Mijloacele tehnice ale agriculturii interbelice

1936farmer.jpg



O problema importanta care a marcat dezvoltarea agriculturii romanesti interbelice a fost reprezentata de gradul de inzestrare a exploatatiilor agricole taranesti cu masini si unelte agricole.












Evolutia dotarilor cu inventar agricol a fost influentata de distrugerile si degradarile produse in timpul primului razboi mondial si de faptul ca, in eforturile de redresare economica, taranimea improprietarita nu avea puterea economica necesara pentru refacerea integrala si dezvoltarea parcului de masini si unelte agricole.

Astfel, desi stapani pe noile suprafete de teren, micii producatori agricoli au primit aceste pamanturi fara inventarul aferent care a ramas in posesia proprietarilor ce fusesera expropriati.

In ansamblul economiei micii gospodarii taranesti eforturile financiare vizand intretinerea, repararea si mai ales achizitionarea de unelte sau masini agricole noi erau peste posibilitatile unei familii de tarani detinatoare a unei suprafete agricole de pana la 3 ha.

Fenomenului de faramitarea si parcelare a proprietatii ii era asociata si diviziunea prin mostenire a inventarului agricol, dar de cele mai multe ori succesiunea implica cedarea de catre parinti catre familiile nou intemeiate a unor suprafete de teren neutilate cu unelte sau masini agricole.

Crearea prin reforma agrara a unui numar mare de exploatatii agricole, cu precadere mici gospodarii taranesti, nu mai permitea utilizarea acelorasi unelte sau masini agricole pe intinderi mai mari de teren. Mica gospodarie taraneasca trebuia sa faca astfel fata, in primul rand, lipsei uneltelor si masinilor de baza pentru executarea lucrarilor agricole principale la majoritatea plantelor de cultura (plug, grapa, cultivator, masini de semanat).


farm.jpg

Aproape 1/3 din numarul plugurilor si 3/4 din cel al grapelor aflate in inventarul agricol al Romaniei interbelice erau in fapt unelte primitive, din lemn, utilizarea acestora fiind departe de a asigura efectuarea in conditii normale a lucrarilor agricole necesare pentru infiintarea culturilor. De asemenea, unele unelte, precum tavalugul, cu rol important in pregatirea patului germinativ pentru unele culturi (grau, secara, sfecla) erau aproape necunoscute agricultorilor romani.

Totodata, multe dintre masinile si uneltele aflate in posesia gospodariilor taranesti datau chiar din perioada antebelica, prezentand un grad ridicat de uzura fizica si morala si un randament in practica foarte redus. Acesta fusese totusi completat in perioada de dezvoltare de pana la 1930 cu mijloace tehnice noi.

Conform unor calcule efectuate la sfarsitul perioadei interbelic in agricultura romaneasca exista un important deficit de masini si unelte de baza, acoperirea acestui deficit presupunand o investitie de circa 16 miliarde lei. Acest aspect este confirmat si de valoarea inferioară a inventarului agricol tehnic la hectar la nivelul tarii noastre in raport cu agricultura altor state europene, fapt ce determina impreuna cu alti factori o productivitate medie la hectar scazuta.

Astfel, in timp ce in Romania interbelica inventarul agricol repartizat la intinderea suprafetei cultivate duce la o valoare de 1000 lei/ha, Bulgaria si Polonia consemnau valori echivalente de 2000 lei, respectiv 3000 lei/ha, in timp ce in tarile cu agricultura intensiva, precum Elvetia, aceasta valoare atingea chiar 42.000 lei/ha.

In unele situatii familiile de tarani cu un venit anual foarte mic intampinau reale dificultati si in dotarea gospodariei proprii cu unelte de intrebuintare curenta (sape, coase, greble, furci, etc.).

In ceea ce priveste masinile de cosit, de secerat si legat, de imprastiat ingrasaminte, prasitoarele mecanice, batozele si tractoarele, acestea erau in special apanajul proprietatilor mijlocii si mari sau erau utilizate in muncile agricole si de mica proprietate prin asocierea plugarilor din anumite comune.

In demersul lor de imbogatire a dotarilor cu astfel de mijloace de productie gospodariile taranesti au beneficiat de concursul autoritatilor de stat, care au constientizat problema reală a deficitului de inventar agricol mort si care au întreprins unele masuri vizand infiintarea unor depozite speciale pentru vanzarea masinilor si uneltelor agricole produse in fabricile din tara sau care erau aduse din strainatate. Aceste masuri au fost mai pregnante dupa anul 1937 cand importurile de tractoare auto si locomobile au crescut ca urmare a faptului ca statul le-a cumparat pentru dotarea centrelor de masini agricole.


tractor.jpg

Resursele financiare investite in dotarea cu inventar agricol tehnic, in perioada de referinta, s-au mentinut la cote relativ reduse iar castigurile agricultorilor nu au putut sa fie orientate prioritar catre acest domeniu si datorita faptului ca regimul monedei nationale a fost caracterizat de inflatie. In plus, perioada maxima de manifestare a crizei agricole a insemnat o reducere importanta a investitiilor in inventar agricol tehnic, dificultati ce au grevat asupra dotarii exploatatiilor agricole din al doilea deceniu interbelic. Nevoile de dotare cu inventar au fost doar in parte acoperite de productia de masini si unelte agricole a fabricilor autohtone din Sibiu, Resita, Oradea, Toplet, Bocsa – Romana, Craiova, etc.

Datele statistice ne ofera o reprezentare a progresului inregistrat in directia imbogatirii numarului uneltelor si masinilor agricole cu tractiune animala. In acest mod, putem constata ca in perioada de referinta s-a produs o crestere lenta a inventarului agricol astfel incat suprafata cultivabila ce revenea pe o unealta la hectar a scazut intre 1905 si 1927 la pluguri de la 10,6 ha la 7,4 ha si la 6,1 la ha in 1937; grape de la 12,2 la 11,3 si 6,6 ha; la rarite de la 50,2 la 39 si 24 ha in 1937; la semanatori de la 437,4 ha la 293,4; iar la masini de recoltat de la 277,4 la 224,4 ha in 1927 si la 161,5 ha in 1937.


farmer11.jpg

Sursele statistice ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor (cele doua editii ale atlasului statistic “L’Agriculture en Roumanie” publicate in 1929 si 1938) indica intre anii de referinta 1927 si 1937 o crestere semnificativa a inzestrarii tehnice a agriculturii Romaniei interbelice cu batoze si tractoare, fapt ce in conditiile mentinerii caracterului extensiv cerealier al productiei era menit sa conduca la o sporire a productiei si randamentului la hectar al acestor culturi. Cu toate acestea, numarul tractoarelor in Romania interbelica raportat la suprafata arabila este sub media europeana, pentru un tractor revenind 2960 ha, in timp ce spre exemplu in Anglia un tractor deservea 258 ha, in Danemarca 394 ha iar in Franta 848,6 ha.

De asemenea, ca si in cazul animalelor de tractiune sau de munca si in cazul inventarului agricol deficitul de dotare se compenseaza prin colaborarea dintre agricultorii care utilizeaza prin imprumut aceleasi unelte agricole (in special cele de bază).

In acelasi timp repartitia teritoriala a inventarului agricol ne demonstreaza existenta unor importante decalaje intre diferitele regiuni ale tarii, fapt care chiar si in conditiile pedoclimatice optime pentru anumiti ani agricoli actioneaza negativ asupra productiilor la unele culturi agricole si asupra randamentului la hectar.

Totodata, in analiza aspectelor vizand baza tehnica a agriculturii taranesti la nivelul perioadei interbelice a fost sesizat faptul ca anumite masini agricole puteau fi accesibile micilor producatori numai prin exploatarea in diferite forme de asociere si ca stadiul de evolutie al dotarilor cu inventar agricol mort s-a situat la cote scazute, fapt ce a grevat serios asupra posibilitatilor intensificarii agriculturii la nivelul intregii tari.

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>