O problema importanta care a marcat
dezvoltarea agriculturii romanesti interbelice a fost reprezentata de gradul de
inzestrare a exploatatiilor agricole taranesti cu masini si unelte agricole.
Evolutia dotarilor
cu inventar agricol a fost influentata de distrugerile si degradarile produse in
timpul primului razboi mondial si de faptul ca, in eforturile de redresare
economica, taranimea improprietarita nu avea puterea economica necesara pentru refacerea integrala si dezvoltarea parcului de masini si
unelte agricole.
Astfel, desi stapani
pe noile suprafete de teren, micii producatori agricoli au primit aceste pamanturi fara inventarul aferent care a ramas in
posesia proprietarilor ce fusesera expropriati.
In ansamblul
economiei micii gospodarii taranesti eforturile
financiare vizand intretinerea, repararea si mai ales achizitionarea de unelte
sau masini agricole noi erau peste posibilitatile unei familii de tarani detinatoare a unei suprafete agricole de pana la 3 ha.
Fenomenului
de faramitarea si parcelare a proprietatii ii era asociata si diviziunea prin
mostenire a inventarului agricol, dar de cele mai multe ori succesiunea
implica cedarea de catre parinti catre familiile nou intemeiate a unor suprafete
de teren neutilate cu unelte sau masini agricole.
Crearea prin
reforma agrara a unui numar mare de exploatatii agricole, cu precadere mici
gospodarii taranesti, nu mai permitea utilizarea acelorasi unelte sau masini
agricole pe intinderi mai mari de teren. Mica gospodarie taraneasca trebuia sa
faca astfel fata, in primul rand, lipsei uneltelor si
masinilor de baza pentru executarea lucrarilor agricole principale la
majoritatea plantelor de cultura (plug, grapa, cultivator, masini de semanat).
Aproape
1/3 din numarul plugurilor si 3/4 din cel al grapelor aflate in inventarul
agricol al Romaniei interbelice erau in fapt unelte primitive, din lemn,
utilizarea acestora fiind departe de a asigura efectuarea in conditii normale a
lucrarilor agricole necesare pentru infiintarea culturilor. De asemenea, unele
unelte, precum tavalugul, cu rol important in pregatirea patului germinativ
pentru unele culturi (grau, secara, sfecla) erau aproape necunoscute
agricultorilor romani.
Totodata, multe
dintre masinile si uneltele aflate in posesia gospodariilor taranesti datau
chiar din perioada antebelica, prezentand un grad ridicat de uzura fizica si
morala si un randament in practica foarte redus. Acesta
fusese totusi completat in perioada de dezvoltare de pana la 1930 cu
mijloace tehnice noi.
Conform unor
calcule efectuate la sfarsitul perioadei interbelic in agricultura romaneasca
exista un important deficit de masini si unelte de baza, acoperirea acestui
deficit presupunand o investitie de circa 16 miliarde lei. Acest aspect este confirmat si de valoarea inferioară a
inventarului agricol tehnic la hectar la nivelul tarii noastre in raport
cu agricultura altor state europene, fapt ce determina impreuna cu alti factori
o productivitate medie la hectar scazuta.
Astfel, in timp
ce in Romania interbelica inventarul agricol
repartizat la intinderea suprafetei cultivate duce la o valoare de 1000 lei/ha,
Bulgaria si Polonia consemnau valori echivalente de 2000 lei, respectiv 3000
lei/ha, in timp ce in tarile cu agricultura intensiva, precum Elvetia, aceasta
valoare atingea chiar 42.000 lei/ha.
In unele situatii
familiile de tarani cu un venit anual foarte mic intampinau reale dificultati si in dotarea gospodariei proprii cu
unelte de intrebuintare curenta (sape, coase, greble, furci, etc.).
In ceea ce
priveste masinile de cosit, de secerat si legat, de imprastiat ingrasaminte, prasitoarele
mecanice, batozele si tractoarele, acestea erau in special apanajul proprietatilor
mijlocii si mari sau erau utilizate in muncile
agricole si de mica proprietate prin asocierea plugarilor din anumite comune.
In demersul lor
de imbogatire a dotarilor cu astfel de mijloace de productie gospodariile taranesti
au beneficiat de concursul autoritatilor de stat,
care au constientizat problema reală a deficitului de inventar agricol mort si
care au întreprins unele masuri vizand infiintarea unor depozite speciale
pentru vanzarea masinilor si uneltelor agricole produse in fabricile din tara
sau care erau aduse din strainatate. Aceste masuri au fost mai pregnante dupa
anul 1937 cand importurile de tractoare auto si locomobile au crescut ca urmare
a faptului ca statul le-a cumparat pentru dotarea centrelor de masini agricole.
Resursele
financiare investite in dotarea cu inventar agricol tehnic, in perioada de
referinta, s-au mentinut la cote relativ reduse iar castigurile agricultorilor
nu au putut sa fie orientate prioritar catre acest domeniu si datorita faptului
ca regimul monedei nationale a fost caracterizat de
inflatie. In plus, perioada maxima de manifestare a crizei agricole a insemnat
o reducere importanta a investitiilor in inventar agricol tehnic, dificultati
ce au grevat asupra dotarii exploatatiilor agricole din al doilea deceniu
interbelic. Nevoile de dotare cu inventar au fost
doar in parte acoperite de productia de masini si unelte agricole a fabricilor
autohtone din Sibiu, Resita, Oradea, Toplet, Bocsa – Romana, Craiova,
etc.
Datele
statistice ne ofera o reprezentare a progresului inregistrat in directia imbogatirii
numarului uneltelor si masinilor agricole cu tractiune animala. In acest mod,
putem constata ca in perioada de referinta s-a produs o crestere lenta a
inventarului agricol astfel incat suprafata
cultivabila ce revenea pe o unealta la hectar a scazut intre 1905 si
1927 la pluguri de la 10,6 ha la 7,4 ha si la 6,1 la ha in 1937; grape de la
12,2 la 11,3 si 6,6 ha; la rarite de la 50,2 la 39 si 24 ha in 1937; la semanatori
de la 437,4 ha la 293,4; iar la masini de recoltat de la 277,4 la 224,4 ha in
1927 si la 161,5 ha in 1937.
Sursele
statistice ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor (cele doua editii ale
atlasului statistic “L’Agriculture en Roumanie” publicate in 1929 si 1938)
indica intre anii de referinta 1927 si 1937 o crestere
semnificativa a inzestrarii tehnice a agriculturii Romaniei interbelice cu
batoze si tractoare, fapt ce in conditiile mentinerii caracterului
extensiv cerealier al productiei era menit sa conduca la o sporire a productiei
si randamentului la hectar al acestor culturi. Cu toate acestea, numarul
tractoarelor in Romania interbelica raportat la suprafata arabila este sub
media europeana, pentru un tractor revenind 2960 ha, in timp ce spre exemplu in
Anglia un tractor deservea 258 ha, in Danemarca 394 ha iar in Franta 848,6 ha.
De asemenea, ca
si in cazul animalelor de tractiune sau de munca si in cazul inventarului
agricol deficitul de dotare se compenseaza prin
colaborarea dintre agricultorii care utilizeaza prin imprumut aceleasi unelte
agricole (in special cele de bază).
In acelasi timp
repartitia teritoriala a inventarului agricol ne demonstreaza existenta unor importante decalaje intre diferitele regiuni
ale tarii, fapt care chiar si in conditiile pedoclimatice optime pentru
anumiti ani agricoli actioneaza negativ asupra productiilor la unele culturi
agricole si asupra randamentului la hectar.
Totodata, in
analiza aspectelor vizand baza tehnica a agriculturii taranesti la nivelul
perioadei interbelice a fost sesizat faptul ca anumite
masini agricole puteau fi accesibile micilor producatori numai prin exploatarea
in diferite forme de asociere si ca stadiul de evolutie al dotarilor cu
inventar agricol mort s-a situat la cote scazute, fapt ce a grevat serios
asupra posibilitatilor intensificarii agriculturii la nivelul intregii tari.
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>