, ci doar impozit. Astfel, in cazul angajarii unor astfel de persoane, societatea are doar obligatia retinerii unui impozit de 16%. Nu in ultimul rand, in cazul in care o astfel de societate face plati pentru servicii, dobanzi, redevente, dividende, comisioane, catre societati nerezidente fiscal in Romania, aceasta societate trebuie sa aiba in vedere aspectele privind retinerea la sursa a impozitului obtinut de nerezidenti din Romania, luand in calcul legislatia europeana si conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania.

Concluzii practice

Pentru o mai buna intelegere a implicatiilor fiscale asupra unei societati care activeaza in domeniul agricol, propunem exemplul simplificat de mai jos:

Dupa cum se poate observa, pentru o societate care detine activele din tabelul de mai sus si inregistreaza un profit contabil anual de 40.000 lei din care 37.000 lei ii distribuie asociatilor, impozitele si taxele aferente depasesc valoarea de 10.400 de lei. In concluzie, orice persoana care doreste sa investeasca in agricultura romaneasca ar trebui sa aiba foarte clar in vedere implicatiile de natura fiscala, deoarece acestea se pot dovedi definitorii asupra profitabilitatii reale a societatii.

De aceea este recomandat ca in constituirea planului de afaceri sau in cazul tranzactiilor al caror tratament fiscal este incert, sa se solicite opinia unui consultant.

Echipa beneficiar – consultant este esentiala pentru succesul proiectului

• Reusita in castigarea si implementarea unui proiect de succes este data inmaremasura de echipa formata din beneficiar si consultant. Astfel, ambii trebuie sa fie total implicati in realizarea si implementarea proiectului pentru a ajunge la rezultatul asteptat. Nefunctionarea corecta a relatiei dintre ei poate duce la esecul proiectului.
• Este important ca din momentul negocierii si semnarii contractului sa se stabileasca responsabilitatile fiecarei parti, astfel incat sa nu apara neconcordante care pot duce la conflicte si nerealizarea proiectului.
• Sta in atributiile consultantului sa ii explice beneficiarului ce inseamna un proiect de finantare si care ar trebui sa fie implicarea sa. Un proiect nu va putea fi implementat in totalitate de consultant fara implicarea beneficiarului, asa cumeste la fel de dificil ca un proiect sa fie implementat doar de beneficiar in conditiile in care acesta nu are studii sau experienta in coordonarea si implementarea de proiecte.
• Contractarea unui proiect de finantare este doar un primpas si nu reprezinta succesul acestuia. Asa cum spun persoanele cu experienta „greul de-abia acum incepe”, odata cu implementarea proiectului contractat. In implementare trebuie respectat intocmai proiectul ce a fost descris prin planul de afaceri sau studiul de fezabilitate, in ceea ce priveste calendarul, bugetul, achizitiile si celelalte activitati ale acestuia. Proiectul nu poate fi considerat un succes total nici macar dupa finalizarea sa si decontarea tuturor cheltuielilor eligibile. Reusita acestuia va putea fi constatata doar la finalul perioadei de durabilitate, care incepe odata cu incheierea proiectului si decontarea ultimei cereri de rambursare si care are o durata de trei sau cinci ani, in functie de specificul proiectului. Proiectul poate fi considerat cu adevarat un succes doar daca si la finalul acestei perioade indicatorii de durabilitate sunt indepliniti.

• < Anterior
• Următor >