Zootehnia noastra e admirabila si sublima

 

Sotietatea noastra are drept scop sa incurajeze cresterea vacilor de lapte, pentru ca, dati-mi voie sa va spui, ca din punctul asta de vedere, stam rau... Zootehnia romana e admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire. Sotietatea noastra, adica, noi aclamam munca, travaliul, care nu mai e permisa in tara noastra.


 

 

 

 

In vestul tarii, permiteti-mi aceasta digresiune, este trista, dar adevarat! - in Vestul Romaniei n-avem nici o cooperativa romaneasca, in industria laptelui, nici una!...Si cu toate aceste toti falitii din industria laptelui sunt straini! Explicati-va acest fenomen, acest mister, daca ma pot exprima astfel!

Si e atat de simplu. Procesatorii straini detin 100% din monopolul laptelui romanesc. Daca acestia sunt straini, e logic ca si producatorii de lapte trebuie sa fie straini. Si pentruca mai marii de la agricultura nu vor sa avem fermieri faliti, cel mai bun lucru este sa nu-i avem deloc. Si binenteles ca am fost prostoviti, adica facuti prostovani, nu spre admonitiune, ci spre indem si incarajare.

Tocmai de acea producatorii roman, au pichetat frontiera de vest a tarii. Tocmai de aceea au dat cu oua in cisternele cu lapte de proasta calitate venite din Ungaria si si-au aruncat laptele lor ecologic pe marginea drumului.

Ei bine! Ce zice sotietatea noastra? Ce zicem noi?... Iata ce zicem: aceasta stare de lucruri este intolerabila!

Pana cand sa n-avem si noi falitii nostri?... Toti falitii sunt francezi, italieni, germani, unguri si de alte nationalitati. De ce sa nu avem si noi falitii nostrii. I-mi veti spune ca avem faliti care detin mii de hectare de teren agricol, fabrici, uzine, combinate chimice si echipe de footbal. Faliti romani care, in aceasta iarna, au disponibilizat zeci de mii de muncitori agricoli calificati, si care se pot bucura de acesta experienta. De ce nu dam sansa crescatorilor de vaci cu lapte,  ca sa fie faliti ? Din surse, demne de incredere, am aflat , ca nu avem faliti in zootehnie din cauza "Misterelor Bucurestiului!!!"

Vreau sa va spun ca Anglia-si are falitii sai, Franta-si are falitii sai, si chiar Austria-si are falitii sai, in fine orice natiune, orice popor, orice tara isi are falitii sai. Numai noi sa n-avem falitii nostri!... Cum zic: aceasta stare de lucruri este intolerabila, ea nu mai poate dura!...

De anii de zile vin moftangii ca sa traga lumea de la tara pe sfoara... cu UE, cu Europa, cu integrarea. Dar eu nu voi, stimabililor, sa stiu de Europa voastra, pana nu voi sa stiu de Romania mea si numai de ea... Pana nu voi da voie fiecarui roman, posibilitatea de a fi falit, nu vreau sa stiu de investitorii straini.

Progresul, stimabilor, progresul! In zadar, veniti cu gogorite, cu inventiuni antipatriotice, cu Europa, ca sa amagiti opinia publica...

Or, mai intaii si-ntai istoria ne invata anume ca un popor care nu merge inainte sta pe loc, ba chiar da inapoi. Si de mai bine de 18 ani Romania da inapoi. De la una mie noua sute optzeci si noua, agricultura sublima a Romanie, care producea 30 milioane tone cereale, de atata lux a fost lasata in paragina si mai produce maxim 20% din potential. Si in loc sa avem o clasa de mijloc, viitorii falitii romani, adica noi poporul care sa stam la masa, avem ciocoi fara maniere si care sug sangele poporului.

Legea progresului in agricultura si la tara este asa: "Ca cu cat mergi mai iute, cu atat ajungi mai departe, iar scopul societatii este ca Romania sa fie bine si tot romanul sa prospere!"

Si ce progres este acela la agricultura cand in toate clasamentele suntem la coada.

In loc sa mergem mai iute ca sa ajungem mai departe noi lucram pe onarabilii din ordinul lui conu Mitica. Si in loc sa mergem mai iute ca sa mergem mai de parte, noi ne ocupam de tradare.

Noi cetatenii onorabili si venerabili, care lucram in agricultura, am avut putinca rabdare timp de 18 ani. Acum suntem scosi din tatani, deoarece vedem ca ciocoi sug in continuare sangele poporului. Si asta se datoreaza fapului ca in goana lor dupa imbogatirea au alergat atat de iute incat au creat in urma lor un adevarat vid legislativ. Drept urmare nu exista legi in Romania ca sa-i judece.

Una sperare salutem!

Am zis şi subsemnez! R. Vent... publicist."

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>