Invatarea pe tot parcursul vietii

2malaies.jpgPromovarea principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot parcursul vietii reprezinta pentru Romania o directie de actiune prioritara, data fiind serioasa ramanere in urma in privinta participarii la diferite forme de calificare, recalificare, specializare sau perfectionare profesionala (de peste 5 ori sub media UE), ca si de dezvoltare sociala si personala.






Preocuparile in acest domeniu
sunt esentiale pentru dezvoltarea personala, civica si sociala,
precum si din perspectiva sanselor de obtinere a unui loc de munca mai bine remunerat prin valorificarea rezultatelor invatarii dobandite, de la educatia timpurie pana la studiile post-universitare si alte forme de educatie a adultilor in contexte formale cat si non-formale sau informale.

Dezvoltarea campusurilor educationale preuniversitare si a parcurilor tehnologice de nivel superior va oferi baza logistica pentru sistemele de reimprospatare a cunostintelor, de recalificare si de dobandire de noi statusuri ocupationale adecvate cerintelor de pe piata muncii pentru adulti, alaturi de alte facilitati create anume in acest scop.

Programele si formele de educatie permanenta se adreseaza tuturor grupelor de varsta si nivelurilor de calificare, dar au o importanta speciala in cazul tinerilor, in special al celor care au abandonat scoala inainte de finalizarea cursurilor (rata somajului la aceasta categorie este de 3,5 ori mai mare decat somajul general), al persoanelor varstnice apte de munca si al populatiilor defavorizate sau altor grupuri vulnerabile. Amploarea fenomenelor constatate in Romania, ca si experienta pozitiva dobandita in alte tari ale UE, reclama o abordare coerenta la nivel national, corelata inter-sectorial si realizata in cooperare cu partenerii sociali. Fata de numarul de participanti la programe de calificare si reciclare profesionala de 187 mii persoane in anul 2004, se stabileste ca, la nivelul anului 2015, efectivele sa ajunga la minimun 360 mii, din care 160 mii femei; ponderea elevilor sau studentilor sprijiniti in tranzitia de la scoala la viata activa care au obtinut un loc de munca sau au participat la cursuri ulterioare sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de serviciile de consiliere in cariera sa creasca de la circa 86 mii în 2005 la 400 mii în 2015.

Intregul sistem de educatie si formare profesionala va asimila principiile si obiectivele dezvoltarii durabile ca element integrator al ansamblului de cunostinte, aptitudini si deprinderi necesare existentei si performantei personale si socio-culturale in lumea moderna.

Educatia pentru dezvoltare durabila va fi integrata transversal in toate programele de pregatire, proiectate si organizate prin campuri disciplinare sau module, de la stiintele naturii la practicile responsabile ale civismului, de la sustenabilitatea productiei si consumului in raport cu resursele la insusirea principiilor diversitatii culturale, ale bunei guvernari si ale statului de drept. De asemenea, abordarea educationala a dezvoltarii durabile traverseaza paradigma formala, informala si nonformala.

Educatia pentru dezvoltare durabila necesita cooperare si parteneriat intre multipli factori de decizie: autoritatile centrale si locale, sectorul educational si cel stiintific, sectorul sanatatii, sectorul privat, industria, transportul si agricultura, comertul, sindicatele, mass-media, organizatiile non-guvernamentale, comunitatea locala, cetatenii si organizatiile internationale.

Educatia pentru dezvoltare durabila nu trebuie sa se rezume la un punct de vedere ecologist. Ea se dezvolta ca un concept larg si cuprinzator, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, ca si la problemele economice si sociale. Raportarea la gama extinsa si diversificata de teme care se asociaza principiilor dezvoltarii durabile necesita o abordare inter- si trans-disciplinara in formule educationale integrate, cross-curriculare si complementare care tin seama totodata de specificitatea conditiilor locale, nationale si regionale ca si de contextul global. Sistemul de educatie si formare profesionala va valorifica participarea proactiva si va promova voluntariatul ca expresie a spiritului civic dobandit cu sprijinul scolii.

Prin masurile preconizate, sistemul educational din Romania reconecteaza traditia scolii romanesti la conceptul de educatie pentru dezvoltare durabila ale carei continuturi tematice sunt transversal integrate in sisteme educationale formale, non-formale si informale pe trei dimensiuni, respectiv socio-culturala, ambientala si economica prin:

Continuturi de educatie socio-culturala pe teme locale si universale precum: drepturile omului, pacea si securitatea oamenilor, egalitatea sexelor, diversitate culturala, educatie interculturala, educatie pentru sanatate si pentru calitatea vietii, educatia pentru timpul liber, buna guvernare (transparenta, exprimarea libera a opiniilor, libertatea expresiei, contributia la formularea politicilor), educatia pro-patrimoniu si pentru memoria locala;

Continuturi de educatie ambientala (in si pentru mediu): dezideratul protectiei mediului in procesul de dezvoltare, calitatea mediului, conservarea, protectia si ameliorarea sa devin scopul dezvoltarii; educatia pentru regenerarea mediului natural; educatia pentru reciclarea si refolosirea materialelor;

Continuturi de educatie si formare tehnica si profesionala prin competente si proatitudini (a avea intelegerea realitatii lumii pentru sine si pentru altii; a poseda cunostinte generale si a se specializa intr-un domeniu de activitate dat; a continua sa inveti si a urmari educatia pe tot parcursul vietii intr-o societate care invata); abilitati si aptitudini (a lucra singur sau in echipa cu altii, cu integritate si cu cinste, facand dovada de onestitate, punctualitate si responsabilitate; a se adapta situatiilor diverse; a cunoaste si a intelege probleme si dificultati, a face dovada de creativitate si de gandire critica pentru a gasi solutii, a rezolva conflicte fara recurs la violenta); etica in mijlocul dezvoltarii durabilitatii sociale.

In acest cadru general se vor realiza programe adaptate si diferentiate pentru mediul urban si cel rural in privinta cultivarii sustenabilitatii si implicarii proactive a tinerilor si cadrelor didactice in elaborarea si punerea in aplicare a unor proiecte si programe compatibile cu obiectivele dezvoltarii durabile (de pilda, in cadrul Agendei Locale 21).

Pentru ca obiectivele si masurile stabilite sa aiba impactul dorit, politicile educationale si de formare profesionala aflate in curs de elaborare vor include prevederi cu relevanta directa pentru perspectiva dezvoltarii durabile a Romaniei. Prin corelare cu strategiile nationale si programele sectoriale, tinand seama si de evolutiile demografice previzibile, se va identifica profilul de resurse umane de care Romania va avea nevoie, explicitat pe niveluri educationale, astfel incat sa legitimeze restructurarile de sistem si elaborarea programelor de studiu si curriculum pe baza rezultatelor asteptate ale invatarii. Se va asigura, astfel, o abordare sistemica, generatoare de efecte optime pe termen mediu si lung.

Alocarile pentru finantarea programului de dezvoltare a resurselor umane (cofinantat de Fondul Social European) pentru perioada 2007-2013 se ridica la circa 3,5 miliarde euro, reprezentand 85% din valoarea totala, la care se adauga o contributie nationala de 613 milioane euro.


Sursa:

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei

(Orizonturi 2013-2020-2030)

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>