Catalin Simota, director adjunct la Institutul de
Cercetari pentru Pedologie si Agricultura, considera ca, din punct de vedere
economic, agricultura Romaniei nu este performanta. Nu din cauza omului, nici a degradarii solului, ci din cauza evolutiei
climatice.
„Daca romanul din sudul
tarii si-ar lucra
pamantul asa cum o face olandezul sau belgianul, nu ar obtine mai mult de cinci
tone la hectar. Olandezul produce 8 tone, cu aceleasi investitii, pentru ca nu
are problema secetei. In plus, el obtine aceasta recolta constant, plus / minus
500 de kg pe an, in timp ce la noi recolta poate fi compromisa total din cauza
secetei”, explica el.
Schimbarile climatice vor avantaja tarile la nord de Romania
tocmai datorita cresterii temperaturilor. Cele mai avantajate sunt, in acest
caz, Ucraina si Rusia, aceasta din urma transformandu-se in ultimii ani din
importator in exportator de grane.
Sistemele de irigatii
In Occident, sistemele de irigatii au sursa de apa la inaltime,
iar apa cade gravitational. In Romania esti nevoit sa o ridici, ceea ce e mai
scump, explica Simota. In opinia sa, este o prostie sa investesti bani in
sisteme de irigatii ca sa uzi grau si porumb. "Pe
vremea lui Ceausescu era folosita armata, pentru ca era o munca imensa. Cand se
iriga, in perioada aceea destul de scurta, mai mult de jumatate din energia
tarii se ducea pe irigatii. Plateam cu totii”.
La
Dabuleni, Simota vede o situatie speciala, pentru ca este una dintre putinele
zone ale tarii unde irigatiile sunt rentabile. Din satelit se poate vedea o pata
alba, de la solariile de pepeni, la fel cum se vede in sudul Spaniei, la
Almeria, unde se produc jumatate din rosiile Europei. Datorita faptului ca e
cea mai calda zona a tarii, producatorul de la Dabuleni iese cu pepenii pe piata
mai devreme cu doua saptamani si vinde astfel la un pret mai mare. „Dar pentru asta trebuie apa. Si tocmai de aceea o sa vedeti ca acolo
sistemele de irigatii sunt ingrijite. Au grija de statiile de pompare, le scot
pompele in timpul iernii etc.”, subliniaza specialistul. Restul
sistemului de irigatii Sadova – Corabia s-a redus tocmai pentru ca l-au dus
prea departe, unde se cultiva grau si porumb si unde nu mai era rentabil, este
de parere specialistul.
Taranul roman nu crede in kiwi
In privinta
culturilor experimentale, care ar putea fi adaptate la noile conditii climatice
din sudul tarii, Catalin Simota se arata destul de sceptic: „E greu să-l faci pe un taran de 60 de ani sa cultive kiwi.
El nu stie ce e aia. In plus, am indoieli ca vom planta, ca bulgarii, portocali
la sud, pentru ca inca mai avem iarna. E suficient sa ai o saptamana de ger ca
sa-ti compromita o cultura specifica zonei calde. E riscant pentru culturile
permanente, pentru ca toti banii investiti se pot duce pe apa sambetei”,
arata Simota.
Un studiu
europen recent arata ca sistemul agricol din nordul Europei se adapteaza foarte
rapid la orice schimbare, in vreme ce cultura mediteraneana si balcanica opune
o rezistenta foarte mare. „Atunci se pune intrebarea:
cati ani trebuie sa mai pierzi cultivand grau. O treime din tara nu e cultivata,
iar toata floarea politichiei romanesti plange pe umarul taranului roman. Dar
eu vin si intreb... daca exportam produse agricole de pe terenurile acestea, se
faceau oare cele 6 miliarde de euro pe care le trimit in tara romanii care
lucreaza afara?”.
Solurile, prost gestionate
Potrivit mai multor studii realizate la nivel european, fenomenul
de degradare a terenurilor arabile din Romania se va extinde semnificativ pana in
anul 2040, in special in sudul Campiei Romane, in Banat, in Gorj, in Braila,
Galati si in zonele de-a lungul Prutului. Riscul cel mai mare de desertificare va fi in Calarasi,
Ialomita, Constanta, sudul tarii (Lunca Dunarii) si Moldova.
Degradarea
solurilor provine in principal de la gestiunea proasta a terenurilor, arata
Simota. Pentru a evita eroziunea, spre exemplu, pamantul nu ar trebui sa fie
lucrat din deal in vale. Or majoritatea restituirilor de proprietati din Romania
au fost facute din deal in vale. O solutie aproape de neimaginat ar fi ca satenii
sa-si puna la comun pamantul pentru a lucra „pe curbele
de nivel”.
Bulgarii, mai destepti
O alta problema este compactarea sau tasarea solului, din
cauza echipamentelor grele folosite la lucrarea pamantului. In plus, romanii au
obsesia aratului, metoda nepotrivita pentru solurile medii si usoare din sudul
tarii, care au continut scazut de argila. „E un
conservatorism care nu se regaseste si in Bulgaria. Cand se ara, pierzi apa din
primul strat de sol (20 de cm), care se evapora. In Bulgaria, agricultorii
discuiesc, in loc sa rastoarne brazda, asa ca pe acelasi sol au recolte mai
bune”, explică Simota.
O rotatie corecta a culturilor ar proteja si
solurile, si culturile. Spre exemplu,
floarea soarelui nu se pune decat o data la cinci ani, deoarece apar probleme
fitosanitare. Or, in special in judetele Calarasi si Ialomita, proprietarii nu tin
seama de acest lucru si seamana floarea soarelui fara sa se gandeasca la faptul
ca peste doi ani pe acel teren nu va mai creste nimic.
O alta modalitate importanta de protectie a
solului sunt perdelele forestiere, pe
care Romania a inceput sa le taie cu spor inca din anii 50. Problema lipsei de
precipitatii ar putea fi rezolvata si prin amenajarea teritoriului, respectiv
prin crearea unor „neomogenitati” (paduri si
ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa
ploua. „Dar asta presupune o strategie la nivel national”,
conchide Catalin Simota.
Autor Livia Cimpoieru
Sursa: www.evz.ro
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>