Pentru multi
pare imposibil sa produci proteina pentru intreaga populatie a globului, de pe
o suprafata de numai 25 km patrati. Va asigur ca nu este vorba de nici un soi
extraordinar de soia, fasole sau mazare. Si nu este nici o descoperire recenta.
Sunt culturile monocelulare.
Actualul
sistem de agricultura este organizat in avantajul celor bogati. Acest
sistem va trebuii inversat, respectiv sa rezolve problema foamei, si sa devina in
mileniul III un sistem de agricultura sociala, care sa deserveasca intreaga
populatie a planetei. S-a vazut ca prin actualul sistem de agricultura, aproape
1 miliard de oameni sufera de subnutritie si malnutritie si ca 7 milioane de
copii mor anual din cauza foamei.
Ni se bagat in
cap ideea ca din cauza schimbarilor climatice, cresterii populatiei si a consumului
crescut de biocombustibil, exista foame si scumpire la alimente. Este cu totul
fals. Specialistii agricoli si biologii au demonstrat ca sunt solutii la
aceasta situatie de criza permaneta.
Oamenii
de stiinta au ajuns la concluzia ca valorificam energia solara, destul de
putin, respectiv 1-2%. S-au gasit soiuri de plante cu structura modificata a
frunzei pentru a marii eficienta fotosintezei. Exista si un sistem de agricultura
biodinamica in care se folosesc biopreparate pe baza de cuart, corn de cerb si
de coada calului care curata frunzele plantelor in vederea receptionarii de mai multa energie solara.
In anii "60",
odata cu dezvoltarea industriei spatiale, sa pus problema inobilarii cu
proteina si cu vitamine a hranei cosmonautilor, pentru a creste continutul
nutritiv al alimentelor. Stiinta care s-a dezvoltat in paralel cu inalta
tehnologie spatiala a fost microbiologia. Au fost trimisi biologi in spatiu
pentru a vedea ce plante se pot inmultii in lipsa solului terestru.
Asa s-a
dezvolta, microbiologia pentru fortificarea produselor alimentare cu vitamine
si proteine. Astfel s-au cultivat pe verticala plantele monocelulare. Prin aceste uzine microbiologice se pot
produce hrana pentru intreaga omenire. Este nevoie de apa, energie si materie
prima. Materia prima reprezinta de fapt deseurile industriale bogate in
glucide. Iata inovatia prin care, pe o suprafata de 25 km patrati, se produce
proteine necesare hranirii a 5 miliarde de oameni.
O varianta mai
economica o reprezinta cultura de alge. Acestea au nevoie de apa si soare. Prin
inlocuirea energiei conventionale cu energia solara, cultura de alge va avea
succes deosebit. Algele bogate in proteina au dezvoltat si un sector al
industriei alimentare care produce lapte, carne si branzeturi din alge.
O alga,
cunoscuta de toata lumea este Spirulina, cea
mai bogata sursa de proteina organica si integrale din natura, cu o gama
completa de aminoacizi de care are nevoie organismul uman. Spirulina nu produce
mucoase si este usor digerabila. Contine: de 50 de ori mai mult fier decat
spanacul; de 5 ori mai multa vitamina B12 decat ficatul proaspat de vita; de 50
de ori mai mult beta caroten decat morcovii cruzii; uleiuri de trei ori mai
bogate in GLA decat uleiul din primula de seara; de 10 ori mai mult calciu
decat laptele; aceiasi cantitate de vitamina E ca si germenii de grau, avand o
activitate biologica cu 49% mai mare decat vitamina E sintetica; de 5 ori mai
multa clorofila decat lucerna, ovazul sau orzul verde; un spectru larg de
antioxidanti naturali intre care vitaminele C, B1, B5, B6, mineralele ( zinc,
mangan, cupru), metionina, selenium, etc.
Am
ajuns astfel la agricultura agrosistemelor. Aici ne ocupam
de acvacultura si de cresterea molustelor. Prin acvacultura putem creste crapi
chinezesti, sturionii si specii de pestii din SUA, aclimatizati in Romania.
Astfel productia de peste poate creste de la 0,1 kg/ mp de luciu de apa pana la
100 de kg /mp de luciu de apa. Pe litoralu romanesc francezii au adus
tehnologia de crestere a stridiilor si midiilor. In Romania existe multe
terenuri saraturate si care se pot folosi 10 ani ca parcele pisciole, iar apoi
5 ani ca parcele agricole.
In apropierea
fermelor de pasari si porci in bazine piscicole se pot obtine productii de 1500
kg/ ha peste, si in care dejectiile (sub forma de ape uzuale diluate) sunt
folosite ca si surse de hrana.
Se spune ca trebuie
sa crestem cu acelasi procent pretul la toate alimentele din
cauza cresterii pretului la energie. Lucrurile stau cu totul diferit si pentru
a demonstra acest fapt va prezint aportul suplimentar de energie la principale
produse agroalimentare: 0,05 % la pestele oceanic, 0,11% la puii boiller, 0,16
% la oua, 0, 33% la lapte; 0, 49 % la sfeca de zahar; 1,1% la cartof, 1,4 % la paine,
peste 2 % la grau, peste 10% la porumb, etc. Dupa cum vedeti fermierii care
produc grau sau porumb sunt mai afectati de scumpirea energiei decat cei din
panificatie. De asemenea se observa ca sunt alimente care se pot produce cu
aport mic de energie, si care nu trebuie sa-si dubleze preturile. Este vorba in
exemplul dat despre pestele oceanic, carnea de pui boiller, oua si laptele.
Exista o filiera
pentru fiecarui produs alimentar. Si pe fiecare filiera se gaseste industria si
servicii care deservesc fermele de productie, fermele de productie, industria
procesatoare, comerciantii si consumatorii. Pentru ca filiera sa functioneze
perfect mai trebuie sa participe doi factori, respectiva politica
agroalimetarea si cercetarea stiintifica. Fiecare filiera de produs
functioneaza pe baza de un regulament. Fara regulament, fara politica de piata
a produsului, fara cercetare, asa cum se petrece in Romania, Codul de bune
practici dintre industria procesatoare si himermaket-uri, despre care s-a facut
atata caz, in ultimile saptamani, reprezinte doar o impartire a profiturilor
dintre doi actori iar fermierii si consumatorii vor pierde in continuare.
Sunt cateva
teme de discutie pentru viitorul omenirii. Ar trebui sa ascultam de specialisti
si sa-i tragem de maneca pe politicieni, ca nu vor noua politica agricola a
belsugului si prosperitatii pentru toti oamenii care traiesc pe aceasta superba
planeta a UNIVERSULUI.
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>