De ce nu e performanta agricultura Romaniei?

21aratura.jpg
Catalin Simota, director adjunct la Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agricultura, considera ca, din punct de vedere economic, agricultura Romaniei nu este performanta. Nu din cauza omului, nici a degradarii solului, ci din cauza evolutiei climatice.









„Daca romanul din sudul tarii
si-ar lucra pamantul asa cum o face olandezul sau belgianul, nu ar obtine mai mult de cinci tone la hectar. Olandezul produce 8 tone, cu aceleasi investitii, pentru ca nu are problema secetei. In plus, el obtine aceasta recolta constant, plus / minus 500 de kg pe an, in timp ce la noi recolta poate fi compromisa total din cauza secetei”, explica el.

Schimbarile climatice vor avantaja tarile la nord de Romania tocmai datorita cresterii temperaturilor. Cele mai avantajate sunt, in acest caz, Ucraina si Rusia, aceasta din urma transformandu-se in ultimii ani din importator in exportator de grane.




Sistemele de irigatii

In Occident, sistemele de irigatii au sursa de apa la inaltime, iar apa cade gravitational. In Romania esti nevoit sa o ridici, ceea ce e mai scump, explica Simota. In opinia sa, este o prostie sa investesti bani in sisteme de irigatii ca sa uzi grau si porumb. "Pe vremea lui Ceausescu era folosita armata, pentru ca era o munca imensa. Cand se iriga, in perioada aceea destul de scurta, mai mult de jumatate din energia tarii se ducea pe irigatii. Plateam cu totii”.

La Dabuleni, Simota vede o situatie speciala, pentru ca este una dintre putinele zone ale tarii unde irigatiile sunt rentabile. Din satelit se poate vedea o pata alba, de la solariile de pepeni, la fel cum se vede in sudul Spaniei, la Almeria, unde se produc jumatate din rosiile Europei. Datorita faptului ca e cea mai calda zona a tarii, producatorul de la Dabuleni iese cu pepenii pe piata mai devreme cu doua saptamani si vinde astfel la un pret mai mare. „Dar pentru asta trebuie apa. Si tocmai de aceea o sa vedeti ca acolo sistemele de irigatii sunt ingrijite. Au grija de statiile de pompare, le scot pompele in timpul iernii etc.”, subliniaza specialistul. Restul sistemului de irigatii Sadova – Corabia s-a redus tocmai pentru ca l-au dus prea departe, unde se cultiva grau si porumb si unde nu mai era rentabil, este de parere specialistul.




Taranul roman nu crede in kiw
i

In privinta culturilor experimentale, care ar putea fi adaptate la noile conditii climatice din sudul tarii, Catalin Simota se arata destul de sceptic: „E greu să-l faci pe un taran de 60 de ani sa cultive kiwi. El nu stie ce e aia. In plus, am indoieli ca vom planta, ca bulgarii, portocali la sud, pentru ca inca mai avem iarna. E suficient sa ai o saptamana de ger ca sa-ti compromita o cultura specifica zonei calde. E riscant pentru culturile permanente, pentru ca toti banii investiti se pot duce pe apa sambetei”, arata Simota.

Un studiu europen recent arata ca sistemul agricol din nordul Europei se adapteaza foarte rapid la orice schimbare, in vreme ce cultura mediteraneana si balcanica opune o rezistenta foarte mare. „Atunci se pune intrebarea: cati ani trebuie sa mai pierzi cultivand grau. O treime din tara nu e cultivata, iar toata floarea politichiei romanesti plange pe umarul taranului roman. Dar eu vin si intreb... daca exportam produse agricole de pe terenurile acestea, se faceau oare cele 6 miliarde de euro pe care le trimit in tara romanii care lucreaza afara?”.




Solurile, prost gestionate

Potrivit mai multor studii realizate la nivel european, fenomenul de degradare a terenurilor arabile din Romania se va extinde semnificativ pana in anul 2040, in special in sudul Campiei Romane, in Banat, in Gorj, in Braila, Galati si in zonele de-a lungul Prutului. Riscul cel mai mare de desertificare va fi in Calarasi, Ialomita, Constanta, sudul tarii (Lunca Dunarii) si Moldova.

Degradarea solurilor provine in principal de la gestiunea proasta a terenurilor, arata Simota. Pentru a evita eroziunea, spre exemplu, pamantul nu ar trebui sa fie lucrat din deal in vale. Or majoritatea restituirilor de proprietati din Romania au fost facute din deal in vale. O solutie aproape de neimaginat ar fi ca satenii sa-si puna la comun pamantul pentru a lucra „pe curbele de nivel”.




Bulgarii, mai destepti

O alta problema este compactarea sau tasarea solului, din cauza echipamentelor grele folosite la lucrarea pamantului. In plus, romanii au obsesia aratului, metoda nepotrivita pentru solurile medii si usoare din sudul tarii, care au continut scazut de argila. „E un conservatorism care nu se regaseste si in Bulgaria. Cand se ara, pierzi apa din primul strat de sol (20 de cm), care se evapora. In Bulgaria, agricultorii discuiesc, in loc sa rastoarne brazda, asa ca pe acelasi sol au recolte mai bune”, explică Simota.

O rotatie corecta a culturilor ar proteja si solurile, si culturile. Spre exemplu, floarea soarelui nu se pune decat o data la cinci ani, deoarece apar probleme fitosanitare. Or, in special in judetele Calarasi si Ialomita, proprietarii nu tin seama de acest lucru si seamana floarea soarelui fara sa se gandeasca la faptul ca peste doi ani pe acel teren nu va mai creste nimic.

O alta modalitate importanta de protectie a solului sunt perdelele forestiere, pe care Romania a inceput sa le taie cu spor inca din anii 50. Problema lipsei de precipitatii ar putea fi rezolvata si prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor „neomogenitati” (paduri si ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa ploua. „Dar asta presupune o strategie la nivel national”, conchide Catalin Simota.


Autor Livia Cimpoieru

Sursa: www.evz.ro

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>