Comparativ cu tarile vest-europene, sectorul agricol romanesc este caracterizat printr-o productivitate scazuta, o faramitare accentuata a proprietatilor si, in general, printr-o larga ineficienta.
Desi Romania dispune de
14,7 milioane de hectare de teren agricol (61,8% din
suprafaa tarrii), din care 63,9% reprezinta teren arabil, recoltele sunt
modeste si foarte vulnerabile la excese meteorologice, in timp ce cresterea
animalelor se face in general in ferme de mici dimensiuni.
Cerealele
reprezinta principala cultura, cu aproape doua treimi din suprafata cultivata
la nivelul anului 2007, ponderea cea mai mare in suprafata cultivata cu cereale
revenind porumbului (49,5%) si graului (37,9%). Acestea sunt
urmate de floarea-soarelui, cartofi, legume si furaje.
Stocul
de animale este reprezentat in principal de bovine, porcine si pasari.
Romania nu-si
poate asigura necesarul intern de produse agro-alimentare, ceea ce a facut sa
cunoasca in perioada postcomunista un deficit continuu al balantei comerciale,
care a trecut în 2007 de 1,8 miliarde euro. Desi ponderea agriculturii în PIB a
scazut de la 18-21%, la inceputul anilor 1990, la doar 6,6%, in 2005, aceasta
este mult mai ridicată decat media europeana. De asemenea, proportia populatiei
angajate in agricultura ramane foarte ridicata. Dupa un varf de 41% in perioada
1999-2001, cand o mare parte din muncitorii disponibilizati in industria
mineritului si prelucratoare au ingrosat randurile populatiei agricole, aceasta
s-a stabilizat la un nivel de 30% în 2006.
Cea mai mare
parte a populatiei rurale, 55%, lucreaza in agricultura. Veniturile acesteia
sunt cele mai mici dupa ale somerilor, situandu-se cu o treime sub venitul
mediu pe gospodăaie din 2006. Acesti mici fermieri practica o agricultura de
subzistenta, in care autoconsumul ocupa un rol important, desi proportia sa a
scazut in ultimii ani de la 62% in 2001 la 50,3% în 2006.
Cum cea mai
mare parte dintre ei nu vor beneficia absolut deloc de pe urma subventiilor
directe, se pune intrebarea daca o alta versiune a PAC, cum ar fi propunerile
de extindere a pilonului II in detrimentul pilonului I, nu ar servi mai bine
prosperitatea taranilor si a intregii populatii. Un studiu facut de doi cercetatori
de la Institutul de Economie Agricolă, Cecilia Alexandri si Lucian Luca,
notează presiunile internationale in favoarea unei anumite liberalizari a
sectorului agricol si sustinerea de care se bucura aceasta directie atat in randul
unor state membre, cat si la nivelul Comisiei Europene.
Cecilia
Alexandri si Lucian Luca construiesc trei scenarii pentru a estima impactul
unei eventuale noi reforme a PAC asupra bunastarii sociale a Romaniei.
Conform celui
dintai scenariu, actuala PAC va continua dupa 2013.
Potrivit celui
de-al doilea, al
reformei moderate, nivelul subventiilor va fi decuplat de la volumul
productiei, limitarile productiei vor fi eliminate si pilonul I va fi absorbit
parţial în pilonul II.
In cel de-al
treilea scenariu, al reformei radicale. prevede ca interventiile
directe vor fi eliminate si fondurile PAC se vor concentra pe axele competitivitate
si dezvoltare rurala a pilonului II.
Compararea
efectelor celor trei scenarii asupra economiei romanesti este facuta pe baza
estimarii surplusului de consumatori si producatori la principalele bunuri agro-alimentare.
Deoarece subventiile si limitarile productiei genereaza preturi mai ridicate,
ele sunt în detrimentul consumatorului, dar duc, pe de alta parte, la cresterea
castigurilor producătorilor. Ca atare, alegerea
scenariului optim se face in urma determinarii efectului net asupra bunastarii
sociale. Acest efect este mai mare in cazul celui de-al treilea scenariu
elaborat de cercetatori, cel al reformei radicale.
Alexandri si
Luca identifica si alte avantaje ale eliminării intervenţiilor directe si
concentrarea eforturilor publice pe actualul pilon II. Fara sa poata beneficia
de acelasi nivel al subventiilor directe ca vechii membri ai UE pana in anul
2017, capacitatea Romaniei de a se adapta la reforma ar fi mult mai mare. De
asemenea, trecerea la o versiune PAC formata exclusiv din pilonul II ar reduce
costurile birocratice legate de administrarea pilonului I. In sfarsit,
cresterea finantarii programelor de dezvoltare din pilonul II ar avea, in
opinia celor doi, un efect de stimulare mult mai puternic al zonei rurale si,
ca urmare, un impact mai favorabil asupra societatii si economiei romanesti.
Autor Bogdan Enache (Saptamana financiara)
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>