Cine trebuie sa faca politica agricola locala ?

De 20 de ani, se cauta in Romania o organizatie profesionala care sa realizeze politica agricola locala. S-a asteptat crearea unor camere agricole, formate din producatori, dar in zadar.

 





Domnul comisar european pentru agricultura, Dacian Ciolos, avertiza ca, daca nu creem in Romania structuri agricole functionale la nivel local, nu putem sa ne regasim cu adevarat in Politica Agricola Comuna.


 

Fermierul local trebuie sa cunoasca obligatiile nationale si cele europene (vamale, de piata sau de pret), precum si cele stipulate de Programul National de Dezvoltare Rurala. De asemenea trebuie sa cunoasca si multe alte lucruri.


 

Chiar daca la nivel local s-au creat unele structuri compatibile cu cele europene nu este deajuns. In primul rand nu sunt exploatate toate posibilitatile de a se primii subventii europene. Cred ca trebuie sa existe o strategie locala prin care sa fie implicati institutii publice, producatori agricoli si organizatii profesionale pentru a inventaria rasele si soiurile locale, terenurile disponibile dezvoltarii agriculturii ecologice, pasunile si fanetele naturale, habitatele seminaturale, sau suprafetele agricole unde se aplica ingrasaminte verzi, etc. De asemenea trebuie sa existe implicare pentru cresterea calitatii produselor agricole si standardelor de bunastare la animale.


 

O alta masura care se impune la nivel local, este faptul ca trebuie sa se executa un control sistematic in sectorul agricol. Spun asta deoarce nu exista un program unitar de control si verificare privind: starea sanitar veterinara a animalelor; suprafetele si culturile agricole; productia integrata; agricultura ecologica; produsele traditionale; solul si apa; conservarea mediului, etc. Inspectorii care fac controlul trebuie sa fie cunoscuti de catre producatorii agricoli locali si trebuie sa existe date de contact cu fiecare ( APIA, Primarie, Mediu, Protectia consumatorului, Directia Agricola, Unitatea fitosatinara, Inspectia sanitar veterinara, etc). Printr-un control sistematic chiar in echipe mixte se pot cunoaste toate problemele si se pot gasii cat mai multe solutii viabile de rezolvare a lor.


 

In Romania nu este valorificata la maxim bazele de date locale formate din harti cadastrale si fotoplanuri prin care se pot verifica starea terenurilor si culturilor agricole. Avand la dispozitie aceste date se pot observa zonele de risc (seceta, grindina, inundatii), perdelele de protectie (sau lipsa acestora), zonele de flora si fauna salbatica, tipurile de sol. De asemenea, pe baza cartarii buruienilor si bonitarii terenurilor se pot face planurile locale de fertilizare, erbicidare, etc.


 

Un domeniu tratat cu indiferenta pe plan local este cel referitor la agricultura si mediu. Pentru asta ar trebui sa existe grupuri locale care sa abordeze biodiversitatea si gestiunea ecologica. Avand la dispozitie si bazele de date prezentate mai sus se pot lua masurile cele mai bune in caz de inundatii, seceta si accidente naturale sau climatice. Trebuie, de asemena sa existe pe plan local un set de masuri de bune practici agricole, din care nu trebuie sa lipseasca cele ameliorative (araturi adanci, rotatia culturilor, cultivarea leguminoaselor perene, scarificarea, fertilizarea organica, amendarea terenurilor, ingrasamintele verzi etc.)


 

Pe plan local nu exista grupurile de produse traditionale si ecologice recunoscute si care sa-si poate proteja produsele, culturile si animalele din rasele locale la nivel national si european. Suntem tara cu foarte multe produse atestate dar din cauza ca nu exista o politica agricola locala acest potential imens este slab valorificat. De asemene asociatiile si sindicatele agricole la nivel local sunt aproape inexistente. Si se pot creea asemenea asociatii atat pentru sectorul vegetal (cultura mare, legume) cat si pentru cel animal (ovine, bovine, porcine, pasari, apicultura).


 

Odata constituite aceste grupuri, se pot face activitati de consultanta de grup si de extensie, inclusiv cursuri de pregatire profesionala si de specializare. Nu in ultimul rand se pot lansa concursuri pe plan local (cu premii) pentru inovatii agricole, la care pot participa toti producatorii care au avut realizari semnificative in acest sens.


 

Una dintre cele mai importante lucruri care trebuie sa existe pe plan local este cel de promovare a investitilor. Este important ca de la tara sa plece spre comert si export produse agricole gata prelucrate. Ma refer si la cele proaspete care trebuiesc sortate, calibrate si ambalate conform standardelor, cat si la cele procesate (fainuri, uleiuri, conserve, preparate traditionale, etc) care trebuiesc certificate si etichetate corespunzator.


 

Stim ca o mare suma de bani neramburasibili sau dus pe investitii care aduc materia prima din import, ceea ce este grav. Banii europenii au venit pentru producatorii agricoli romani si nu pentru cei straini. Si au venit ca ei sa o duca mai bine iar consumatorii romani sa gaseasca produse romanesti mai bune si mai ieftine. Tocmai de acea trebuie urgent sa creem verigile lipsa din sistemul agroalimetar local, in care producatorii sa se asocieze pentru procesarea, depozitarea, ambalarea si distributia produselor agricole locale.


 

Suntem in recesiune, si recesiunea nu trebuie sa duca la lichidarea pietei ci la restructurarea ei. Exista in prezent o miscare pe plan mondial al vanzarilor directe din ferma. Este un parteneriat intre producatori si consumatori prin care se pot face legaturi pe termen lung. Fiecare producator are lista de consumatori la care livreaza sistematic produse pe baza de abonament. Cu aceasta ocazie se poate relansa si agroturismul. Astfel orasenii vin in fermele - pensiune unde pot sa stea doua zile si sa recolteze personal fructee, legume oua, mult mai proaspete si mai sanatoase decat cele din comert.


 

Este greu sa faci consultanta agricola fara sa existe o politica agricola coerenta si structuri agricole functionale pe plan local. Si totusi consultanta agricola se face, dar mai putin eficient. Sa incercat sa se schimbe unele lucruri dar fara o vointa politica puternica nu se poate face mare lucru. Asa ca arunc manusa in ograda politicienilor si producatorilor agricoli pentru ca impreuna sa facem o politica si o restructurare agricola locala adevarata.

 

 
 

 

Ing. Mircea Suhoverschi – Camera Agricola Judeteana Arad

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>